Cuvîntul Libertății, decembrie 1992 (Anul 4, nr. 768-784)

1992-12-04 / nr. 771

Potrivit datelor unui sondaj IRSOP, 38 la sută dintr-un eșantion reprezentativ pentru populația țării consideră că lucrurile evoluează într-o direcție bună, 31 la sută consideră direcția greșită, iar 31 la sută din cei intervievați s-au abținut de la formularea unei opțiuni: vineri 4 DECEMBRIE 1992 * PAGINI -15 LEI J ultrascurte . Intre 30 noiembrie și 3 decem­brie s-a desfășurat SESIUNEA GENE­RALA A UNIUNII EUROPEI OCCI­DENTALE. Țara noastră, care are statut de invitat, a participat la aces­te lucrări cu o delegație condusă de dl. Teodor Meleșcanu, căruia i s-au alăturat parlamentarii Vasile Văcaru (F.D.S.N.) și Ion Diaconescu (P.N.Ț.­­C.D.). Dl. Meleșcanu a vorbit în plenul adunării, prezentînd un raport sinte­tic al situației din România și Bal­cani, în cadrul căreia a relevat in­teresul țării noastre pentru integrarea în­­ structurile europene. Teodor Me­leșcanu a avut convorbiri cu minis­trul de externe francez, Roland Du­mas Organismele sanitar-veteri­nare din România sunt înștiințate asu­pra deciziei C.E.E. de a interzice orice import de­ porci vii și carne de porc din Ungaria, datorită pericolului de­contaminare cu pestă ș1 Guvernatorul statului Missouri, dl. John Ashcroft, a sosit in București. Vizita sa In Ro­mânia, după cea a congresmanului Tom Lantos, va contribui la EDIFI­CAREA UNEI IMAGINI CIT MAI EXACTE peste ocean, despre România . Ministrul transporturilor, Paul Teo­doru, a anunțat că ministerul pe care îl conduce urmărește PRIVATIZA­REA URGENTĂ A SECTORULUI RUTIER, reînnoirea flotei aeriene co­­merciale, în paralel cu extinderea por­tofoliului de convenții aeriene. Dl. Teodora a făcut cunoscut că a soli­citat Regiei C.F.R. O justificare a pre­țurilor practicate la ora actuală în transportul feroviar . De miercuri, CEC a pus in vînzare O NOUA SE­RIE DE OBLIGAȚIUNI avînd urmă­toarele valori : 25 000 lei, 50 000 lei, 100 000 lei. Aceste titluri de valoare, la purtător sau cu parolă, se adresea­ză oricărui cumpărător, cetățean ro­mân sau străin. Rambursarea se va face în termen de doi sau trei ani, cu o dobîndă de 50 la sută, achitabilă semestrial. Obligațiunile vechi rămîn valabile . Muhtar Kent, președintele și directorul Diviziei Est și Central Europene COCA COLA, a anunțat că această firmă a devenit CEL MAI MARE INVESTITOR DIN ROMANIA de cînd s-a constituit Societatea Mixtă de îmbuteliat COCA COLA din Con­stanța, formată din firma turcă IM­BAT și HORT-CONSUC „OVIDUS“ CONSTANȚA. Există fabrici de îmbu­­teliere la București, Brașov, Constanța și se construiesc altele la Oradea, Iași, Galați, București, in 1993, in­vestițiile din România VOR ATINGE CIFRA DE 80 MILIOANE DOLARI. Cea mai mare va fi fabrica din Bucu­rești ce se construiește în cartierul Militari, cu o capacitate de 70 000 sti­­c­le/oră, care va intra în funcțiune în martie ’94. Muhtar Kent a specificat că afacerile firmei din țara noastră sunt excelente și că ROMANIA NU PREZINTĂ UN RISC POLITIC PEN­TRU INVESTIȚIILE FĂCUTE « „Ye­men — trecut și prezent" — acesta este genericul sub care STUDENȚII TEMENIȚI DIN CRAIOVA au verni­sat ieri, cu prilejul Zilei reunificării naționale, o expoziție fotografică, in holul mare al Universit­iții din Bănie <.­ Potrivit prevederilor legale, VOR BENEFICIA DE CREDITE. PENTRU CONSTRUCȚIA DE LOCUINȚE, per­soanele care au depus avansul de 10— 30 la suta din valoarea locuinței și au încheiat contractele de vînzare-cum­­părare, dar nu au fost puse în execu­tare datorită sistării creditelor la 30 septembrie 1991 de către CEC, cele care au repartiție, respectiv au optat pentru locuință și au constituit avan­surile, precum și cetățenii care înde­plinesc aceste condiții și au achitat prețul inițial al apartamentului după 30 septembrie 1991. Creditul se acordă pe termen de pînă la 15 ani, cu o dobîndă de 4 la sută . Deputații Ca­merei Inferioare a Parlamentului Po­lonez au adoptat HOTARÎREA CU PRIVIRE LA INTRODUCEREA IN PRACTICA FINANCIARA A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATA — 22 procente. S-a hotărît, de asemenea, introducerea accizelor ce urmează să fie aplicate importatorilor și producă­torilor de băuturi alcoolice, țigări, benzină, gumă de mestecat. Măsurile vor intra în vigoare la 1 iulie 1993 . tn organizarea FEDERAȚIEI INTER­NAȚIONALE A EDITORILOR DE ZI­ARE, la București se desfășoară se­minarul cu tema „Legea presei în Ro­­mânia“,­­ultrascurte CRAIOVA m­edia M% Transmite : LICENȚE DE EXPORT PENTRU S.U.A. Potrivit Ordinului nr. 104/ 1992, emis de ministrul co­merțului, alocarea cotelor de export a produselor textile românești pe piața Statelor Unite ale Americii se face pe bază de licențe care au o valabilitate de șase luni. Exportatorilor tradiționali pe această piață le-au fost re­zervate 85 de procente din cotele prevăzute pentru 1993, cuantumul fiind stabilit pe categorii de produse. DECLINUL PRODUCȚIE ANIMALIERE Departe de a fi încuraja­toare, datele statistice referi­toare la producția animalieri a anului­­ 1992 reflectă ten­dința generală de diminuare accentuată a producției ani­malieră, nouă luni. Astfel, pe primele producția totală de carne este de 643 000 tone, adică jumătate din ceia înre­gistrată în 12 luni în 1991. O situație similară se consem­nează și la producția de lap­te de vacă, unde s-au reali­zat 7 828 mii hectolitri în nouă luni, față de 13 235 mii hi în întreg anul trecut. FOST EXILAT, PROPUS PENTRU FUNCȚIA DE PRIM-MINISTRU AL BULGARIEI Președintele Bulgariei, Je­­kio Jelev, a anunțat că l-a în­sărcinat pe Petar Boiandjev cu formarea noului guvern. Boiandjev a fost propus de Partidul Socialist Bulgar (fost comunist) de opoziție ca succesor al lui Filip Dimitrov (Uniunea Forțelor Democra­tice), demisionat acum cinci săptămîni. Petar Boiandjev, un matematician în vîrstă de 51 ani, s-a întors în 1991 din Franța, după zece ani de exil. El a părăsit Bulgaria după ce aici, în timpul re­gimului comunist al lui Jiv­­kov, a suferit o condamnare de mai mulți ani pe motive politice. POLIȚIA A REUȘIT ■ SA EVITE O EXPLOZIE URIAȘĂ Politia londoneză a reușit să dezafecteze o bombă care ar fi devastat centrul capita­lei, dar există temeri că un șir de atentate va face parte din „sărbătorirea“ Crăciunu­lui britanic. REFUGIAȚII — UN PERICOL PENTRU EUROPA Cancelarul german Helmut Kohl a cerut Comunității Europene să adopte o politi­că comună în ceea ce pri­vește emigrația, spunînd: „Este posibil ca acum în țara noastră să fie concentrat nu­mărul cel mai mare de azi­­lanți, dar mai tîrziu această problemă va afecta toate ță­rile europene în mod egal din cauza deschiderii frontiere­lor“. 60 la sută dintre cei ce doresc azil­ politic in Comu­nitatea Europeană se află în prezent în Germania, atrași fiind de legile liberale ale acestei țări în problema azi­lului. Se estimează că numă­rul refugiaților în Germania se va ridica, anul acesta, la aproape o jumătate de mi­lion. O POSIBILA INTERVENȚIE MILITAR­A Adunarea parlamentară a Uniunii Europei Occidentale a cerut, la Paris, alianței de­fensive a celor zece state vest-europene să ia în consi­derare posibilitatea unei in­tervenții militare în Bosnia, „în scopul de a ajuta regi­unea Sarajevo, pentru eli­berarea prizonierilor din la­găre și de a pune capăt po­liticii de ocupare și purifi­care etnică“ din Bosnia — Herțegovina. Adunarea a adoptat o serie de propuneri menit­e să întărească embar­goul O.N.U. impus Serbiei și Muntenegrului. ANUL III nr. 771 Se deteriorează relațiile cu sîrbii? Relațiile României, pe toate planurile, cu fosta Iugoslavie, s-au derulat din vechime sub semnul bunei vecinătăți, al unei armonii desăvîrșite, netulburate de vreun contencios Drama tulburătoare a artificial. acestei țări vecine, o privim seară de seară la televiziunea noastră, și a celei din Belgrad, și e greu de prezis pînă unde va fi întins dezastrul. Dintr-o țară, conside­rată cîndva model de armonie interetnică, invidiată pentru echilibrul ei economic, Iugo­slavia a ajuns actualmente un teatru de luptă cu considerabile pierderi zilnice de vieți ome­nești, în fiecare din taberele beligerante. Firește, afectiv sin­tem­ legați de fosta Iugoslavie, redusă acum la Serbia și Munte­­negru, febrilizați de încrîncena­­rea luptelor, dar nu putem de­cis să respectăm ad-litterare Hotărîrile Consiliului de Secu­ritate, care a instituit o blocadă greu suportabilă, tezind mîndria sârbilor care se adune văd acum, după ce ani în șir au fost liderii țărilor nealiniate, izolați completamente, nesusținuți de vreun aliat puternic. Orice gest de înțelegere ar comite Româ­nia, orice abatere de la rigoarea embargoului, ar fi sancționabil, cu atît mai mult cu cit bănuiala,­ suspectarea planează perma­nent asupra noastră. Zilele tre­cute autoritățile române au re­ținut trei nave iugoslave, suspec­tate de violarea sancțiunilor economice impuse de Națiunile Unite. Două dintre aceste nave au fost­­ oprite de autoritățile portuare in timp ce se îndrep­tau, pe Dunăre, spre portul Vi­­din. A treia navă, de asemenea, sub pavilion iugoslav, transpor­ted 4000 tone de cărbune ru­sesc, fusese interceptată miercuri. A urmat imediat replica autori­tăților de la Belgrad și ministrul transporturilor din această țară a confirmat că reținerea remor­cherului românesc „Drăgășani“ și a celor șapte barje reprezintă o măsură de răspuns la reține­rea navelor sîrbești de către autoritățile fluviale românești care aplică Rezoluția 784 a Con­siliului de Securitate. Partea ro­mână este de părere că această măsură este inacceptabilă pen­tru țara noastră, iar M.A.E. a solicitat ambasadorului său la Belgrad să facă diligențe pe lângă Ministerul Transporturilor Iugoslav și să ceară eliberarea de urgență a navei românești reținută arbitrar; în caz contrar, România se va adresa instanțe­lor internaționale. Părăsită pe rînd de toți aliații săi, Iugo­slavia se vede momentan în re­lații glaciale și cu aliatul său de nădejde din toate timpurile — ROMÂNIA. Bine nu este ! MC !­i C­HINA GALAXY Impresie. Răsărit de soare întîmplarea a făcut să conduc, în ultimele două săptămîni, pri­ma delegație oficială a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Ro­mânia care a vizitat China, după evenimentele din decembrie 1989. Vizita noastră de documenta­re a constituit un răspuns con­cret și, desigur, colegial, la vi­zita efectuată în România, în oc­tombrie a.c., de o delegație a Uniunii Ziariștilor din China. În cele 16 zile petrecute în țara a cărei populație depășește peste 21 de procente din totalul lo­cuitorilor Planetei, atit eu, cit și cei doi colegi împreună cu care am efectuat vizita, am fost profund impresionați de cele văzute. Ne-am convins „pe viu“ de valabilitatea proverbului chinezesc care spune că „Decit să auzi de o sută de ori, mai bine să vezi o singură dată“. Citi­sem foarte mult despre China, audiasem emisiuni radio, vizio­nasem multe filme documentare și emisiuni TV. China era pentru noi o legendă. Acum, după ce am vizita­t-o, pot spune că, in fapt, China este și va rămîne o realitate inconfundabilă, îmbră­cată în aura mitului care în­seamnă cinci mii de ani de cul­tură și civilizație, deci, un tre­cut impresionant, o istorie bul­­versantă și glorioasă . China în­seamnă, totodată, un prezent tumultuos, bogat in multiple și, desigur, un împliniri viitor conturat deja cu siguranță și ri­goare. Trecut, prezent și viitor — iată trei elemente care se conjugă benefic în China amur­gului de mileniu doi, în China zorilor mileniului al treilea. Vi­­zitînd numeroase obiective de interes cultural, istoric, dar și multe întreprinderi și instituții, am înțeles că poporul chinez nu a uitat niciodată adevărul care grăiește că pentru a-ți păstra identitatea trebuie mereu avute in vedere trei întrebări esenția­­­le : Cine suntem­ . De unde ve­nim , încotro mergem ? Am fost în China pentru a descoperi o țara, dar am avut revelația descoperirii unui continent, a unei veritabile ga­laxii. Ingeniozitatea, inteligența, tenacitate sunt atu-uri incontes­tabile ale chinezilor care, în ul­timul deceniu, au vorbit puțin despre tranziția la economia de piață, dar au făcut enorm, pe această cale, față de oricare țară est-europeană. Și în acest caz, ei au dovedit valabilitatea aser­țiunii lui Deng Xiaoping con­form căreia n-are nici o impor­tanță dacă pisica este albă sau neagră ; esențial este ca ea să prindă șoareci. Chinezii vorbesc despre socialism, dar au virat-o ferm spre economia de piață. Vom reveni, DAN LUPESCU 2­w j» ,­3 £ 2 1­1­s I * 2 -S ° »• . » g ·S­oj: tS K ~ •=■ <i - s. g O­1­0 ® . .S3 2 ^« s­­ « á­e 7 «­• S­­ ** i ®*n­i­2 « « SS o­u 3­g # a, c ~ ^ sp If i încheierea Deceniului O.N.U. pentru persoanele handicapate Cea de-a 47-a sesiune a Adu­nării Generale a O.N.U., desfă­șurată în octombrie a.c. la New­ York, a marcat încheierea DE­CENIULUI O.N.U. PENTRU PERSOANELE HANDICAPATE (1983—1992) și a proclamat ziua de 3 decembrie ca Zi Internațio­nală a persoanelor handicapate. Dacă la noi, în timpul dictatu­rii, nu... existau handicapați, fi­ind camuflată o realitate gene­ratoare de mari suferințe, măcar în ultimii doi ani, adică la fi­nele Deceniului ONU pentru persoanele handicapate, optica s-a schimbat. Conducerea țării­ și opinia publică s-au arătat sensibile la această problemă. Astfel, Legea nr. 53/1992, adop­tată la 27 mai, este considerată a fi cea mai democratică lege pentru handicapați din țările est-europene. Ea cuprinde acți­uni benefice pentru persoanele aflate în suferință și familiile acestora, dar are și carențe (a­­numite articole nu precizează gradul de invaliditate, începînd de la care se poate beneficia de drepturi sau priorități). De ase­menea, peste Legea 58 s-au su­prapus fel de fel de note și in­strucțiuni de aplicare, care o ciintesc considerabil (de pildă nota Ministerului Muncii și Pro­tecției Sociale nr. 12900 din 25­09, pe care handicapații o consideră ca o încălcare a Le­gii 53). Poate, cu­ noile legi care se așteaptă și renunțîndu-se la în­corsetările care nu onorează pe cei ce le practică, se va ajunge la acea „societate pentru toți“, preconizată, pînă în anul 2010, prin Programul mondial de ac­țiune cu privire la persoanele handicapate. fic.R.) Iar vom depinde de importuri?! Vara care a trecut a demons­trat că iară sistem de irigații vom ob­ține producții care se vor ridica exact pînă la genunchiul broaștei. Fragmentarea pămân­turilor determinată de aplicarea Legii fondului funciar a făcut ■ Imposibilă folosirea sistemelor de irigații care au fost proiectate­ pentru a funcționa pe suprafețe­­ mari. Cheltuielile făcute cu apa, pentru a fi adusă pînă la hidrant sunt enorme, iar în acest caz nu-și poate permite nimeni să­­ irige 100 ha deoarece toate ce­lelalte cheltuieli se vor răsfrin­ge asupra acestor hectare. S.G.E.L.I.F., unitate care se ocu­pă­­ cu­­ exploatarea sistemelor de irigat,, pentru a satisface voia țăranilor în 1992, a pus în func­țiune o aripă­ de ploaie mon­tată de priza tractorului cu care s-au irigat suprafețe mici în zona Amărăști. Insă, dacă nici în anul acesta proprietarii de pămînt nu vor înțelege utilitatea folosirii sistemelor de irigat și dacă iar ne va „vizita“ seceta, aveți toate șansele să depindem în totalitate de importurile de alimente. (M.R.) De Ziua Națională a României S-a atentat la liniștea și concordia noastră La Cluj-Napoca există un im­pozant grup statuar consacrat lui MATEI CORVIN, născut în acest oraș, ca fiu al lui Iancu de Hunedoara și ajuns rege al Ungariei. Inscripția de pe mo­nument este în latină și cuprin­de doar aceste două cuvinte : „Mathias Rex“. Tot pe grupul statuar, la picioarele lui Corvin, sculptorul a fixat mai multe steaguri înclinate, între acestea aflîndu-se și drapelul Moldovei lui Ștefan cel Mare. La sfîrșitul anului 1920, într-o atmosferă de puternică efervescență patrio­tică, pe statuie a fost fixată o placă cu inscripția : „Biruitor in războaie, învins doar la Baia de propriul său neam, cin­d în­cerca să învingă Moldova nebi­ruită“ semnat Nicolae Iorga. Dar in lâ­nu, odată cu Dictatul de la Viena și cedarea Transil­vaniei de Nord, in care au in­trat trupele hortysto-fasciste și placa după statuia lui Corvin a fost înlăturată. Luni, în preziua celebrării Zilei Naționale a Ro­mâniei, executând decizia pri­marului de Cluj-Napoca, dom­nul Gheorghe Funar, placa a fost reașezată la­ locul ei. Con­textul în care s-a executat a­­ceastă operație a fost complex, atingind chiar gravitatea. Potri­vit unor martori oculari, spon­tan, grupuri mai mici sau mai mari de tineri maghiari și nu numai, au protestat spondind cunoscuta lozincă democratică „Hupo“. Și, după unii, s-a tre­cut și la amenințări nevoalate. S-a forțat chiar și barajul for­mat din polițiști și jandarmi in jurul grupului statuar. A doua zi s-a anunțat că filiala locală a U.D.M.R. a boicotat manifes­tările oficiale prilejuite de Ziua Națională a României. A treia zi, miercuri, la București, con­ducerea U.D.M.R. a convocat o conferință de presă, la care au fost prezenți domnii Géza, Attila Verestoy Domokos și alții. Punctul central al intîlnirii cu presa l-a constituit: remontarea plăcii de pe statuia lui Matei Corvin. Nici un cuvînt despre felul care s-a implicat concret U.D.M.R.­d­­in celebrarea săr­bătorii naționale a României. Evident, decizia d-lui Funar a fost calificată drept: „ilegală și reprezentând o diversiune care face parte dintr-un lanț de ac­țiuni antimaghiare ce se succed la Cluj-Napoca“. S-a protestat violent împotriva plăcii, întru­cât după U.D.M.R. ar reprezenta „o modificare a monumentului artistic“, iar aceasta nu se poa­te face fără avizul comisiei de specialitate a Ministerului Cul­turii din București, care, se spune, că s-ar fi opus acestei de­cizii. In continuare, poziția U.D.M.R. a reprezentat orice, numai argumentație serioasă și convingătoare nu. Astfel, s-a pretins că prin prezența plăcii pe grupul statuar, din regele re­nascentist făuritor de biblioteci și universități, s-ar reține doar latura războinică și doar o sin­gura bătălie. Dar steagurile în­clinate, intre care și cel al Mol­dovei, ce simbolizează ? Nu pe zeul războiului ? Conducerea U.D.M.R. se mai întreabă: „Ce ar fi dacă austriecii și cehii, pe care Mateiaș i-a învins, ar pune și ei inscripții dezaprobatoare pe monument?“ Nu cunoaștem punctul de vedere­­ al acestor țări și nici dacă ele ar accepta monumente ofensatoare pe teri­toriul lor, dar știm sigur ca Moldova nu a fost învinsă nici­odată de Matei Corvin, nici la Baia, nici in altă parte. Daca tot se cantonează discuția doar ia acest aspect, să­­ fie permis să amintim că re­cent, la București, un mare om politic occidental se întreba, la rîndul său retoric, de ce in România unii politicieni supra­încălzesc și dilată aspecte mi­nore, făcind astfel deliberat ca probleme majore un plan secundar ? să treacă pe Să nu­ ne amăgim, așadar. Așa cum a do­vedit clar în această reacție U.B.M.R.-ul nu se va abține cu o iotă de la un joc politic mult mai complex. Si anume, acela de a întreține cu orice preț fla­căra unui așa-zis lanț de acți­uni antimaghiare cu tot ce im­plică el intern și extern. Deo­camdată o spunem clar: DS ZIUA NAȚIONALĂ A ROM­NIEI S-A ATENTAT LA LI­NIȘTEA ȘI CONCORDIA NOAS­TRĂ, CARE ÎN ACESTE CU­PE ASTRALE SÎNT SACRE. DUMITRU CONSTANTIN MAXIMA ZILEI : N-am văzut nici un muri­tor care să­­ nu aibă mai m­u­lte dorințe decit nevoi adevărate și mai multe nevoi decît satis­facții VOLTAIRE De Anii! Aon mia vom avea trufandale! Deși Doljul dispune de cele mai mari sere din Europa — a căror suprafață depășește 200 ha — de Anul Nou nu vom avea trufandale pe piață. Nu, nu pentru faptul­ că prețul tomatelor, ardeiului sau al castraveților de seră ar fi ame­țitor, ci din cauza lipsei și scumpirii agentului termic. Așa cum ne-a informat îng. Simion Ciună, directorul S.C. „CRASER“ S.A. Craiova, prețul „căldurii“ s-a dublat față de luna oc­tombrie a.c., p Gcar costă, în prezent, 4­000 lei, față de 2000 lei în octombrie a.c. și 100 lei, cu­ costa în octombrie 1990. Din aceste rațiuni s-au restrîns spațiile încălzite și s-a prelungit activitatea de plantare a răsadurilor (ce se­­obțîn cu mare consum de energie termică), iar primele trufandale vor apărea, pe piață,­­ după 15 februarie 1993. In schimb, se livrează săp­tămânal cite 10 000 fire de garoafe. Sunt, insă,, frumoase, scumpe și, mai ales... necomestibile. (N.B.) %OIW sumar; * Pag. 2 — Viața școlii. „Reforma învățămîntului în­­­seamnă reformă în gîndire“ ; Războiul... clădirilor; Sport. • Pag. 3 — Cu finanțele nu-i de glumit; Pro-Domo. Scrii­torul și politica. Nici la Golenți nu se cunoaște le­gea.­ ; Diviziile cu tineri... generali: Majorarea tarife­lor poștale . Ultrascurte. Un roman justițiar: .................................... ..Psi­tini insingerat“ După prima sa carte — „An­cheta s-a sfirșit in zori“ —­ aparută in 1991 și agreată de cititori, prozatorul băileștean ION FLORIGEL ne oferă o altă surpriză: romanul „PAM­INT ÎNSÎNGERAT“, publicat de Edi­tura „Oltenia“ din Craiova. Este vorba de un roman justi­­țiar, care surprinde convulsiile actuale­­— uneori deosebit de violente —■ ale satului din cîm­­pia­ doljeană, pentru care sim­țul­­ proprietății și­ cel al adevă­­■­rului se­ răsfrînge adesea dure­ros in viețile oamenilor. Reali­­­­zat în stilul prozei polițiste, ro­manul are, însă, densitatea pe care viață, în dimensiunile sale adinei și imprevizibile, o con­feră operei literare. (F.M.) Atenție în cine urcă­m în... taxi! La starea precară de ilumi­nare a multor străzi a­le muni­cipiului, pe­­ timpul nopții, dar mai ales al recrudescenței feno­menului infracțional, atenția taximetriștilor — de stat , sau privatizați, — este, momentan, la... cotă maximă a precauțiunii, într-una din nopțile trecute, Mihai Neluș, țigan. 22 ani, fără ocupație, din Vela, pripășit prin Craiova, a urcat în jurul orei 0.30 în autoturismul con­dus de George Proiban, 24 ani, obligîndu-l pe acesta, sub ame­nințarea cuțitului, să-i predea încasările (22 500 lei)­avute asu­pra sa, inclusiv un radio-case­­tofon auto. Spre norocul taxi­­metristului amintit poliția de noapte la... înșfăcat, la puțină vreme, după înștiințare, pe Mi­­hai Neluș,, care este, acum, cer­cetat un ""stare de reținere. am

Next