Cuvîntul Libertății, iulie 1992 (Anul 4, nr. 659-681)

1992-07-01 / nr. 659

într-o intervenție al Nistrului este Pe tancurile și la TV Tiraspol, atamanul cazacilor a declarat: „Nu numai malul sting pămint rusesc, ci și malul drept». Noi vom ajunge și pînă la Prut. TAB-urile rusești se află scris: Capitala Transnistriei este Bucureștiul.“ MIERCURI. 1 IULIE 1992 4 PAsati-K)­m­­i  ultrascurte .­ ­ FILIALA DOLJ A LIGII RO­MÂNE A VETERANILOR DE RĂZ­BOI comunică tuturor veteranilor care sunt salariați că beneficiază de scutirea plății impozitului pe salarii, conform Hotărîrii Guvernului nr. 52/1991, art. 6, lit. „d“, respectiv Legea nr. 32/29.III. 1991 și Instrucțiunile M.F. nr. 115 665/12.VI.1991 publicate în Monito­rul Oficial nr. 134/24.VI.1991. Vetera­nii de război interesați sînt invitați la sediul Filialei Dolj a ligii respective pentru a primi o ADEVERINȚĂ TIP semnată de președintele Filialei S.R.V.R., din str. Olteț nr. 35 Craiova, pentru a fi depusă la Secția Financiară Craiova.­­ POTRIVIT UNEI RECEN­TE HOTARÎRI A GUVERNULUI, a­­genții economici, publici și privați, care au realizat contracte ferme la EXPORT, prin acreditive irevocabile sau încasări efective de valută, beneficiază de CREDITE CU DORINZI PREFEREN­ȚIALE. Astfel, pentru exporturile cu încasarea valorii în termen de 60 de zile de la data acordării creditului, do­­bin­zile sunt de 20 la sută, în timp ce pentru cele cu termen de încasare de 180—360 zile, dobinda ajunge la 40 procente. 9 Finalizarea unor proiecte de legi a căror dezbatere a început și soluționarea medierilor unor texte de lege între cele două Camere ale parla­mentului pentru promulgarea lor, au făcut necesară CONVOCAREA SENA­TULUI ÎNTR-O SESIUNE EXTRAOR­DINARA ÎN PERIOADA 1—9 IULIE. • Ministerul comunicațiilor ANUNȚĂ MODIFICAREA, începînd de azi, a unor tarife. Astfel, tariful pentru convorbirile locale de la posturile tele­fonice publice va fi de 10 lei pentru o convorbire de 3 minute (un impuls), iar cele pentru serviciile de telecomu­nicații internaționale (convorbiri tele­fonice, comunicații telex, telegrame) se majorează în medie cu 58 la sută și di­feră in funcție de zona in care se află tara de destinație.­­ Consiliul Național al Federației SANITAS a validat SUS­PENDAREA GREVEI GENERALE și consideră conflictul colectiv de muncă încheiat numai in momentul punerii în practică a soluțiilor adoptate prin pro­tocolul semnat cu reprezentanții Guver­nului. # B.B.C. a difuzat o relatare de la prima CONFERINȚA A FRONTU­LUI DEMOCRAT AL SALVARII NA­ȚIONALE : „A fost numit candidatul pe care F.D.S.N. îl va susține în ale­gerile prezidențiale. Această acțiune a fost mai mult o formalitate. Numele președintelui Ion Iliescu s-a aflat, de la bun început, pe bazele tuturor. De altfel, chiar despărțirea celor două aripi ale Frontului a avut, printre cau­ze, simpatia sau antipatia politică pen­tru dl. Iliescu“. • „DEUTSCHE WEL­LE" : „în comparație cu perfecțiunea mașinii de propus un candidat unic al­­ F.D.S.N., Convenția Democratică pare să fi fost sedusă de modelul conven­țiilor de partid americane. Este lăuda­bil efortul democrației interne, dar to­tal necunoscut de oamenii care, în toam­nă, mai trebuie să și voteze. Cert este că rezultatul s-a soldat cu o surpriză: d-lui Iliescu, CONVENȚIA DEMO­CRATICA ÎI OPUNE UN ANONIM ÎN VIAȚA. POLITICA A ROMÂNIEI POSTREVOLUȚIONARE, Emil Con­­stantinescu. Decizia Convenției ar pu­tea să-l favorizeze nu numai pe Ion Iliescu, ci și pe liderul liberalilor — Radu Cîmpeanu, în care mulți vor re­cunoaște, la un moment dat, o perso­nalitate demnă de a i se opune, cu condiția de a intra in cursa preziden­țială". • „WASHINGTON POST“, răs­­punzînd la întrebarea „CUI ÎI VA A­­PARȚINE SECOLUL AL XXI-LEA ?“, a ajuns la surprinzătoarea concluzie că veacul viitor nu va aparține nici S.U.A., nici Japoniei, ci EUROPEI. Dar, pentru aceasta, Comunitatea Eu­ropeană trebuie să aibă cu adevărat o ECONOMIE UNITARĂ, care să atragă și celelalte regiuni ale continentului, în acest fel, va apărea o bază econo­mică eficientă, cu care nu se va putea compara, ca mărime și eficiență, nici o altă zonă. Marele avantaj al Europei este că locuitorii ei sunt instruiți, au chiar o calificare înaltă. Europa Occi­dentală trebuie să sprijine puternic ță­rile Europei Centrale și de Est, iar VE­CHILE CERTURI ETNICE ȘI PRO­BLEMELE DE GRANIȚĂ TREBUIE DATE LA O PARTE. ultrascurte I CRAIOVA ANUL III nr. 659CWiXTVL LSUKK­TXn I ' ** v - - .. ■'■ [UNK]4. jL-, , ‘ i* y MEDlAßftX Transmite : m ÎNȚELEGEREA PRIVIND ÎNCETAREA OSTILITĂȚILOR ÎN TRANSNISTRIA, convenită de șefii de stat ai Rusiei, Ucrai­nei, Moldovei și României la­ Istanbul, este nesocotită în mod flagrant de forțele separatiste rusofone, din stângă Nistrului, care și-au continuat operațiile militare pe scară largă. Ceea ce devine tot mai evident este că separatiștii nu se mulțumesc cu consolidarea pozițiilor deja cu­cerite, ci forțează extinderea operațiilor mult în adîncul teri­toriului Republicii Moldova, ceea ce vădește existența unor pla­nuri cu bătaie lungă. Ieri la Chișinău s-au reluat lucrările Parlamentului, într-o atmosferă foarte sumbră și tensionată. • EXPRIMÂNDU-ȘI ÎNGRIJO­RAREA față de evoluția eveni­mentelor din Republica Moldo­va, în pofida înțelegerilor la nivel înalt de la Istanbul, Mi­nisterul Afacerilor Externe rea­firmă hotărîrea Guvernului ro­man de a contribui la reglemen­tarea pe căi pașnice a situației. În cazul continuării campaniei de presiuni și intimidare, acest fapt trebuie adus la cunoștința C.S.C.E. și Consiliului de Secu­ritate pentru protecția indepen­denței,­­aeranității și integri­tății­­­­ teritoriale a Moldovei. S"­ o Ziarul britanic „THE INDE­PENDENT“ apreciază că numi­rea de către președintele Boris Elțîn a generalului Gromov în funcția de ministru adjunct al apărării și a generalului Lebed în aceea de comandant al Ar­matei a 14-a reprezintă o ce­dare din partea președintelui rus in fața cuvantului conservatori­lor din armată și din aparatul de stat. Această prevestește o politică tot mai dură în rela­țiile cu republicile din compo­nența fostei Uniuni Sovietice și o accentuare a tendințelor de reconstruire a hegemonism­ului sovietic, de data aceasta sub stindardul nou al Rusiei apreciază B.B.C. • NOUL COMANDANT AL ARMATEI A 14-A, generalul maior Alexandr Lebed, a decla­­­­rat într-un interviu postului RADIO CHIȘINĂU : „EXPLIC ÎNTR-O DURATA LIMBA RU­SA s mi-e totuna care parte mă atinge, armata va da replica meritată oricui“. Referindu-se la afirmația în legătură cu exclu­derea României din mecanismul rezolvării conflictului, generalul Lebed a invocat motive istori­ce : „E vorba de trei state for­mate din fosta Uniune Sovieti­că“, subliniind că aceasta este părerea lui de ofițer și nu de politician. • LA COCIERI ȘI TIGHINA, misiunea de anchetă a O.N.U., condusă de Gilberto Schütter, a fost supusă tirurilor formațiuni­lor separatiste. Membrii misiunii de anchetă au fost nevoiți să părăsească Tighina în mașinile blindate ale ministerelor apă­rării și internelor din Republica Moldova, din cauza tirurilor ne­întrerupte ale separatiștilor ru­­sofoni. • PREȘEDINTELE ALGERI­AN, Mohamed Boudial, a fost asasinat, în timpul unui miting in orașul Annaba, din nord­­estul Algeriei. El a fost împușcat din spate de un om îmbrăcat in uniformă de polițist. în cursul atentatului au fost rănite 41 de persoane. • ATENTATUL DIN ALGE­RIA este pus pe seama Fron­tului Islamic al Salvării, ai căror principali lideri, se aflau în curs de judecare pentru sub­minarea ordinii de stat. Asasi­­­natul președintelui algerian este considerat drept cel mai grav atentat din lumea arabă, după cel al lui Anwar Sadat, din octombrie 1981, atribuit extre­miștilor egipteni. Boudiar (73 ani) a preluat conducerea statu­lui algerian după 27 ani de exil în Maroc, în urma demisiei președintelui Chadli Benjedict, și numai cu cîteva Jzi­e înaintea victoriei F.I.S. în alegeri. Majoritatea analiștilor, din Vest și din Est, converg asupra evi­denței unei lipse de cultură po­litică ,­in țările recent eliberate de comunism. Experiența parti­dului unic, a dictaturii, a cen­zurii, a gulagului și a propa­gandei schizoidale ne-a avut de­parte de exercițiul democra­­ției ; de aici și atîtea exemple de intoleranță și de acuza­tă polarizare a societății, de mine­­riade și de... dosariate! Apariția sistemului pluripart­it n-a contribuit, din păcate, la emanciparea noastră de sub tu­tela răului și nu ne-a condus la afirmarea procesului visat de introducere a principialității în viața politică. Proliferarea ab­surdă a partidelor, cu consecința hilară a suprapunerii lor unele peste altele, atît ca denumire, cit și ca „ideologie“ și progra­me, a sporit confuzia și a po­tențat boala de care sufeream : sila față de politică, într-o societae ce-și pierde fundamentele morale, pluriparti­­tismul tinde să devină repede și ușor o... partitocrație. Terme­nul bântuie în­­ literatura politi­că din unele fir­i europene, prin­tre care și Halfe. Iată, cum ,de­­­finește un autor recent acest concept în relație cu criza pro­fundă a societății italienești în­săși : „Cri» în Italia e mare, "■ u “ 1­11 ..... fiindcă e bolnavă politica ; boala are un nume, se numește a par­titocrația " ; de aici provin cele trei «chestiuni»­ dificile ce blo­chează azi funcționarea siste­mului democratic: «chestiunea puterii», «chestiu­nea morală» »chestiunea insti­și­tuțional㻓. Cine contemplă spectrul par­tidelor politice de la noi nu se poate sustrage evidențierii unor simptome ale maladiei numite mai sus. Nu doar „fecundarea artificială“ a partidelor și inter­ferența pînă la identitate a pro­gramelor (sau a ceea ce unele dintre ele pretind a fi progra­me !), dar pînă și simpla ono­mastică a unora saltă,.., febra ana­listului. Avem, așadar, partide social-democratice de nu­mărul zecilor, umplând francul „sting“ pînă dincolo de... extrema dreap­tă ; avem, de asemenea, partide liberale, neo- și post-, avem mai multe partide republicane, deși există zeci de partide cu opțiuni republicane,­­ba avem chiar mai­ multe­­ partide... mo­narhiste. ■ ! Partitocrația ar fi, prin urma­re, literal vor­bind, un dictat al partidelor. Nimic rău în asta. Dair , cind parti­dele înseși, pro­­bîn­d mai degra­bă­ interese de clan și de castă­­ — chiar dacă decorate într-o retorică naționa­­list-patriotardă, decît idealuri și năzuințe ale unor „părți“ com­pacte ale societății își pierd funcționalitatea — mai pot ele care asigura „comanda“ lucidă și responsabilă a acelei socie­tăți ? Nu cumv.» se ivește pe­ricolul" „caricaturizării" politice, a politicii înseși a vieții Și faptul că nu dispunem la ora actuală de o strategie pe termen lung, politică și economică, ci numai de opțiuni pasagere, re­pede infirmate de realitate, nu reprezintă oare o dovadă în plus că boala și-a făcut deja apariția ? Analistul italian propune chiar regăsirea funcției vitale pe care o reprezintă politica. „Politica, spune el, este asemenea limfei vitale a plantei, garantează viața democrației, ii asigură hrana necesară și o crește. Dar dacă limfa scade, copacul se ofilește și se usucă, atunci par­tidele se transformă în simple centre de putere și în federații certărețe de curente și de clien­tele...“. Pentru noi, cuvintele acestea sună ca­­ un avertisment grav. Partidele trebuie să fie acei interlocutori amiabili, inteligenți, hărăziți cu vocație și deplin responsabili față de mesajul lor pe care societatea, în dorința ei de schimbare. Si caută și îi con­sultă. Dorința de a accede la putere, obiectiv perfect motivat, nu trebuie să­­ se substituie do­rinței de a substitui pe cel ce se află la putere, ci, odată cu a­­cest act, să înlocuiești „piesele“ uzate ale mecanismului social și politic ce nu mai răspunde la comenzi. Altfel simptomul par­­titocrației poate compromite și democrația, ba chiar însăși po­litica. GEORGE POPESCU Partitocrația — o maladie pe termen lung? Lege mult așteptată In sfîrș­t a fost promulgată Legea pervind stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor fizice care dețin acțiuni în te­meiul aid 36, din Legea nr. 18/ 1991. O lege mult așteptată, în special ,de către persoanele al că­ror term se află în patrimoniul regiilor autonome cu activitate agricolă, institutelor și stațiuni­lor de cercetare și producție a­­gricolă. Potrivit articolului 4 al anumitei legi, toate aceste per­soane fizice „vor primi 10 la sută din profitul obținut pe hectar din activitatea agricolă pe anul 1991, însă nu mai puțin de 7000 lei pe hectar". După cum ne-a informat dl. Anghel Rădulescu, secretarul Primăriei Craova, co­misia municipală de reconstituire a dreptului de proprietate a îna­intat spre validare comisiei ju­dețene listele cu situația persoa­nelor îndreptățite în acest sens. Deși respectivul act normativ nu amintește și de acordarea celor 5000 mp la unitățile unde se pri­mesc acțiuni, considerăm că a­­ceasta se subînțelege din Legea nr. 18, iar comisia județeană sperăm, să procedeze ca atare. (I.M.) comun­ f WSR strep^/^ CÎnd O UNDE,/ Ne clasificăm! Dl. Dumitru Băgiuț, de la Cen­trul de Expansiun­e a Comerțu­lui și Turismului, consideră că H.G. 233/07.05.199­2 și Ordinul MCT 87/04.06.199;­.., care statu­ează obligativitatea clasificării pe categorii și stele­ a unităților de alimentație publi­că și cazare, ne reintroduc în r­ndul țărilor civi­lizate, sub aspectul protecției con­sumatorilor și a­l beneficiarilor de servicii. Ce trebuit-- Tăcut ? Toți agenții economici, indiferent de forma de proprietate, trebuie să solicite verificarea, la C.E.C.T. (str. „Eugeniu Carada“ n­r. 6), ur­­mînd să primească certificatul de clasificare în termen de­ 60 zile de la data depunerii cererii. Do­sarul trebuie să cuprindă : ce­­rere-tip, fișa pentru clasificarea și încadrarea în categorie a uni­­tății, copii xerox după certifica­tul de înmatriculare, statutul s­au autorizația de funcționare și a­­vizele sanitar-veterinare, P.S.I. și de amplasament (pentru chioșcuri). Verificarea în teren se face prin compararea criteri­ilor minimal-obligatorii emise de MCT și situația reală din unitate. Dacă o unitate nu întrunește condițiile de încadrare în cate­goria minimă, acesteia i se re­trage autorizația de funcționare. Ca să aratt, că vin­e de glumă, H.G. 233/1992 prevede și sanc­țiuni : pentru desfășurarea acti­vității într-o unitate neclasifi­­cată sau nerespectarea criteriilor pe produse pentru categoria a­­cordată — amendă de la 8000— 10 000 lei; neafișarea la loc vizi­bil a certificatului de clasificare sau neînscrierea în semnele de clasificare pe firmă — amendă de la 3000—8000 lei. (CONSTANT) \ top'll Speranțe pentru România la Adunarea Atlanticului de Nord... Convorbire cu prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN, președintele Consiliului Național al F.D.S.N. — Despre conferința națională a F.D.S.N. s-a scris și s-a vor­bit deja. Personal sunt interesat de o situație oarecum bizară pe­trecută la sesiunea Adunării A­­tlanticului de Nord, sesiune unde delegația României a fost con­dusă de dumneavoastră. Am a­­flat, din mass-media acelor zile, afirmația reprezentantului U­­crainei că despre problema Ba­sarabiei au dreptul să vorbeas­că... turcii, iar despre cea a Bu­covinei. Austro-Ungaria (?!). De­taliați sensul afirmațiilor (acu­zațiilor) în această fierbinte chestiune. — Intervenția reprezentantu­lui Ucrainei a avut loc atunci cind s-a­­ discutat raportul despre România a subcomisiei care ne-a vizitat țara în luna decembrie 1991, în partea a doua a acestui raport se făceau referiri și la a­­titudinea, considerată corectă, a autorităților române în legătură cu pactul Ribbentrop-Molotov. întîmplarea a făcut ca, înaintea prezentării succinte a raportului de către dl. Ruperez, dl. Petre Roman să prezinte o scurtă in­tervenție (susținută prin proiec­tarea unor hărți) despre istoria României după anul 1821. Or, reprezentantul­ Ucrainei e prins din zbor ocazia și a afirmat cele spuse de dumneavoastră. La dis­cuțiile în comisie nu se permit reluări de poziții, oi toți repre­zentanții noștri vorbiseră deja. — Cum a prezentat presa ca­nadiană prezența și contribuția d-lui Petre Roman la sesiune­a — Am văzut o singură publi­cație canadiană care a reluat, pe scurt, poziția d-lui Petre Roman, cunoscută publicului românesc din ziarul „Curierul Național". — Putem nutri speranțe în­dreptățite pentru sesiunea din toamnă a Adunării Atlanticului de Nord ? — Evident, da. Raportul ver­bal din comisie al raportorului a fost extrem de pozitiv: în ace­lași timp, președintele comisiei, senatorul francez Genton, a fost de acord că în decursul unui in­terval de o lună să-i trimitem materiale suplimentare. Ne-am conformat, atașîndu-le la rapor­tul comisiei parlamentare privind evenimentele din septembrie 1991. Apoi, la încheierea prezentării verbale a­ raportului, dl. Ruperez TON JIANU (Spatihuare în pag. a a fî-a) MAGAZIN PROPRIU PENTRU DESFACEREA MAȘINILOR ȘI UNELTELOR AGRICOLE Lăudabilă și profitabilă iniția­tiva consiliului de administrație al S.C. ,MATH S.A. Craiova. După ce nu cu multă vreme în urmă, în incinta întreprinderii a fost organizată (și mereu actualizată) o cuprinzătoare expoziție ce înmă­nunchează întreaga paletă a pro­duselor fabricate aici, alaltăieri s-a inaugurat și un magazin pro­priu pentru desfacerea acestor produse. „Prin magazinul socie­tății noastre vindem celor inte­resați — societăților agricole și producătorilor individuali — fără a percepe rahat comercial, toate tipurile de pluguri pentru trac­toarele de 26—65 CP, mașini pen­tru fertilizarea solului, cu o ca­pacitate a buncărului cuprinsă între 200 și 3500 kg, prășitoare cu tracțiune animală reglabile, remorci pentru motocultoare, pen­tru autoturisme ARO și DACIA, remorci agricole, piese de schimb pentru tractoare și pluguri ș.a. Totodată,­­ anunțăm clienții noștri că pe fluxul de fabricație se află, în fază avansată de execuție, pri­mele 110 tractoare universale de 45 CP, varianta Craiova", a țin­­nut să ne informeze dl. ing. Ion Anghel, directorul societății co­merciale „MAT“ S.A. Craiova. (Nicolae Băbălău). BURSA NEAGRĂ A CERTIFICATELOR DE PROPRIETATE Prin rețeaua Direcției de Poștă Dolj, pînă pe 29 iunie a.c. s-au distribuit circa 40 000 car­nete cu certificate de proprietate din cele 450 mii din gestiune. în ultimele zile ale lunii iunie, la oficiile poștale (atît din Craiova, cît și din județ) s-a înregistrat o mare afluență (în special de... bronzați care făceau practic imposibilă activita­tea de distribuire). Cîteva aspecte :­­ într-una din zile, în timp ce țiganii stăteau la rînd, pi­randele și paradeii cîntau și jucau în fața Di­recției de Poștă — imagine în deplină concor­danță cu mult dorita noastră privatizare. $ în fața ușii Oficiului poștal nr. 1, din str. Unirii, zeci de țigani, cu teancuri de bani în mină, își exprimă dorința de cumpărare (cu maximum 4500 lei) și de vînzare (intre 5300—5500 lei) a carnetelor cu certificate de proprietate. Poliția este, bineînțeles, absentă, așa cum a fost și la Argetoaia (unde s-au spart geamurile oficiului), la Segarcea, Filiași, Gerät etc. Este­ adevărat că în protocolul dintre Direcția Județeană de Poștă și cea de Poliție, protecția acțiunii de distri­buire este asigurată prin „patrulări și intervenții de nevoie". Dar pe­­ 29.06.92, la Cerăt,­ poliția a intervenit ,la... cîteva ore după asaltul țiganilor asupra oficiului poștal. (CONSTANT) GRAȚIE ȘI FRUMUSEȚE Dumincă, 28 iunie 1992, la Casa Tineretului din Craiova s-a des­fășurat un spectacol care se în­scrie în activitățile tradiționale ale acestui lăcaș de cultură. Re­zultatele muncii de un an a d-nei profesoare Elisabeta Kelemen —■ balet, dans modern și dansuri ți­gănești —, prezentate de pici de la 3 la 9 ani, au fost precedate de o frumoasă paradă­­ a costu­melor, pentru confecționarea că­rora merită felicitări părinții, bunicii și chiar străbunicii mî» LEU - omenie demonetizată ______ T­ITT_minhr~'i~i—r ■uhuim..mmmmmamammmmmmmmmmmmmmmmm­ ART, 87. Ocuparea in întregime sau in parte constituie infracțiuni de tulburare ,de posesie și a terenurilor de orice fel. înființarea sau nu­­se pedepsesc potrivit prevederilor Codului tarea semnelor de hotar și a reperelor de mar­­penal,­­ care, fără aprobare primită în condițiile legii. (Legea nr. 18 a T malulu Munciir) între omul pământului și pa­­mînt, viața pune zălog un arti­col de lege. Și cum s-ar fi pu­tut altfel ? Maria­­ D. Olteană deține 0,5 ha de teren în­ punc­tul „Puieților", la Coșoveni. Teren pus în posesie de comi­sie. Ca­m într-o poveste unită, intrat in teren Marin Băzavan, a s-a luat mai mult de­ jumătate din suprafață. Femeia spune toate astea cu lacrimi în ochi: „A zis că mă taie cu toporul !“. Tot așa la „Săliște". Acolo, nu­mitul Constantin Curcă l-a și lovit pe soț, om în etate de 57 de ani. Ni-a umplut de sîrige. S-a nimerit să treacă pe-acolo Costică Safta (Boldeanu). „Bă, n-am văzut așa ceva în viața mea“ — ar fi declarat cetățea­nul, gata să răspundă și în in­stanță. Carolina­ Călinescu, ac­tualmente medic , in . Tîrgu ,Jiu, are terenul ocupat, ca pa vreme de război, de Constantin Filip, nimeni altul decî vărul aces­teia. A trimis vorbă că îi face de petrecanie dacă­­ mai calcă pe-aici, în satul Zănoaga, între „cazurile“ de tulburare de po­sesie se află și Aurel Reșceanu, in jur de 60 de ani. Poposisem la Leu, în urma unei sesizări a bătrînului Tom­a Dumitrescu, 7§ ani, veteran de război. Comisia de punere în posesie l-a blagoslovit și pe dum­nealui cu 0.50 km­ in punctul VIRGIL DUMITRESCU (Sintinuare în pag. s­al­a) Bobești. Acolo, ia fața focului, ce să vezi? A găsit pămîntul insâmînțat de Marin Ionescu. „A zis că l-a trimis dom’ primar să-l lucreze. L-o fi trimis, da’ eu ce mă fac ?“. în punctul Dranov, alt necaz. „Ea Dranov au venit peste mine alde Ma­rina? Ținea, Costică Matei și Aurică Matei. Să mă dea afară dupe locul meu moștenire“. îl ascult re bătrîn și nu-mi vine să crei că într-o comună ca Leii s-au înmulțit țăranii și s-au micșorat pămînturile. Că po­vestea nu mai e poveste ci o stare de fapt. Dramatică. Cel bătut astfel de soartă întreabă scurt: „Și eu ce mă fac ?“. El știe că pentru muzica efectuată ! ...... Pof-0t Meet# : Asfaltul și iarba „Convorbirile de duminică", 28 iunie a.c., au fost o încînta­­re. Dialogul realizatorului de emisiune s-a purtat cu dl. Tho­mas Kleininger, de naționalitate germană, l­ actor la Editura Hu­manitas, el însuși scriitor, asi­milat firesc de cultura noastră. Dl. Kleininger vorbește o rom Pînza de păianjen mână impecabilă și, spre deose­bire de unii (putem să-i nu­mim) confrați de breaslă latini, posedă o judecată limpede și o ținută de verticalitate pe care o salutăm. Sigur că în anii dic­taturii a primit și domnia sa sfaturi s-o șteargă din țară: „Ce mai poți face dumneata în România ?­­Cum poți să tră­iești ?“. Pentru a fi fost disident sadea era nevoie de un sumum de ca­lități, intelectualul neaoș nesfiin­­du-se să șî le pună în valoare ,pe unde a hălăduit, departe de țară. Un disident fără nume nu are nici un fason. Ce să caute la Paris nea Ion de la Fișcălea ! Ce să învirte el acolo? La Paris s-au dus elitele. Să le fie de bine și acum ? Iată însă că printre intelectualii din Româ­nia acelui timp s-a găsit șî un scriitor german pe care ața nu l-a tras dincolo. A rămas să locuiască în același apartament neîncălzit, să rîvnească la ace­lași salam cu soia și să înghită în soc la cenzură. A privit atent cîmpurile, a luat pulsul orașe­­­­lor și, cind i s-a propus să in­tre în disidență, a răspuns: „Neii, și sub asfalt crește iar­ba !“. La noi în România, lucru ve­rificat, iarba crește sub asfalt și din cauza calității îndoielnice a asfaltului. Am zărit asfalt în­florit, peste tot, inclusiv aici, la Craiova, Bitumul românesc pășunist cît cuprinde și iubește e vegetația natală. De­ aici încolo însă, de la acest prag distinctiv ce­ ne apropie sau ne îndepăr­tează de lume, începe altceva. “Pentru acest altceva, eu unui vă sînt îndatorat, d-le Thomas Kleininger !... VIRGIL DUMITRESCU

Next