Cuvîntul Libertății, decembrie 1992 (Anul 4, nr. 768-784)

1992-12-01 / nr. 768

Meci moștință veșniicâ, dragoste și pioșenie eroilor neamului românesc, care de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, prin jertfele 1 °** de singe, ne-au aparat ființa națională și au făcut posibilă afirmarea României in lumea de ieri, de azi și de mîine. MARTI 1 DECEMBRIE 1992 4 PAGINI -15 LEI 11 ultrascurtei . CELE DOUA CAMERE ALE PARLAMENTULUI S-AU ÎNTRUNIT, ieri, în ședință comună pentru sărbă­torirea zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Duminică, în Piața Mare, din Chișinău, a avut loc­­ o manifestare culturală consacrată marcării Zilei Naționale a României și împlinirii a 74 de ani de la reîntre­girea țării, informează R.R.R. Au fost prezenți mii de oameni scandînd­ „Unirea, români“ și purtînd pancarte pe care erau înscrise cuvintele: „U­­nire, fraternitate și drapelul tricolor“. Au fost citite mesaje din partea pre­ședintelui Mircea Snegur și din par­­tea președintelui Ion Iliescu . De Timbătă SE AFLA LA BU­CURESTI DOAMNA YVONNE VAN ROOY, mi­nistrul Comerțului Exterior al Rega­tului Olandei, ÎNSOȚITA DE O NU­MEROASA DELEGAȚIE oficială și de reprezentanți ai unor,, firme de pro­ducție și comercializare. Această im­portantă vizită se petrece în momen­tul cînd la București au loc lucrările celei de-a XI-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-o­lan­­deze de colaborare economică și teh­­nico-științifică , într-o declarație fă­cută sîmbătă, PREȘEDINTELE PE­RUAN, ALBERTO FUJIMORI, A A­­RATAT că guvernul­ său examinează situația creată prin faptul că 93 mi­litari venezuelenii participanți la ten­tativa de lovitură de stat împotriva președintelui Carlos Andres Perez s-au refugiat cu avionul în orașul Igitos din Peru. „Deocamdată ei nu au prezentat o cerere formală de azil politic, dar noi studiem cazul lor“ — a spus Alberto Fujimori . CINCI DINTRE FOSTELE REPUBLICI SO­VIETICE ȘI AFGANISTANUL AU DEVENIT, sîmbătă, membre ale Or­­ganizației Cooperării Economice (E.C.O.), din care mai fac parte Ira­nul, Pakistanul și Turcia, au decla­rat oficialități pakistaneze citate de REUTER. Potrivit acestora, aderarea Turkmenistanului, Kîrghistanului, Tad­­jikistanului, Uzbekistanului va face ca ECO să devină un important bloc economic . PREȘEDINTELE RUSI­EI, BORIS ELȚÎN, A CERUT, sîmbă­tă, susținătorilor­­ săi să creeze un par­tid politic care să sprijine reformele pe care el le promovează la ora ac­tuală in Rusia. Apelul a fost lansat la o adunare a sprijinitorilor reforme­lor economice și democrației, la care a participat și liderul rus. Urmare a acestei chemări, la Moscova s-a anun­țat crearea grupării politice intitulate „Opțiunea democratică“, care își pro­pune să devină partidul tuturor celor care se pronunță pentru instaurarea fermă a democrației în Rusia, refor­marea profundă a economiei și reîn­noirea structurilor administrative. După cum informează B.B.C., iniția­torii au dat publicității și o cartă în 10 puncte în care sunt definite prio­ritățile imediate ce stau in fața vie­ții politice și economice a țării. Nu s-a anunțat încă cooptarea lui Boris Elțîn ca lider al noii formațiuni, dar este sigur că anunțul va surveni în scurt timp . B.B.C. INFORMEAZĂ că, in cursul unei ședințe speciale ce a avut loc la Ierusalim, guvernul is­­raelian a dat publicității o declarație in care este condamnată in termeni foarte fermi reînvierea activității or­ganizațiilor neonaziste in Germania. Declarația afirmă că în Germania domnește o atmosferă ce amintește de un trecut foarte dureros și care a precedat instaurarea nazismului în anii ‘30. Guvernul israelian s-a abți­nut, totuși, de a anunța unele măsuri exprese în ceea ce privește raportu­rile cu Germania, așa cum ceruseră reprezentanții Blocului LÎKUIT care au susținut teza ruperii relațiilor di­plomatice cu Germania și întrerupe­rea oricăror contacte pe linia organi­­­zațiilor cu caracter cultural, social, științific etc.­­ LUPTA SURDA CE SE DA LA BELGRAD între susțină­­torii politicii liberale a premierului Milan Panici și sprijinitorii liderului conservator, Slobodan Miloșevici, a cunoscut un nou episod odată cu de­misia din guvernul federal a minis­trului economiei. Acesta a declarat că nu poate fi de acord cu politica pe care o urmează în plan economic Mi­lan Panici # DL. VIOREL HREBEN­­CIUC A FOST NUMIT, ieri, de către primul ministru, secretar general al guvernului. Atribuțiile dînsului încep de astăzi 1 decembrie, în ultimii doi ani și jumătate dl. Hrebenciuc a func­ționat ca prefect al județului Bacău, iar în campania electorală prezidenți­ală a condus staff-ul electoral al pre­ședintelui Ion Iliescu. r ultrascurte CRAIOVA La aniversarea Patriei Străbune Sub generice care cinstesc atit Ziua Națională a Român­iei, cit și Ziua Marii Uniri, ieri s-au desfășurat o serie de acțiuni dedicate acestor evenimente. Astfel, Cercul Militar din Craiova a orga­nizat și a găzduit ample ma­nifestări cu semnificație is­torică și patrotică, precum: • In cursul dimineții: Ver­nisajul expoziției de numis­matică — „Ordine și medalii militare, obținute în luptele pentru apăr­area ființei stră­moșești“ de" Victor Măzu­­reanu: deschiderea expoziției de pictură — „Din frumuse­țile patriei. Flori și peisaje“, reunind lucrări de Mariana Mihai,­ Elena Matei și Elena Dobriceanu Cocorăscu. Ora 12: Simpozionul intitu­­­lat „Ziua României — Ziua Unirii“, care a cuprins ex­puneri ca: „Absenții de la Alba-Iulia, 1918. Documente inedite despre Marea Unire“ (Otilia Gherghe); „Corespon­denți oficiali ai presei ma­ghiare la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia — 1 Decembrie 1918“ (Lu­­chian Deaconu); „Reverbera­ții ale Unirii în diaspora românească (Tudorița Dia­­conu). • Ora 13: Spectacolul „Noi suntem­ români“, susți­nut de formații artistice ale Cercului Militar, Liceului Militar „Tudor Vladimirescu“, de muzica armatei — garni­zoana Craiova, coruri și re­citări. Au evoluat: Grupul de muzică folk (cpt. Gheor­­ghe Veza și Daniela Saraciu); Corul de copii al Școlii ge­nerale nr. 29, condus de înv. Maria Dinu; „Așa-i roma­nul!“ _ muzică populară interpretată de elevul Ionuț Gonu Cătălin ; Dans modern prezentat de Școala Populară de Artă și Liceul Militar „T. Vladimirescu“ ; Muzică ușoară cu Mădălina Balaban și Adina Socol; Muzică popu­lară cu Vasilica Dinu, Rozica Petra, Mircea Chirai; • Spectacolul, la care au par­ticipat numeroase cadre mi­litare și familiile acestora, elevi, oficialități locale, s-a încheiat Incandescent, întrea­ga sală preluind refrenul „Noi suntem­ români“, pe me­lodia interpretată de toate formațiile participante. • Astăzi, 1 Decembrie, înce­­pînd cu ora 9, in Piața Pre­fecturii are loc un ceremo­nial civil și militar, cu de­punere de coroane la statuia lui Mihai Viteazul, slujbă religioasă de pomenire, mo­mente menite a marca sem­nificația sărbătorii noastre naționale. (FI. M.) %­­S­UMĂR­ • Pag. 2 — Sport (Rezul­tate, comentarii, clasamente). GiCă POPESCU revine în reprezentativa de fotbal a țării, aducînd seriozitatea și profesionalismul firmei „PHI­LIPS“, sub ale cărei culori de club evoluează. • Pag. 3 — Rubricile : Argus ; Ultra­scurte ; Accente ; Sintem­ pe recepție. 1 Decembrie — marea sărbătoare națională a României ZIUA CEA SFINTA I Decembrie 1918 este o zi sacră în calendarul României — cea mai importantă dată din istoria neamului nostru. Ziua cea mai mare și cea mai sfîntă din zbuciumata noastră istorie. Caracterul de sacralitate al a­­cestei zile nu poate f­i pus, nici un moment, la îndoială, pentru că la 1 Decembrie 1918 — prin Marea Adunare de la Alba Iu­­lia — s-a împlinit idealul mile­nar al poporului român. Prin alipirea Ardealului — pămînt românesc, aflat de secole sub ocupație străină — la patria­­mumă, după ce în cursul ace­luiași an de grație se producea și retrocedarea Basarabiei și Bucovinei, celelalte două pro­vincii românești înstrăinate, s-a format România Mare,­­ nu prin tendințe expansioniste, ce nu caracterizează firea pașnică a poporului nostru, ci prin logica istoriei, prin revenirea Româ­niei la hotarele ei naturale, moșteni­te de pe vremea stră­­vechei Dacii, pe care le celebra și Eminescu, în nemuritoarea sa Doină: „De la Nistru pin’ la Tisa / Tot românul plîn­­su-mi-s’a“. Chiar dacă acest ideal a re­zistat mai puțin de o jumătate de secol, întrucît — printr-un pact murdar — țara a fost, iarăși, ciuntită, sîntem îndrep­tățiți să sperăm că tot logica istoriei va învinge și că Basara­bia și Bucovina — în mod ar­bitrar și samavolnic smulse de marele imperiu de la Răsărit, care, iată, s-a prăbușit — vor reveni, nu peste mult timp, la trunchiul matern. Pentru că puține popoare sînt mai unita­re — prin teritoriu, limbă și caracter — decit poporul nos­tru. Cu­ vom trăi și ne va ajuta bunul Dumnezeu nu vom pre­geta să cinstim această zi, așa cum se cuvine. Este de datoria noastră să menținem trează conștiința po­porului român, mai ales acum, în aceste vremuri grele, cînd apele istoriei s-au tulburat din nou, in acest dramatic sfirșit de secol și de mileniu. Dar, in curînd, totul se va limpezi și apele istoriei își vor reintra în matcă și își vor relua cursul lor firesc. Toți cetățenii acestei țări tre­buie să înțeleagă că nu există o idee mai mare și mai prețioasă, în toată istoria noastră, decât ideea unității naționale. Aceasta a fost ideea cea mai scumpă pentru Eminescu, geniul nostru tutelar. Pentru această­ idee­­s-au sacrificat toți marii noștri oameni politici sau de cultură Toate rivalitățile și toată vrajba trebuie să se retragă, umilite și rușinate, din fața acestei sacre idei. Trebuie să învățăm cu to­ții să punem, în orice moment, mai presus interesele țării, față de oricare alte interese și să nu ne lăsăm pradă disesiunilor interne și diversiunilor exteri­oare, de tot felul. Să ne păstrăm această supremă prin care am făcut înțelepciune, față vitre­giilor istoriei. Țara este o vastă biserică, în care se cuvine să ne reculegem cu toții. Să lăsăm, de o parte, măcar în această sfîntă zi, toate ambițiile, vani­tățile, veleitățile, dorințele de răf­bială și răzbunare. Fie ca măcar această mare sărbătoare națională a neamului românesc să ne găsească „uniți în cuget și simțiri“. «Să ne rugăm fiecare, în aceas­tă zi sfîntă, în chiliuța de taină a sufletului nostru. OVIDIU GHIDIRMIC ». Societățile din Electroputere* la Moscova Un număr de 43 firme românești, în majoritate din domeniul electroteh­nicii, au expus, la Moscova, produse destinate pieții statelor din fostul C.S.I. și republicile baltice, în cadrul SALONULUI PROMOTIONAL ROM­­PROM-EXPO *92. Din zona Olteniei, au fost prezente societățile comerci­ale de pe platforma „Electroputere“ Craiova, cu mașini electrice, transfor­matoare, aparataj și acționări vehi­cule urbane. Reîntors de la Moscova, dl. dr. ing. Vasile Scarlat ne-a relatat: „Standul societăților din „Electroputere“ s-a bucurat de atenția gazdelor, a speci­aliștilor și publicului, fiind vizitat de înalte personalități din Rusia, Gruzia, Lituania, Turkmenia, Ucraina, precum și din Republica Moldova. Manifes­­tînd un interes aparte pentru produ­sele „Electroputere“, delegația turk­­menă a avansat propunerea unei în­­tîlniri în vederea promovării pe piața turkmenă a motoarelor, transforma­toarelor, aparatajului și acționărilor electrice fabricate la Craiova. în a­­cest sens, este anunțată, în prima parte a lunii decembrie a.c., vizita la „Electroputere“ a unei delegații turk­­mente, condusă de un consilier al pri­­mului ministru". (AD.F.) _______ A '” ’Paralele Inegale Venită la București, președinta Parlamentului din Luxemburg, a vorbit in Camera Deputaților, unde a pornit de la premisa că „România de azi este sfișiata de conflicte interetnice“. Ceea ce a avut darul de a șoca atit pe deputați, cit și pe ziariști și opini­a publică. Vineri, sub a­­ceste auspicii puțin favorabile, am luat drumul la Conferința de presă a doamnei Erna Hen­­richt Schoepges. O spunem­ și aici, că ne așteptam ca Româ­nia să fie iarăși acuzată pentru cine știe ce, iar noi, ziariștii, beșteliți sau ignorați. Surpriza a fost, insă, de proporții. De la început, președinta Parlamentu­lui din Luxemburg a mărturisit că, după aproape o zi­ lumină de convorbiri „corecte“ și „cinstite“ cu liderii grupărilor parlamentare din Senat și Ca­mera Deputaților, și după o că­lătorie prin țară, delegația sa dorește să sprijine rectificarea imaginii false răspindite afară despre România. De asemenea, va susține dezvoltarea relațiilor româno-luxemburgheze și mai mult decit orice, va interveni concret pentru ca România să f­ie admisă urgent și cu drepturi depline in Consiliul Europei de la Strasbourg. „Este evident că România joacă un rol impor­tant în dezvoltarea acestei re­giuni a Europei, că rolul poate salva pacea și stabilita­ti­tea. Viitorul se joacă aici și Consiliul Europei este conștient că are in această privință o mare răspundere“. Dînsa a vor­bit de „respectul pentru o Ro­mânie care, pentru noi e mai mult decit un subiect, este o j țară prietenă“. Iar noi, ziariștii, j- am descoperit un om politic care, în citeva zile, a realizat distanța de la imagini și infor­mații distorsionate,­ la­­ o reali­tate, avînd, insă ,puterea să o recunoască pe aceasta din urmă. Cam invers au stat lucrurile în ceea ce-l privește pe cunoscu­tul senator democrat american, Tom Lantoș. Dînsul este un cu­noscut al României, pe care a vizitat-o adesea înainte de 1989. De pildă, în ianuarie 1983, ve­nind la București, însoțit de doamna Anette Lantoș, senato­rul Tom­ii declara lui Cea­ușescu că: „Dacă mi s-ar oferi post de ambasador și ar fi să aleg între Bruxelles, și București, aș alege Bucureștiul“. Apoi el a lăudat „marea înțelepciune calitatea de conducător în pro­­­­bleme internaționale“ de care dă dovadă Ceaușescu, și mai mult „speră ca România să pri­mească clauza pe mai mulți ani“. Toate acestea și altele le-am aflat dintr-o carte scrisă de fos­tul ambasador al S.U.A. la București, David B. Funderburk. Că Tom Lantoș a susținut apoi clauza pe timpul lui Ceaușescu e bine știut, dar ce nu cunoaș­tem erau aceste detalii care în­criminează teribil poziția lui din septembrie 1992, cind a dus o la fel de aprigă luptă împotriva acordării clauzei României. A­­cu­m, însă, in România lucrurile sunt clare, la fel și în S.U.A., unde Administrația revine la Casa Albă democrată după 12 ani. Acestea fiind spuse, o scriem răspicat. Marele campion al clauzei ce se va acorda Româ­niei în scurtă vreme, se va numi Tom Lantoș. Iar mulți îi vor aplauda demersul. Așa e jocul politic,­el apelând, uneori, și la probleme precum paralelele ine­gale din gimnastică. DUMITRU CONSTANTIN Poliția craioveană­­ confiscă un... sac de bani ! Un filtru de rutină, organizat de Poliția rutieră a municipiului Craiova, la punctul Aeroport, s-a soldat cu o mare surpriză, inclusiv pentru oame­nii legii care se aflau în exercițiul funcțiunii. La rugămintea lucrătorilor de poliție, adresată d-lui Aydin Meh­met — cetățean turc, reprezentant al firmei S.C. „HANK IMPEX“ S.R.L., din Capitală, șofer pe un „Opel Vec­tra" cu nr. B­ E.C. 5737 — de a des­chide portbagajul autoturismului, con­ducătorul auto s-a schimbat subit la față. Avea și motive. In portbagaj a fost descoperită suma de 13 497 000 lei, 26 000 mărci germane, 2 700 dolari, pentru care nu s-a putut da nici un fel de explicație. Conform Legii 12/ 1990, completată cu Legea 4­2/1991, art. 1, lit. „c", d-lui Aydin Mehmet i s-a aplicat o amendă de 800 000 lei și confiscată suma menționată. An­cheta continuă. Poliția Municipiului Craiova, prin cooperare cu cea din Capitală, încercînd unele detalii despre acum să afle și firma amintită. în ultima zi a lunii octom­brie a.c., la ora 2 noaptea, Ma­rin Chițibaru, 46 ani, revizor contabil, și Valerică Chireanu, 35 ani, operator, ambii salariați la S.C. „ZAHARUL“ S.A. Cala­fat, se aflau în toiul unui șpriț prelungit, la Firma „TREI PAR­TENERI“ din localitate. ,Aperi­tivul“ — 300 ml vișinată — fu­sese rapid îngurgitat și urmase consumația de rigoare. Acum, precum bine se știe, la un șpriț tăinuit, și prelungit, bărbații care se respectă mai trag cu „coada ochiului“ și la cîte-o persoană feminină cu disponi­bilități pentru ochiade, sorti­mentul acesta fiind cam defici­tar la „TREI PARTENERI“. A apărut, însă, focoasa Lola (nu... Falfana), 22 ani, liberă ca un porumbel, dichisită, balacab­eșă, e adevărat, fardată, ochi pătrunzători, inimă zbanghie, care l-a luat în custodie pe dl. Chițiburu și, în timp ce își spuneau la ureche vorbe mieroase, înfierbîntați peste măsură, uitînd de ei, ju­niorul Ciobănel Petrică-Cosmin, 12 ani, bine pregătit în preala­bil, l-a ușurat pe dl. revizor contabil de 17 000 lei, care s-a prins ceva mai tîrziu că fusese tras în piept ca un peștișor. A fost alertată poliția, aflată în rond. Tărășenie mare, că tre­buia decontată consumația, în final tinerii polițiști l-au înșfă­cat pe Ciobănel Petrică-Cosmin care, în drum spre sediul Po­liției Calafat, încerca să-și do­sească „materialul“ sustras; în cele din urmă, toți banii au fost returnați păgubașului care, pro­babil, cu mintea de pe urmă, a­m­ căpătat alergie la melodia ,. ..inimă de țigancă“. Dar, pe 22 noiembrie a.c., la restaurantul „Bar-Răduță", pa­tronat de un subofițer de grăni­ceri (s-au privatizat și ei!), am­plasat pe strada Horia, Cloșca și Grișan, din Calafat, în apro­pierea punctului de vamă, se aflau la un șpriț trainic, în ju­rul orei 23, Sokolnic Frank (Slovenia) și Rolf Eisenberg (Germania), ambii șoferi pe TIR-uri ce urmau să treacă a doua zi cu bac­ul. Și apare, din nou, la timp, semeață și sedu­cătoare, Lola Duvac, însoțită acum de junioara Manuela Tă­­nase, 15 ani, dar intrată și ea de timpuriu „în meserie“, și, împreună îndoaie inimile necon­solate ale celor doi străini. ■Fără vorbă lungă, sînt lucruri care se subînțeleg din priviri, cei patru pleacă împreună, îm­brățișîndu-se pătimaș etc., timp în care omul Lorei, Constantin Puți, 16 ani și jumătate (12 spargeri anterioare), rom isteț din cale-afară, îl ușurează pe sloven de 1300 mărci germane, 500 șilingi, 2000 tollari (moneda națională slovenă) după care dispare în Craiova. Unde își vinde valuta prăduită contra sumei de 358 750 lei, își cum­pără trei geci, trei ceasuri Leico, șase ghiuluri aur, îmbră­căminte etc. Pentru Durac Sola,­ Procuratura Băilești a emis un mandat de arestare, iar pentru Manuela Tănase se așteaptă ex­pertiza psihiatrică. Evident că năstrușnica Poliție din Calafat a înșfăcat deja toată „gașca“ Eolei. Firește, în absență, servi­ciile ei vor fi preluate de o altă firmă disponibilă. M.C. Lala i­i lucra (la buzunar) peștișorii! Explicațiile nu țin de foame S-a finalizat o amplă acțiune de inventariere a animalelor do­mestice și a păsărilor din județul Dolj. Care sunt rezultatele muncii depuse — timp de peste două săptămîni —­ de specialiștii de la Direcția Sanitar Veterinară, Oficiul de Reproducție și Se­lecție a Animalelor, D.A.A., primăriile și centrele agricole din teritoriu . Comparativ cu sfîrșitul anului 1989, au sporit simți­tor efectivele de păsări și porcine, îndeosebi la gospodăriile popu­lației. In Dolj existînd în prezent — conform recensămîntului recent încheiat — 379 774 de porci (cu peste 40 000 mai mulți față de 1989) și 3 157 700 de păsări (cu aproape 335 000 mai multe, comparativ cu aceeași perioadă). Totodată, nu se poate trece ne­observat faptul că au scăzut considerabil efectivele de bovine și ovine. Față de sfîrșitul anului '89, efectivele de bovine sunt mai mici cu 89 845 de capete, din care — lucru îngrijorător — 9276 sunt efective matcă. „Turma“ județului de ovine este și ea mai redusă cu 7­788 de capete. Desigur, o explicație există (dar aceasta nu ține... de foame) în faptul, trist și descumpănitor, că au fost decimate însemnate efective zootehnice prin lichidarea — la pro­priu — a fostelor C.A.P. Oricum, reiese că, cel puțin teoretic, există suficiente resurse de carne, îndeosebi de porc și pasăre, numai că ponderea acestora se află în gospodăriile populației din mediul rural. (B.N.) L­­­­_________ In așteptarea lui Moș Nicolae (cel din calendar, nu cel din subteran), ziarele — aceleași ca­re dăduseră apă la moară ilu­ziilor — picură din coloanele lor de zaț tristeți după tristeți: jo­curile de așa-zisă întrajutorare au ivit, dacă cifrele sunt rapor­tate corect, un milion de oameni — înșelați, furați, deznădăjduiți. Un milion de cetățeni a căzut­ pradă tentaculelor financiare în­tinse de către respectivele socie­tăți, expediind sume de bani și așteptînd înfrigurat ca acestea să facă pui. Și, iată-i, toți ca unul, uniți acum, printr-o aceeași sfoară tîrîtă de alții prin noroiul înșelăciunii și infracțiu­nii de drept comun, printr-o aceeași zodie ingrată, a pierderii și pierzaniei. Cotidianele, îndeo­sebi cele centrale, își fac cu ochiul ștrengărește și își ziâr­besc pe sub mustața titlurilor, anunțând și ceva măsuri „ope­rative“ din partea poliției și a instanțelor judecătorești. De par­că nu sub aceleași priviri îngă­duitoare s-ar fi petrecut toate aceste inepții. Societățile cu batjocura nu aveau, ele, un ca­ www fi WWWWJ wyw.­»Y Ioapte bună, milion de iluzionati WWW.WW.WJAW.W.V­ iecare număr de cont bancar, sub oblăduirea căruia sume uriașe se mișcau dintr-o parte în alta ? Se dă de înțeles că întreg sce­nariul (suferim toți de „Scenari­­tă" pînă la urmă) a fost amplu întreținut și orchestrat, că din paralele celor duși cu­­ preșul s-au înfruptat campanii electo­rale și au fost susținute platfor­me democratice. Acuma da,­­înțelegem, acuma da, mai mer­ge... Steaua speranței, care abia mujise într-un milion de cazuri, s-a stins ca de la sine tot da atîtea ori. Parcă mai dramatic este, dincolo de punctul final al poveștii, că nici măcar de spe­ranță nu mai poate fi vorba de aici înainte, darmite de un happy-end cu brăduleți doldora de eșarfe și bunătăți aduse de „Moșul" de pe tărîmul său fan­tastic. Jocul s-a terminat, bieți milionari. Vedeți de-acum de unde vă vin firfirieni pentru pîinea care nu mai ajunge, pen­tru oul de omletă matinală, pen­tru ceaiul de sunătoare din fap­tul serii. Cortina a căzut și lu­minile s-au stins. Noapte bună, milion de iluzionați. Milion plus o unitate, Știu eu de ce ! VIRGIL DUMITRESCU Carandă a vrut să fure o turmă de «i! Dacă înainte de decembrie 1989, Carandă Lucian, 42 ani, din­­ Maglavit, a fost amestecat într-o afacere cu niște porci sustrași de la Complexul din localitate, ieșind repede de l­a „bărbierii cartofi“ spre surprin­derea multora, acum, în plină expansiune a economiei de pia­ță, s-a transformat într-un cu­noscut samsar de oi. Și pentru orice „acoperire“ și-a încropit și o turmă proprie de ISO de oi, păstorită de Radu și Florian Bratu (16 și respectiv­ 15­­ k­i, ambii romi. Turma era comple­tată cu alte 140 de mioare, preluate de la cîțiva săteni) pen­tru îngrijire, stîna fiind stabi­lită undeva între Goienți și Maglavit. O altă turma de 153 de oi, stabilită prin apropiere, aparținea lui Gheorghe Barbu, din Goienți, și-l cam ispitea pe­ Carandă. Și într-o zi, mai exact, în noaptea de 24 spre 25 noiem­brie a.c., Carandă și-a învățat ciobanii cum să fure întreaga turmă de oi a lui Barbu. Au determinat ciobanii acestuia si plece în sat după băutură, i-au urmărit pentru­­ orice siguranța și, in lipsă, i-au luat turma, ducînd-o la cîțiva kilometri de­părtare, doar 24 de mioare grase fiind oprite, întrucît zace dintre acestea urmau să fie în­cărcate în mașina unui alt cunos­cut borfaș din zonă, Vid­u Fre­­del, din Dîrvari (județul Mehe­dinți), care a spart, în urmă cu cîțiva ani, CEC-u­l din Cetate. Al­te 14 oi au fost duse spre „dosi­re“ la Voinea Ilie, pensionar C.F.R., rudă cu Carandă, dar omul cînd a venit acasă, bănuind tă­rășenia, a scos oile în drum. Au fost duse apoi la cumnatul lui Carandă, unul Gheorghe Ștefă­­nescu, din Maglavit. Alertată, poliția, după Investigația de ri­goare, a dat de capul firului, descoperind toată filiera. Ares­tat, Carandă Lucian, împreună cu cei doi ciobani ai sai, au recunoscut faptele. S-a mai des­coperit că, recent, Fermei de pajiști din Hunîa îi fuseseră furate 43 de oi, făptuitorii —■ recunoscuți în persoana lui Ca­­randă și a celor doi țigani — Sncchizînd atunci paznicul într-o baracă. Ca orice afacere prin furtișag, și cea cu oile lui Ca­randă nu putea sfîrși decît... la Poliție.

Next