Cuvîntul Libertății, ianuarie 1993 (Anul 5, nr. 786-805)

1993-01-05 / nr. 786

Populația­ ased­­iată din Sarajevo privește îngrijorată negocierile Conferinței de pace de la Geneva ca pe ultima șansă de a se evita războiul total. MARȚI 5 IANUARIE 1993 4 ?­m -15 LEI *****­­ * *­­ ***?***** ***** * ,* - S ultrascurte . ORCHESTRA FILARMONICII „OLTENIA“ DIN CRAIOVA A SUS­ȚINUT trei concerte de Anul Nou in Italia. La pupitrul solistic a evoluat tinărul violonist Liviu Prunaru, laureat al Concursului internațional de vioară „Rodolfo Lipitzer“ din orașul italian Gorizia. Format la Liceul de Artă din Craiova, elev al profesoarei Mihaela Mailat (componentă a orchestrei cra­­iovene)­­, Liviu Prunaru beneficiază de o bursă de studii în Elveția, nu­mele său fiind unul dintre cele care se impun, In ultima vreme, în circuitul european. # MIM­E, DE LA ORA­IS, IN ÎNCHEIEREA FESTIVALULUI DE COLINDE ȘI MUZICA SACRA, Filar­monica „Oltenia“ programează con­certul simfonic extraordinar în care va fi prezentat Oratoriul bizantin „Naște­rea Domnului“ (pentru soliști, cor și orchestră) de Paul Constantinescu — în primă audiție la Craiova. Partea solistică va fi susținută de personali­tăți de prim rang ale scenei lirice ro­manești: soprana Sanda Șandru, te­­norul Ionel Voineag, bassul Pompei Harașteanu. Maestru de cor: Alexan­dru Racu, dirijor Florentin Mihăescu. • TOT MIINE, DAR DE LA ORA 17 — CONCERT DE COLINDE, în inter­pretarea Corului mitropolitan din Vi­tan Ciulgaria), programat în Sala Mi­tropoliei Olteniei.­­ MUZEUL DE ARTA DIN CRAIOVA GĂZDUIEȘTE, mîine, la ora 17, vernisajul expoziției „Valori iconografice religioase în fila­­telia românească“. D­IN PRIMA ZI A ANULUI 1993, GRUPUL DE PIERI AL JUDEȚULUI DOLJ POM­S-A REMARCAT prin promptitudinea in­tervențiilor la trei incendii ivite în tot atîtea localități rurale dol­jene. Succint, despre două dintre acestea, ne-a oferit amănunte lt. col. ing. MARIN DUȚA , ora 9,09 in satul Golfin, comuna Robă­­nești, casa lui Andrei Dumitru a fost cuprinsă de flăcări de la o sobă de teracotă supraîncălzită. Au ars acope­rișurile casei, pătulului și grajdului, două magazii pentru lemne și cereale. Intervenția pompierilor militari a sal­vat bunuri în valoare de circa două milioane lei. Ora 11,45, la căminul cultural din comuna Pielești, un scurt­circuit electric a generat incendiul care a distrus podul edificiului și circa 150 mp din acoperiș. Prin intervenția pom­pierilor a fost salvată de la distrugere clădirea și bunuri în valoare de circa 15 milioane lei.­­ INSPIRAT DE AM­BIANȚA PLĂCUTĂ A REVELIONU­LUI, la care participa comandantul Diviziei „Mihai Viteazul“ și, desigur, de sunetul cristalin al cupelor de șam­panie ciocnite la miezul nopții —, dl. lt. col. ing. IULIAN MANTA, șeful Serviciului circulație al Poliției jude­țene Dolj, a așternut pe hîrtia albă ca zăpada următorul catren colegial: „Dragi ofițeri ai patriei române/ Cu voi tot timpul eu m-am simțit bine / Acum, la cumpănă de ani,/ Eu vă urez un sincer LA MULȚI ANI“. " PO­TRIVIT DATELOR FURNIZATE DE AGENȚIA NAȚIONALA DE STATIS­TICĂ, ritmul de construcție a locuințe­lor în România s-a redus in anul 1992 de aproape cinci ori față de 1939. In acest interval s-au construit ceva mai mult de 73 009 locuințe, în timp ce nu­mărul solicitanților a ajuns la aproape o jumătate de milion.­­ îN PRIMA NOAPTE A ANULUI 1933, GEOGRA­FIA EUROPEI S-A MODIFICAT. Ceho­ Slovacia s-a divizat în două re­publici, Cehia și Slovacia, numărînd 10, respectiv 5 milioane de locuitori, livori de catifea, cu acordul la vîrf al ambelor părți, civilizat și fără vio­lențe, dar care lasă în urmă regrete și tristețe. Un sondaj de opinie arată că peste 50 la sută din slovaci ar fi prefe­rat rămînerea în federație. Tinerii, în special, sunt pesimiști, speriați de conseci­nțele economice ale ruperii da pospera Cehie. în timp ce previziunile sunt optimiste pentru Cehia, în Slova­cia se estimează o scadere a producției de 10—15 la sută, însoțită de un șo­maj ce va afecta 15 procente din forța de muncă. Cei 600 000 de etnici unguri au caracterizat, deja, Constituția Slo­vaciei drept ambiguă la capitolul „Drepturile minorităților". In loc să aniverseze 74 de ani de la unirea din 31 decembrie 1918, Ceho-Slovacia a marcat, pe 1 ianuarie 1993, primul An Nou al divorțului. ultrascurte I CRAIOVA ANUL IV nr. 786 CMMV­NTMIffi LIBERTATE! Salt spectaculos în negocierea Tratatului Start 2 Incontestabil, în 1992 președintele George Bush s-a aflat în prim-planul ac­tualității politice internaționale. Afirma­ția e atestată de faptul că in fond el con­ducea unica superputere mondială. Apoi, tot în 1992 a fost și un an electoral în America, in care președintele in exercițiu a încercat să-și reînnoiască mandatul, pierzind insă competiția încă de la jumă­tatea anului, cînd a devenit clar eșecul de proporții al politicii sale interne econo­mice. De altfel, a fost limpede realitatea, iar ultimele evenimente o reconfirmă, că el s-a consacrat aproape exclusiv proble­melor externe, mizînd pe faptul că cele­lalte se rezolvă parcă din mers și de la sine, lucru absolut surprinzător pentru îndelungata sa carieră politică. O carieră punctată de postul de parlamentar, înalt diplomat, de director al C.I.A., de vice­președinte al țării în decurs de opt ani. Bush a pierdut alegerile și cu toate astea nu a rămas într-o expectativă pe care mulți comentatori o considerau firească într-o perioadă de tranziție. A ținut să marcheze prim planul actualității politice de la începutul acestui an. Mai întîi și-a petrecut Revelionul în mijlocul soldaților americani din Somalia, ajunși acolo după ce din inițiativa Administrației Bush la O.N.U. s-a consacrat pentru prima oară de la crearea organizației internaționale dreptul de ingerință umanitară în trebu­rile altui stat. Apoi, el a fost duminică la Moscova, unde la miezul zilei, alături de omologul său, rus, Boris Elțîn, a semnat , Tratatul Start 2 de dezarmare nucleară, apreciat după canoanele cazurilor simila­re drept un eveniment istoric mondial. Potrivit lui Start 2, arsenalele militare ale S.U.A. și Rusiei vor fi reduse de la 10 000 de focoase nucleare fiecare, la 3 500 și respectiv 3 000 pînă în anul 2003. După semnare, președintele Elțîn l-a omagiat pe prietenul său George, iar președintele american l-a gratulat la fel de călduros pe cel ce a construit democrația la Mos­cova. Adică, pe cel ce a reluat personal controlul asupra TV-ului și a Agenției de știri și care se află într-un război pe viață și pe moarte cu mulți membri ai Parlamentului rus". Spunînd aceasta, am introdus în discuție și dificultatea ratifi­cării lui Start 2 tocmai de către parlamen­tarii ruși. Mai trebuie spus că Start 2 pentru a deveni operativ trebuie ratificat și de către Ucraina, Belarus și Kazahstan, ceea ce înseamnă imens în sine pentru ca tacîmul să fie complet, din cauza unor nostalgici demonstranți postați in fața intrării oficiale a Kremlinului, președinte­le Bush a trebuit să părăsească acest ve­s­­tit edificiu pe poarta din dos. Să fie un fapt cu semnificație simbolică ? Istoria va decide, dacă nu cumva poporul ame­rican a și făcut-o deja. DUMITRU CONSTANTIN Acolo, unde n-au bubuit sticlele de șampanie... Termocentralele de la Ișalnița și Șimnie — 650 MW energie in noaptea de Anul Nou • Am început itinerariul energetic la minus 12 grade și l-am încheiat tot la minus 12 grade C. între timp, trecuse un an­... ... Aproape de miezul nopții ni­­ se controlau legitimațiile la poarta de la Termocentrala de la Șimnic. „Mergem la capacitatea ma­ximă“, ne spune, în chip de salut, inginerul Gabriel Ml­ad­in Asta inseamna că ambele grupuri de 150 MW’ sunt în priză. De asemenea cele două CAF-uri, plus cazanul pentru termoficarea orașului. Este cald în cabina dispeceratului. Am senzația că mă aflu într-un compartiment de avion, care zboară la mare înălțime. Plat­forma „toarce“ într-un fel ini­mitabil, aidoma turbinelor de avion. Primul raport, de pe platforma de combustibil solid , o navetă de 50 vagoane intră la descărcat. „O să ne dea bătaie de cap, zice în dictafon maistrul Ilie Ionel. E înghețat bocnă !“ „Oprim primul CAF. Băieții de la punctele termice vor să prin­dă șampania.“ Figura inginerului Mladin se întristează. Aflăm, spre surprin­derea noastră, că punctele de termoficare ale orașului n-au luat in calcul posibilitatea ca să-și prelungească „activitatea“ pe tot cursul nopții de Revelion. Au închis „robinetele“ la orele 23, deși Șimnicul a făcut tot efortul să asigure, non-stop, căldura și apa caldă, atit de jin­duită în cele peste 70 000 de apartamente ale municipiului, măcar în această noapte a nop­ților dintr-un an... Păcat! tn dictafon, de la Ișalnița, inginerul Ancuța Gheorghe, dis­pecerul de Revelion, se intere­sează, firesc, cum merge Șimni­cul. „Normal!“, răspunde ingi­nerul Mladin. Profităm de si­tuație și intrăm in dialog. Și la Ișalnița se merge în plin, aproape de capacitatea maximă. De veghe, la toate comparti­mentele, maiștrii Ilie Constan­tin, Enache Gabriel, Gebăilă Dumitru, Stanciu Dumitru, Mo­­raru Ion, Dumitrașcu Vasile... „Urați-i lui Mladin să aibă parte de un flăcău sănătos!“, încheie dialogul cu noi ingine­rul Ancuța... „Așteptați un copil, domnule inc­riner ?“ Inginerul Mladin ro­șește de plăcere. ..Da, răspunde el, am 39 de ani și aștept să mi se nască primul copil!“ Nu intrăm în detalii, de unde­va, din eter, intră pe „fir" o v­oce baritonală. ..Sunt ingine­rul Bursumac, dispecerul na­țional. Dați-mi voie să vă do­resc tuturor un an bun, sănă­tate, să avem parte de o tură normală !" Părăsim Șimnicul spre ziuă, mai bogați cu 650 de MW, energie pulsată în ma­gistralele țării, de inimile ce­lor două termocentrale surori : Șimnicul și Ișalnița. La orele 4,30, cînd mai­ peste tot se în­cinge „Perinița“, ajungem să prindem primul raport la „Son­de". Din cel mai fierbinte loc al Olteniei geografice, dispece­rul Traian Becheru comunică: „Presiune puternică la „talpa“ sondelor 37, 332, 335, 336, 361 și 370. Stăpinire bine procesul de foraj... La mulți ani, frați­lor !“ Un raport scurt, revelator, din­r-un mare zăcămînt de gaze, care, în scurt tim­p, va fi ra­cordat la nevoile țării... ION DOBRESCU iî 1993 a preluat ștafeta vieții politice ispat și pmM Anul care a trecut lasă în urmă un tablou agitat al vieții politice internațonale. Experții în domeniu apreciază, ca o ca­racteristică reală, că „războaie­le calde“ (deloc descurajate de încheierea „războiului rece“) proliferează, mutîndu-se din spațiul specific lumii a treia în zona europeană. Din păcate, în ceea ce ne privește, chiar la frontierele României. Dar, general, mapamondul oferă ne­în­numărate scene dominate de violență. Au devenit și mai acutm represiunile din Irak contra kurzilor și șiiților; în Afganistan, fracțiunile rivale se sfîșie ; în Cambodgia, Sri Lanka, Birmania, Peru, Salvador, Co­lumbia, Guatemala etc., gherile de diverse orientări extremiste în­rețin focul unor păgubitoare războaie civile ; pe „continen­tul negru“ — în Algeria, Sudan și Etiopia, ca să nu mai pome­nim de Somalia („acoperită“ de americani), violența face ravagii, alături de un alt flagel imposi­bil de stins: foametea. De ase­menea, în fostele teritorii sovie­tice, numai de liniște nu poate vorbi. „Gura pe dinainte“ a lui Kozîrev, dezlegată subit la Stockholm, a fost parcă trecută sub tăcerea de dinain­tea­­ urm­rii. Serviciile de infor­mat­e americane atestă că sunt pe cale de a izbucni încă 12 conflicte militare, al căror bilanț nv s-ar cunoa­te de pe acum : 0,5 milioane morți, 20 milioane re­susiaț VI/’6 milioane de infomi­tăți. Cele circa ,30 de confrun­­­­­ări majore, existente la ora de față pe Terra, poartă în sîmbu­­rele lor malefic interesele hege­­monis­e ale unor mari puteri. Așa-numitele războaie locale în­­griȚeau, în 1991, 500 miliarde dolari Greu de crezut că cifra e mai mică în 1992. Pierderile materiale sunt imense, după cum cele umane aproape că nu pot fi comensurate. Păcătoase statistici vorbesc de la sine. In primul război mondial, din 20 de morți, unul era civil. La ur­mătoarea conflagrație, raportul a fost de 1 la 2. In Golful Per­sic aveau să moară 20 de civili la 1 militar. „Bilanțul iugoslav“ este și mai înspăimântător. Șansele păcii în 1993 au firavi sorți de izbîndă. Mult invocata ordine mondială trebuie prece­dată de o dezordine minuțios studiată și promovată pînă la amănunt. Necesitatea păcii e proclamată cu emfază. Adesea, însă, nu forța dreptului primea­ză, ci dreptul forței. Un princi­piu aberant, de acord. O altă aberație: cursa înarmărilor în deficitul dezarmării, cent încheiat dispune de Anul re­redu­cerea cîtorva tipuri din arma­mentul nuclear și convențional. Nimic inedit, producătorii negustorii de meserie au pom­și pat cu ardoare spre zonele de conflict mai ales cu mijloace moderne, încărcăturile nucleare pot încă lichida viața planetei de c­­eva zeci de ori.­­ La cum­păna dintre ani, configurația mili­ară însemna 100 000 tancuri. VIRGIL DUMITRESCU (Continuare în pag. a­ll-a) Hotarul dr­ntre așii R­EVELION ’9. ANUL NOU a venit iarăși aproape fără să-l observăm. A făcut privirea roată prin sufletele și gîndurile noastre, apoi s-a așezat in fruntea bucatelor de Revelion. A luat seama că unii trăiesc nostalgia primăverilor vieții, care s-au tot scuturat, alții visează la primăverile ce vor veni, dar toți se află sub semnul emoțiilor prezentului. La datorie, ca de obicei, redactorii ziarului nostru și-au luat inima în dinți, incercînd să noteze, in misteriosul caz­ pe toate „fronturile“, calificativ maxim net de reporter, momentele fierbinți dintre ani. „Diapazonul“ ge­neral : încrederea și buna dispoziție — adică exact ceea ce prinde bine și la omul nevoiaș, ca și la cel săltat deasupra nevoilor. Așa­dar, să răsfoim împreună filele însemnărilor (și întîmplărilor) de la cumpăna dintre ani, așa cum au fost ele reținute de redactorii noștri. Ambianța civilizată, marcată realmente de aura distincției și nobleței, era anticipată, la restaurantul Hotelului militar din Craiova, încă de la intrare — unde col. (r) Stelică Stănes­­cu, șeful complexului, i-a în­­timpinat personal pe cei ce aveau să petreacă revelionul aici, adresîndu-le cuvinte de bun venit și urări pentru ’93. In cele cinci spații de alimentație publică din incintă și-au dat intîlnire circa 700 de cadre mi­litare, membri ai familiilor a­­cestora și invitați. Începînd de la men­ii pregătit cu autentică artă culinară, sub „bagheta“ maistrului bucătar Pompilia Pîrvu, de la calitatea și prompti­tudinea servirii (asigurată de ospătare fermecătoare și pline de solicitudine, precum Gabriela Ungureanu și Constanța Popa), profesionalismul formației vo­­cal-instrumentale „Sonor“ (Da­niel Ienciu — un virtuoz clapelor, Doru Bucătaru — chi­ar tară solo, Dom Făran — chitară bas, Șt. Băloi — percuție, Mi­haela Strehăianu — solistă cu incontestabil har), ale cărei re­citaluri au fost alternate cu cele ale grupului „Univers“ (condus de Nicușor Martinuș) și pînă la măiestria cu care șefii de sală, Nicu Pîrvu și Dumitru Niță, au „supervizat“ și coordonat desfă­șurarea întregului ceremonial ,­­totul a fost de notă maximă. Cu­­ amabilitate, dl. general maior Ionel Giorgi, comandan­tul Diviziei „Mihai Viteazul“, ne-a im­păr­ășit citeva gînduri: „Din ’89, este primul revelion cu adevărat liniștit pe care îl petrec cadrele noastre militare și familiile lor. Am încheiat anul 1992 cu o mare satisfac­ție : toate unitățile din cadrul diviziei au primit calificativul FOARTE BINE, în urma con­trolului complex și extrem de exigent efectuat de MAp.N. Precizez că, în această noapte de la cumpăna anilor, citeva sute de cadre din unitățile noastre sunt de serviciu, veghind ca totul să fie în ordine. Vă asigur de impecabila pregătire de luptă a tuturor cadrelor și ostașilor noștri, de hotărîrea nestrămutată de a fi in perma­nență scutul de apărare a pa­triei. Responsabilitatea unități­lor noastre este una dintre cele mai mari, deoarece ne aflăm în imediata vecinătate a zonei fier­binți din am conlucrat Iugoslavia. Personal foarte bine cu comandamentul armatei și foru­rile locale. Pentru noi și fami­liile noastre, ca de altfel pentru toți oamenii de bună credință, doresc ca 1993 să fie un an­ul De 20 de ani, Grupul Șc. Ind. Construcții de Mașini nr. 2 (fost Lic. „7 Noiembrie“) orga­nizează Revelionul cadrelor di­dactice în sala anexă a canti­lor la ziuă am strigat: „Jos Iliescu și Guvernul“ !­ Desen de GABRIEL BRATU stabili­ății și păcii, un an al prosperității și împlinirilor pe multiple planuri“. DAN LUPESCU nei. Încăpătoare și cu... salon de dans. Unde, în noaptea dinspre anul (de grație) ’93, s-au reunit aproape 100 de profesori — cu familiile — din mai multe uni­tați de învățămînt craiovene. Bineînțeles, contra cost: 2000 lei de persoană. Mult, puțin (participanții s-au declarat foar­te mulțumiți­, cert e că sărbă­toarea dintre ani a avut un gust teribil. Trecînd peste țuica fiartă­ și antreurile apetisante, comesenii s-au dedat la delicioa­sele sărmăluțe pregătite de bu­­cătărest­e Eleonora Savu Paula Minciună — sub „îndru­și­marea“ atentă, dar nepărtini­toare, a d-nei dlr. adj. Maria Popescu. Nu, n-a lipsit nici d-l director al grupului, prof. Radu Ion, după cum nici musafirii de vază între care i-am recu­noscut pe d-l inspector școlar Amzolini, prof. Aristide Gheor­­ghiu, dir. Grup Șc. pentru Gospodărirea Apelor, prof. Ma­ria Alex­and­escu (Lic. „Traian Vuia“), prof. Viorica Toma (Școala 21) Și, pentru că sin­­dica­ele și-au arătat din plin rolul (benefic), am remarcat prezența — în familie — a d-­ui prof Dumitru Chirori, președin­tele S.I.P. Dolj. „Argumentul“ imparabil al serii l-a constituit, însă, dansul... Nici nu se putea altfel Asigurată de d-l ing. Dan Stoiculescu, un tînăr pro­fesor al școlii, muzica i-a scos pe... ring pe majoritatea celor de față (dintre care, mai mult de jumătate, tineri). Ce TV co­lor cu imagine cristal, nu alta? Ce Arșinel împiedicat în fuste pe micul ecran ? Dans, muzică și iar dans. Numai copanele de pui și friptura de porc prezis­­tibile, se înțelege­ s-au mai in­ters pe protagoniști lînga o ,ro­­șioară, oltenească, învechită în paharele mereu în așteptare. Nu au lipsit, desigur, momentele surpriză, precum acela al apa­riției.. Danielei Gămulescu, în persoana d-rei... Ați presupus* (Continuare in pag a UI-a) Dansul și... sarmalele au fost cele m­ai căutate .■ Revelionul a fost grozav. Mîncare, băutură, tot­­ antrenul... A fost prins autorul unui recent omor cutremurător Inseram, în numărul de ziar din 22 decembrie 1992, știrea des­pre un omor consternant, săvîrșit de Barbu Dorel, 30 ani, din Negoi, domiciliat în Craiova, bulevardul „1 Mai", bloc B-10, sc. 1, ap. 7, victimă fiind micuțul Ionuț Alin Calopăreanu, 8 ani, din cartierul Craiovița Nouă, bloc 150-A sc. 1, ap. 10. Nu mai reluăm detaliile omorului care a sfîșiat iremediabil liniștea lăuntrică a părinților celui dispărut, dar reamintim că nemernicul autor al fărădelegii, dispărut din Craiova, a fost dat în urmărire generală pe țară de Poliția Dolj. A fost prins la Vîlcom, în penultima zi a anului 1992, găsit la soacra sa, alături de cele două fiice minore. Anchetat de procurorul criminalist Vasile Dimon, criminalul și-a recunoscut fapta, declarînd cinic că a consumat în prealabil alcool în prezența minorului, după care l-a ucis, într-un mod bestial, pentru a sustrage din apartament diverse bunuri. Ceea ce s-a mai adăugat acestui episod tragic este faptul că, exact în ziua apariției ziarului nostru, 22 decembrie 1992, Barbu Dorel a fost înștiințat, la Vîlcom, de Cornelia Mocioacă, o cunoștință apropiată, cum că Poliția Dolj cunoaște autorul și-l caută peste tot în țară, cu îndîrjire. Anonima ticăloșie a Corneliei Mocioacă, care a tăinuit organului de urmărire locul de adăpost al crimi­nalului, s-a spulberat și ea. Chipul său se recunoaște după tică­loșia care-i seamănă leit și viceversa. Din nenorocire, o asemenea pecingine socială vegetează printre noi, capabilă să facă numai rău, în orice împrejurare. Miini criminale, în noaptea Revelionului, la HORTIPROD Breasta, în ferma nr. 3, miini criminale, necu­noscute încă,­au pus foc la cel mai frumos se­diu de fermă din unitate. Cu toată intervenția promptă a pompierilor militari, focul a mis­tuit în întregime clădirea, gardul viu, aleea de trandafiri. Răufăcătorii nu s-au mulțumit cu atît, incercînd să dea foc și unei alte clădiri, unde se aflau dormitoarele pentru muncitorii sezonieri. Cu numai o noapte, înaintea incen­diului, la o altă fermă, cea zootehnică, cei șase cîini-lu­pi, superbe exemplare din rasa alsaciană, au fost otrăviți. Polițiștii din Breasta au găsit la locul incen­diului amprente, iar pompierii au expertizat cauzele incendiului. Din datele pe care ei le dețin la această oră, este posibil ca răufăcătorii să fie identificați rapid și deferiți legii. Păcat însă că incendiul a mistuit frumosul sediu al fermei, îndoliind inimile renumiților pomicul­­tori de la Breasta. (I.G.) Alergind după iepuri Ceasul rău și gîndul netrebnic se abat asu­pra unora chiar la cumpăna dintre an:. Curat cumpănă, nimic de zis!... Ce s-au sfătuit să pună la cale, în noaptea cea mai lungă, niște oameni, altminteri sănătoși, din comuna Dră­­nic ? Să pornească la braconaj de iepuri, cu autoturism cu tot. Autorii ingenioasei evadări din cotidian : Dodin Io­n (47 ani) Dediu Ma­rian (22 ani) — fiul celui dintîi — și E­ristea Ion (62 ani). Primii — mecanizatori, ultimul­­ achizitor. Și-au plecat la vinăte „Cum­păna" dintre ani i-a condus într o rîpă adîncă de vreo 30 de metri, unde, din nenorocire, De­­diu-junior și-a găsit moartea Ceilalți doi au scăpat, numai fracturi și oase rupte Cine a­­leargă după doi iepuri, spune o vorbă nu prinde nici unul Cine aleargă după mai mulți, iată că ratează și revelionul, și încă altele pe deasu­pra. Atenție la iepuri!... (V.D.) -Я Primă ninsoare Multe din banalitățile de altădată le salutăm in vre­mea din urmă ca pe niște excepții ale naturii, dar și ca pe niște corecții din mers ale însuși universului in care trăim. Ce e mai prozaic de­cit să observi că, in plină iarnă, ninge ?... Cum in iar­na de grație ‘92—’93, noi cei din această parte de țară, am văzut zăpada la față o dată cu prima zi a anului nou, hu e de mirare că da­­ba scuturare­­ a cerului, din­colo de ineditul situației, a venit ca o respirație ușoară, ca o așezare molcomă și în­țeleaptă intre resturile vre­mii. Prima cădere sănătoasă a zăpezii aici, in cimpta Ol­teniei, pe pragul de intrare in 1993, înseamnă și o sim­bolică revenire la normal. Purtați un timp, de vinturi pizmașe, de bizarerii, de zvir­­coliri de tot felul, ținind de politic și social, de mentalități și viziuni, primim în suflet ninsoarea ca pe o dreaptă tă­măduire, ca pe o binevenită purificare. Ca pe o speranță. Speranța săteanului că bobul de griu vegetează sub scutu­rile iernii, niciodată învinse de armiile secolelor care s-au scurs. Speranța orășea­­nului că o parte din veșni­cia satelor și cătunelor tran­zitează și pe deasupra bolții sale, așteptind cu mai puțină îngrijorare pâinea lui cea de toate zilele. Speranța omu­lui îndrăgostit de metaforă că, in fine, intrebarea-i pu­ruri retorică „unde sunt ză­pezile de altădată ?“ primes­­te ecoul cuvenit, ca o răsfrin­­gere în real. Acest titi­ de Ianuarie, iscălit vertical, pe jerbe incandescente de nin­soare, ar vrea neapărat să ne spună că, în ciuda bana­lităților de odinioară, numai să ne aducem aminte , că puritatea și purificarea au dreptul la o vremuire a lor, aparte. Răminem aici, in flacăra luminărilor albe, in nemărginirea câmpiei oltene, cu izbăvirile și cariatidele noastre morale, cu nădejdile, bucuriile și neimplinirile noastre, viner­ind a pune în io atâta viață cită trebuie Pr "­a ninsoare, dragoste către care alergăm. VIRGIL DUMITRESCU

Next