Cuvîntul Libertății, octombrie 1992 (Anul 4, nr. 725-747)

1992-10-01 / nr. 725

II - - — ....... .... - - - in -- ------ - I , — -- m im ——mimmmmmmmmmmmmmmmmmammßmm—rn —— . • AZI, LA BUCUREȘTI, IȘI ÎNCEPE ACTIVITATEA# FONDUL PROPRIE­TĂȚII DE STAT, informează Agenția Națională pentru Privatizare. F.P.S., cu asistența unor specialiști de la A.N.P., va elabate, in prima fază, pro­gramul de pri­otizare P ® 1993, crite­riile de performanță minimă pentru aprecierea societăților comerciale, man­datul reprezentanților Fondurilor In adunările generale ale societăților co­merciale și procedurile de schimbare a certificatelor de proprietate pe acțiuni ale societăților comerciale supuse pri­vatizării. • Marea majoritate a celor PESTE N­ OOO^DE CETĂȚENI RO­MÂNI CARE ȘI-AU EXERCITAT DREPTUL DE VOT la cele 81 de secții din Austria, Australia, Brazilia, Bul­garia, Elveția, Franța, Germania, Gre­­cia, Israel, Marea Britanie, Republica Moldova, Turcia, au optat pentru Con­venția Democratică din România pentru candidatul acesteia la președin­și ție, Emil Constantînescu. In DE. ADRI­AN SNASTASE A FOST „COOPTAT” IN BIROUL EXECUTIV AE F.D.S.N. Prin acest fapt, cît și prin toate decla­rațiile facute de reprezentanții F.D.S.N s-a sugerat că dl. Năstase va fi propus pentru funcția de prim-ministru al României. Astfel, actualul ministru de externe va avea răspunderea formării unui guvern de uniune națională, in acest sens fiind posibili stabilirea de coaliții atît cu Convenția Democratică din România, cit și cu F.S.N. • „EA ORA ACTUAEA INDUSTRIA EU CREAZA CU 48 EA SUTA DIN CA­PACITATEA SA“ — a declarat dl. Dan Constantinescu, ministrul industriei. „«Chiar și în aceste condiții, sunteți sin­gura ramură economică ce a realizat o balanță de plăți excedentară in va­lută. Noi asigurăm 87 la sută din ex­portul țării și consumăm doar 54,6 la sută din import. Plusul nostru de 340 milioane dolari reprezintă un avantaj față de alte ramuri care au deficite, 228 milioane dolari —* agricultura, 63 milioane — comerțul și turismul, 69 milioane dolari — transporturile“.# ROMANIA DEȚINE RECORDUL LA CREȘTEREA PREȚURILOR în țările ex-comuniste. Buletinul Informativ al B.A.C.E. pe luna septembrie a.c. preci­zează că, în perioada iunie 1991 — iunie 1992, prețurile au crescut cu 228,87 la sută. In aceeași perioadă de referință, in Ceho-Slovacia prețurile au crescut cu 6,2 la sută, în Ungaria — cu 20,6, în Polonia cu 39, iar în Bul­garia cu 93 la sută. # THE GUAR­DIAN s .1Majoritatea românilor au vo­tat pentru partide care susțin fi ® men­ținerea actualului ritm al reformei eco­­teosnice, fie încetinirea Lui și nu pen­tru poziții extreme, cum ar fi ori gră­birea reformei, ori încetarea ei. Dacă rezultatele unei reforme rapide ar fi fost evidente in alte țări est-europene, poate că dl. Constantinescu ar fi avut mai mult succes, Ie putem critica, însă, pa cei care s-au temut că rezultatul re­formei ar putea fii haos, șomaj și spe­culă . POTRIVIT PROGR­AMULUI de DEZVOLTARE PE URMĂTORII 15 ANI PENTRU TELEFONIA DE BAZA­ (realizat în temeiul consultanței acor­date de Administrația franceză de Tele­comunicații și aprobat de Guvernul României) numărul abonaților la tele­fon va crește la 7,8 milioane. In ace­lași context se prevede înlocuirea ac­tualelor echipamente perimate, precum și a­­ rețelei de cabluri. • REUTER 3 „La trei ani după Revoluția anticomu­nistă aingeroasă din 1­989,­­ rezultatele alegerilor de duminică din Români* vor remodels dramatic configurația Parlamentului și vor tăia elanul comu­­niștilor care au supraviețuit*. STOCURILE DE CĂRBUNE ENERGE­­­TIC DE­ CARE DISPUN. ÎN MOMEN­TUL DE FAȚA, TERMOCENTRALELE din țara noastră sînt mai substanțiale d­ecit­­ cele înregistrate în aceeași pe­rioadă a anului trecut, în timp ce, în m­­od paradoxal, numărul salariaților din sectorul minier a scăzut cu ÎP­­* sută. De asemenea, cheltuielile de pro­ducție din industria minieră au fost diminuate cu niște pînă la zece ore­­«sute de 5» începutul a cestui an. •Imra&Mirțe ANUL III O N­AM 1. M IUIMTMI CRAIOVA CO T11­ 1A fI I AI O E PE ii DE ii media IMK Transmite : ANIVERSARE. INSOLITA Oficialități ale Industriei aeronautice germane au anun­țat că vor marca în mod ne­oficial a 50-a aniversare a lan­sării de către Hitler a rache­telor V-2, la sfîrșitul acestei săptămâni, în pofida opoziției autorităților de la Bonn față de organizarea unei asemenea ceremonii, datorită reacției negative a Marii Britanii. „Nu este vorba de celebrarea lan­sării armei lui Hitler, ci de rememorarea începuturilor teh­nologiei spațiale moderne“, a declarat șeful Centrului Me­morial V-2. PREȘEDINTELE BOSNIAC GATA DE ARMISTIȚIU Alia Izetbegovici, președin­tele Bosniei, a declarat că este gata să-și retragă trupele din orașele aflate sub controlul autorităților de la Zagreb dacă s-ar conveni asupra re­luării curselor aeriene pentru ajutoare umanitare și s-ar hotărî demilitarizarea celor mai populate centre urbane, ca prim pas către încheierea unui acord de încetare a fo­­cului. In replică, Nikola Kol­­jevici a afirmat că demilita­rizarea "nu­ poate surveni decit ulterior unui acord de înce­tare a focului. ACUZAȚII RESPINSE Radovan Karadzîci, liderul comunității sîrbe din Bosnia, a respins acuzațiile Departa­mentului de Stat al S.U.A. privind masacrarea de către trupele sârbe a 3 000 de mu­sulmani. Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Richard Boucher, a afirmat că există martori care să con­firme rapoartele privind uci­derea musulmanilor într-o ta­bără de concentrare sîrbă. Karadzic­ a spus însă că S.U.A. „sunt înșelati de pro­paganda musulmanilor” și a cerut ca dovezile, dacă exis­tă, să fi­e făcute publice. KOHL EXCLUDE RENEGOCIEREA MAASTRICHTULUI Cancelarul Helmut Kohl a solicitat partenerilor comuni­tari ai Germaniei să acționeze împreună pentru realizarea unității economice, monetare și politice europene, excluzînd ideea unei Europe unite „în doi timpi", ca și pe aceea a unei „mini-uniuni“ europene, al cărei nucleu ar putea fi format din Germania și Fran­ța. Aflat la Luxemburg, Koch! a declarat că o renegociere a Tratatului de la Maastricht este în afara oricărei discuții, în ciuda opoziției Danemarcei și a Marii Britanii față de principalele prevederi ale a­­cestuia. CHINA SALUTA... China a salutat decizia pre­ședintelui George Bush de a se opune măsurii adoptate de Congresul S.U.A. la 22 sep­tembrie, privind impunerea de condiții legate de respectarea drepturilor omului pentru a­­cordarea clauzei națiunii celei mai favorizate Chinei. PREȘEDINTELE BRAZILIEI, SUSPENDAT DIN FUNCȚIE Camera inferioară a Con­gresului brazilian a aprobat suspendarea din funcție a pre­ședintelui Fernando Gáilor de Mello pe o perioadă de șase luni, timp în care va fi pus sub acuzație pentru corupție, ca urmare a scandalului fi­nanciar care paralizează viața politică din Brazilia d­e peste patru luni. Și, totuși, Calafatul arde­ Calafat, 30 septembrie 1992, ora 8,30. La „Dunatex“, în incinta unității, s-au strîns aproape 800 de salariați din cei peste 1600, cîți mai are la această oră, unitate ale cărei porți s-au închis din data de 24 aprilie a.c. De atunci, salariații nu au mai primit nici o retribuție, iar din luna mai nici măcar alocațiile pentru copii. Ceea ce este anormal în situația creată la „Dunatex” este, desigur imposibilitatea ca acest colectiv să își reia activitatea chiar în condițiile cînd există posibilitatea derulării unor comenzi ferme pentru care s-au obținut acre­ditive. Faptul că un examen susținut în 1­7 septembrie a.c., în condiții legale, și câștigat de fostul director, cu ca­lificative foarte bune, a fost con­testat printr-un fax de către li­derul sindical, Căprărin Marian, a agitat din nou nemulțumirea colectivului. Salariații susțin că acest lider nu le mai reprezintă interesele, din cauza lui spiritele se agită aici nefast. O precizare nu lipsită de interes : Departa­mentul Industriei de Textile Pie­lărie încălțăminte a comunicat că această contestație a fost luată în atenție și a hotărît ținerea unui nou concurs pentru ocupa­rea postului de director general la „Dunatex“. Nedumerirea co­lectivului din Calafat este însă una de substanță : faxul contes­­tatar a ajuns la Departement cu două zile înaintea ținerii con­cursului din 17 septembrie. De ce Departamentul nu i-a dat curs decit după susținerea concursului este o altă problemă. Cum căile adevărului sunt foarte încîlcite aici, la Calafat, vom reveni cu amănunte aproape incredibile . _____________ION DOBRESCU^ Cota de gaze pentru județul Dolj După cum ne informează d­l ing. Petre Ciocan­escu, directorul Regionalei de Distribuție Gaze Craiova, Ministerul Industriei a stabilit și comunicat, pentru­­ ju­dețul Dolj, cota de 2 000 Nmc/h gaze, față de 3 200 Nmc/h, ci­ s-a atribuit anul trecut. Cota a­­coperă Intervalul trim. IV 1992 — trim. III 1993, distribuirea că­tre beneficiari făcându-se in or­dinea următoare: • Se aprobă cu prioritate gaze pentru blocu­rile de locuințe ce se pun în func­țiune in intervalul de mai sus, care au conductă, deci para nu necesită extinderea rețelei de gaz. • Soluționarea solicitărilor pri­vind imobilele care au conductă stradală, e Blocurile care nece­sită extindere de conductă. • Lo­cuințele individuale care necesită extinderea­­ rețelei de gaz, în a­­cest caz, se acordă prioritate in­terconectărilor tehnologice (tron­soane de conductă scurte și foar­te scurte), pentru îmbunătățirea presiunii în sistemul de distri­buire a gazelor, solicitările existente Analizîndu-se la această dată (peste 12 000), se apreciază că, din cota de 2 000 Nmc/h, pot fi soluționate blocurile de locuințe și aproape în totalitate solicitările ce privesc acele imo­bile pe care momentul apariției cotei le-a găsit cu­ conductă montată în stradă. (F1.M.). Rezultatele alegerilor prezidențiale și parlamentare în județul Dolj Biroul electoral al Circumscripției nr. 17 Dolj și Direcția Jude­țeană de Statistică Dolj ne-au pus la dispoziție, ieri, la orele prânzului, rezultatele finale ale alegerilor naționale din 27 sep­­tem­brie 1992.­­ Numărul alegătorilor din circumscripția electorală potri­vit listelor electorale permanente — 558 747. 0 Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne — 386 890 £ Numărul total al voturilor­ valabil exprimate — 363 872 — președinție ; 317 967 — Camera Deputaților ; 323 258 — Senat:­­ Numărul total al voturilor nule — 21 975 — președinție?, 67 084 — Camera Deputaților ; 61 799 — Senat. Primul tur de scrutin pentru președinte Candidați Voturi obținute 1. ION ILIESCU 217 046 2. EMIL CONSTANTINESCU 96 959 3. GHEORGHE FUNAR 19 307 4. IO­AN MÂNZATU 6­333 5. CAIUS TRAIAN DRAGOMIR 16 469 6. MIRCEA DRUC 7 758 Camera Deputaților Candidați Voturi obținute Partidul Republican 4 279 Partidul pentru Cinstirea Eroilor Revoluției și Salvare Națională * *60 Uniunea Liberală Brătianu 744 Partidul Democrat Cooperatist 1265 Partidul Unității Naționale Române­­ 0 688 Frontul Salvării Naționale *4 475 Mișcarea pentru România _ 1 039 Partidul Democrat Agrar din Români* 13 203 Partidul Național Țărănesc 3 729 Partidul Social Democrat Tradițional ■ 789 P. Viitorul Democrat a­­ Patriei 224 P. Liberal Monarhist din Romania 981 P. Național al Producătorilor Liberi din România 1097 Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat Independent 608 Partidul Social Democrat Român 1 711 Frontul Democrat al Salvării Naționale 101326 Partidul Țiganilor din România 140 Uniunea Generală a Romilor din România 388 Uniunea Liber Democratică a Romilor din România 677 Partidul Român Democrat Popular Realist Revoluționar 78 P. Republican Creștin din România 421 P. Social Democrat Independent 359 Partida Romilor 730 Partidul Umanist Român 252 Partidul Dreptei Naționale 416 Uniunea Armenilor din România *23 Uniunea Elenă din România­­* 138 Mișcarea Ecologistă din România 4 846 Partidul Voința Poporului 219 Solidaritatea Național-Democrată 2 243 Partidul Socialist al Muncii 23 157 Convenția Solidarității Sociale 541 Convenția Democrată Unită 643 Partidul Democrat Independent 247 Partidul Național Liberal 3 049 Uniunea Democrată Maghiară din România 1102 Convenția Democratică din România 65 664 Partidul Republican de Unitate a Românilor 183 Partidul România Mare 8 677 Noul Partid Liberal 100 Frontul Democrat Român 16—20.Noi.1989 l­imișoara 622 Partidul Unității Social-Democrat ® 437 George Ceaușu * 407 (§® ad­nuare la pag. a­îîî-8) ~ r inclusiv în multe din republicile centr-asiatice ale C.S.I. 14 w - to lei I Biserica ortodoxă Punte de unire cu țara Interviul nostru, cu I.P.S. dr. NESTOR VORNICESCU, arhiepiscop al Craiovei și mitropolitul Olteniei, membru de onoare al Academiei Române din București și al Aca­­demiei de Științe din Chișinău. * — De curînd, mijloacele de Informare în masă din Chișinău, precum și cele din țara noastră, au relatat despre constituirea, in Republica Moldova, a Asocia­ției Frăția Ortodoxă „Ștefan cel Mare și Sfint“... — Este arhicunoscut faptul că noi, românii, în decurs de 2­000 de ani, împotriva tuturor texte­lor și contextelor istorice, ne-am­ dus viața bisericească, patriotică, spirituală, cultural-artistică în deplină unitate, chiar dacă,­­te­ritorial,­­uneori am mai trăit în provincii istorice semiindepen­­dente. Faptul ca pămîntul româ­nesc, la răsărit de Prut, a fost răpit la 1812 de țarism, care a căutat, chiar sub haina pravosla­­viei, să ne deznaționalizeze, și faptul că la 1940, prin Tratatul Ribbentrop-Molotov, s-a răpit din nou acest teritoriu al stră­bunei Basarabii, plus Nordul Bu­covinei și Ținutul Herței, a de­terminat ca Biserica ortodoxă română, împreună cu întregul neam, să sîngeraze în continuu foarte puternic, pentru că din trupul bisericii noastre s-au ră­pit, în­­ 1940 și 1944, două dintre cele mai importante mitropolii cu tot teritoriul lor ecleziastic­­spiritual românesc — Mitropolia Basarabiei ,­ Mitropolia Buco­vinei. Sub teroarea stalinistă, co­munistă, bolșevică, ateistă, nici țara și nici biserica noastră or­todoxă română n-au putut să acționeze prea mult, știind con­dițiile de opresiune în care am trăit cu toții jumătate de veac. Nici frații noștri din Basarabia n-au putut să facă prea mult în domeniul autonomiei eparhiei lor, adică să se desprindă de Moscova și să aparțină de Bucu­rești. Dar oamenii acestei pămînt, chiar ia­ această jumătate d­e veac, nu au renunțat niciodată la ideea că ei sunt ortodocși ro­mâni și­ trebuie să aparțină și bîserica-mamă, care are centrul la București, organizată în cali­tate de Patriarhie. Creștinii orto­docși din Basarabia au suferit o foamete cruntă între 1943—1948 și această foamete a fost exploa­tată de puterea sovietică, luîn­­du-le și ultimul grăunte de po­rumb din pod ; foarte mulți au murit de foame, au mîncat coajă de copac, vîrfuri de buruieni, muguri de arbori și în același timp mulți au fost duși în Sibe­ria, pentru că nu erau favorabili 1*­ colectivizării care se înscăuna acolo, în privința bisericilor — de la 10 000 de biserici și de la 800 de parohii existente, in ul­timul timp ajunseseră să aibă doar circa 130 de biserici și o singură mînăstire, iar după dez­ghețul început de Gorbaciov, rînd pe rînd s-au redeschis bisericile, iar astăzi au vreo 600 de biserici redeschise și cu preoții lor. în epoca de prigoană, oamenii cu o credință puternică îngrijeau de biserici și­ de troițe, de cruci și de cimitire ca de sufletul lor, deși bisericile erau transformate în magazii și în spații cu alte întrebuințări; ei vâruiau biseri­cile, reparau acoperișurile și aș­teptau o înviere, așteptau un Paște al ortodocșilor români din Basarabia. Paște, care a venit odată cu proclamarea indepen­denței și suveranității Republicii. — Va rugăm să punctați cîteva dintre obiectivele Frăției Orto­doxe „Ștefan cel Mare și Sfânt“. — Este foarte bine venită a» cam această asociație, înființată de clerul din Basarabia, care do­rește să nu mai aparțină de ffi Mos­­cova. Această „Frăție“ are por-DAN LUPESCU­­VI­ARIN COANDA (continuare în pag. a îî-a) Moment aniversar ieri, la prânz, în Piața Prefec­turii, a fost organizata o festiv.­'**­tate aniversară, prilejuită de îm­plinirea a doi ani da la ratifica­­rea Convenției privind drepturile copiilor, semnată de 20 șefi cla­­stere și guverne, printre care și România. Alături de caracterul festiv, acțiunea de ieri a dorit să conștientizeze populația orașului asupra existenței acestei Conven­ții, ce statuează drepturile copi­lului și obligațiile fiecărui stat de a le respecte. Au fost prezenți reprezentanții­­ UNICEF, ai celor­lalte organisme neguvernamenta­­le ca acționează pe raza județului în scopul diversificării progra­melor de dezvoltare a­­ personali­­tății ■ copiilor, de ajutorare a lor „Romband“. ,, Salvați, copiii( „Red Barnet“, Crucea Roșie, Aso­ciația Femeilor). Au participat elevi ai mai­ multor­­ școli din municipiu. Acțiunea­, s-a bucurat de sprijinul Inspectoratului școlar județean. Pentru­ o zi, drapelul UNICEF a fost arborat pe piața din centrul orașului. SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • .SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT Craiovenii părăsesc fju­m­os Cupa I.SF.1. Universitatea Craiova — Sigma Olomouc 1--2 (1—2) F. C. Universitatea­­ umilită pe „Central“­ Stadion 8 „Central“, timp Închis, teren moale, spectatori circa 15 000. AU înscris: Gane (min. 21), respectiv, Kerbr (min. 23 și 41). Camere 8—2. UNIVERSITATEA: Vodă 4 — Cojocaru 3, Săndoi 4, Zamfir 2, Mogoșanu 4 — Cristescu 3 (min. 61 Gîrleșteanu 4), Stin­gă 4,5, Moisescu 4, Craioveanu 3 (min. 60 Predoi 4) —­ Cioloboc 4, Gane 4,5. SIGMA: Pribul 7 — Kovar 7, Kötelek 7, Pivarnik 7, Lostak 6,5 (min. 88 Homola) — Hanus 6 (min. 78 Sindelar), Marosi 8, Latei 8, Vadura 6,5 — Bar­borik 7, Kerbr 9. A arbitrat în note jocului o brigadă norvegiană avîndu-l la centru pe Egil Nervîk. Cartonașe galbene : Săndoi, Craioveanu, Stiigă, Vadura, Barborik, Cartonaș roșu * Zamfir (min. 60). Huți prea răsfățații jucători ai Universității au reușit miercuri cea mai slabă evoluție din ul­timii ani pe teren propriu. Să expediez­ două șuturi la poartă tnip-tul; întreg moci disputat a­­casă este o „performanță“ greu de realizat chiar și pentru echipă din categoria „Promoție“. o La­fen înțelege nu infrîngerea în șirte «sta © sea ce reproșăm ju­cătorilor și antrenorilor craioveni ci maniera în care au realizat a­­ceastă contraperformanța. Nici­ un moment echipa nu a încercat să construiască cu răbdare ac­țiuni periculoase la poarta oaspe­ților. O tendință păguboasă de a „înălța“ balonul în careul oas­peților a facilitat apărătorilor cehi misiunea. Nu știm a cui a fost ideea aceasta, însă ea s-a dovedit falimentară. „Alb-al­­baștrii“ nu au întâlnit în această partidă un adversar de netrecut, ba din contră, oaspeții și-au ară­tat limitele în multe momente ale jocului, dar cine să se ex­ploateze ? Neputința jucătorilor noștri a fost evidentă, echipa părea strînsă în pripă de prin mahalalele Craiovei și trimisă pe „Sentrai“ pentru un spectacol de binefacere. Nu știm cum și mai ales cînd „talentații“ jucători olteni vor putea spăla rușinea suferită în fața propriilor spec­tatori. O spunem cu inima strîn­să, dar mai jos nu se poate co­bori­ în penibil, de aici da­ca această limită a lucrurilor tre­buie pornită munca grea, de re­construcție a echipei. Craiova fotbalistică a rămas în acest an datoare fotbalului românesc 1:­­’•-un mod fără precedent. SN are rost să ne ascundem­­ după degete. Despre meci orice cu­vinte ar fi de prisos. O prestație jenantă și nim­ic mai mult. mCU DOLEA Panathinaikos Atena ~~ F..C. „Electroputere* 4­~8_(1—0) Să bem paharul pina la fund! (Prin telefon de la trimisa), nostru special). Stadion „Olimpic“ — timp frumos (29 ° C), teren foarte bun, spectatori circa 15 000. Au marcat Saravacos (min 42), Warzycha (min 59), Kalatzis (min 66) și Fratzeskos (min. 82). PANATHINAIKOS : Wandzik — Apostolakis, Kalatzis, Mavri­­dis, Ovzanidis (min. 46 Bonis) — Karageorgiou, Antoniu (min. 65 Marcos), Fratzeskos, Maragos — Saravacos, Warzycha, ELECTROPUTERIE : Lung — Mogoșeanu II (min. 67 Aldeanu), V. Popescuu-Paraschiv, S. Zamfir — Matei, Nuță, Calafefceanu, Papa — G. Popescu (min. 31 Mitrîța), Bîță. Arbitru­: Alfons Constantin (Belgia). După o primă repriză echilibrată, pigmentată de na­tările lui Papa, G. Popescu și Biță, de la oaspeți, și de golul oarecum surprin­zător înscris de Sara Vacos, printr-un șut puternic de la 25 m, în partea a doua grecii se aruncă în atee­ dornici să-și mărească avan­tajul. Și reușesc. MIRCEA CANTAR HANDBAL DIVIZIA A : Campionii „spulberă“ pe Dinamo la București Dinamo București — Universitatea­ I.U.G. Craiova 21—37. Meci viu disputei în prima sa parte, cînd apărarea foarte avansată a dinamoviștilor a creat probleme atacului craiovean. Incepînd din minutei 48’ (scor 16—18), craiovenii se distanțează încet-încet, asigurîndu-și în final o victorie confortabilă. S-au remarcat de la craioveni Neaga (8 goluri), Răduță și Timofte (cite 6) și portarul Albiei, FEMININ Relonul Săvinești — C.F.R. Craiova 30—27 (15—15). D. MCU I­I / El Fugitivo redivivus­ din, urma unor eforturi deo­sebite depusa de personalul de specialitate al Direcției Județen­e de Statistică (director Ion Galin), marți seara,­­ ora 18,20,­ situația alegerilor (din 27 septembrie) din județul Dolj putea­­u fi definitivate. Se totalizaseră rezultatele ,de la 430 secții­­ de votare. Lipsea.. . o­ secție, cea­ cu nr.­­ 402,­din­ satul Pietroasa (Brabova).­­ Deși cu n­a­mai ;3S5 participanții la vot, avea .importanța sa deosebită. Se așteaptă o, jumătate de oră, o oră. Apoi întreg biroul electo­ral al Circumscripției nr. 17.Do­i intră în alerte­ .La fel Direcția de statistică, Prefectura și, bine­înțeles, Poliția. Se cunoșteau doar cîteva elemente: prof. Se­ver Popescu, președintele respec­tivei secții­ de votare, a venit luni cu actele necesare ia ’ Prefectură, dar cînd a văzut că este de­ aștep­tat a dispărut cu;totul,­numai el știe unde. S-au dat zeci de tele­foane la Brahova, la Sopot, prin Craiova, la diverși cunoscuți ai­­profesorului. Totul zadarnic.. Cine­va a emis ideea că ar fi putea chiar fugi în Iugoslavia. Se for­mează echipaje speciale de la­­ Poliție, Prefectură, Biroul electo­ral și se pleacă pe­ teren. "La cel moment dat, am avut impresia că se caută acul în­ cazul cu ' fin !' După două ore de insistențe 'ș i febrile căutări, profesorul es­te, in sfârșit,­găsit de... primari co­munei Sopot, în numai 20 de minute aveau să fie definitivate alegerile. Un „El -Fugitivo“ redi­vivus sau o mare lipsă de răs­pundere și de civism ? DIM____ SUMAR / Pag, 2: , O.R.A.I.O.V. V' s-a născut­­ aici în­­ Toamna la Be­chet . Activitate de interes pu­blic ; De Neamul Hu­snreteuitor ; Pag. 3: Lanțul blocaje­lor Ana­liza tristeții t Argul: Noutăți pentru viitorii țărani pensionari , Ultrascurte: Caleidoscop infor­mativ. 'I

Next