Cuvîntul Libertății, februarie 1993 (Anul 5, nr. 806-824)

1993-02-02 / nr. 806

­­asul iugoslav Hi hac a aSsa aidoaia,lt încărcătura de petrol pe Dunăre, după ce România a refuzat să aprobe trecerea acestuia către Serbia. Celelalte vase se pare că sunt ancorate _______________ în aval de Porțile de Fier 2. Sultrascurte • ȘCOALA DE EDUCAȚIE A PA­CIENTULUI DIABETIC s-a redeschis, tn Craiova, la sediul Asociației Diabe­ticilor din Dolj. Primii cursanți sunt 20 de copii, împreună cu familiile lor, care participă la un program intensiv de educație si tratament, bazat pe au­tocontrol metabolic. Activitatea este coordonată de doamna dr. Maria Moța, de la Centrul Antidiabetic Craiova. Scopul programului amintit este asi­gurarea echilibrului metabolic optim, care să prevină instalarea complicații­lor cronice, asigurarea unui grad de independență ți o mai bună integrare în familie ți societate. D­INTRE CO­MUNITATEA EUROPEANA ȘI S.U.A. S-A DECLANȘAT O DISPUTA, ca ur­mare a deciziei guvernului american de a impune tarife punitive asupra importurilor de oțel. $ AURUL A FOST NEGOCIAT, la Londra, la 330,05 dolari uncia, iar ARGINTUL — la 369 cenți uncia. # ȚIȚEIUL BRENT, livrabil în martie, s-a negociat, la Sin­­gapore, pentru 17,98 dolari/barilul. La New York, ZAHĂRUL, cu termen de livrare în martie, a putut fi achizițio­nat cu 8,6 cenți livra. La Londra, CA­FEAUA, livrabilă în martie, a fost co­tată la 869 dolari tona, iar la Chicago. GRIUL, livrabil în aceeași lună = 380,25 cenți banița. • De ieri, în Ar­menia prețul ENERGIEI ELECTRICE a crescut de șapte ori și jumătate (de la 1,50 ruble/kW), iar gazele naturale vor costa de­ 10 ori mai mult (de la 10,5 ruble/lună/locuitor). Armenia, a­­fectată de declinul economic ce a ur­­mat disputei teritoriale cu Azerbbaija­­nul, a rămas aproape fără energie de cind un important gazoduct care tra­versa Georgia a fost scos din funcțiune sîmbăta trecută; în centrul Erevanului, doar oficiul poștal mai are lumină elec­trică, tramvaiele și troleibuzele nu mai circulă, iar energia este distribuită consumatorilor doar o oră pe zi. PRINȚUL CHARLES A FOST ÎNTÎM­­­PINAT, in timpul unei vizite făcută la un azil pentru persoane handicapa­te, cu strigăte repetate de „Rușine în mulțimea strînsă în fața azilului s-au aflat și persoane care l-au hui­duit pe prinț. Un bărbat l-a întrebat:: „Cum de nu ți-a fost rușine Băr­batul a declarat că s-a referit la rela­ția pe care prințul o are cu soția unui ofițer. Charles a părut surprins de a­­ceastă intimpinare și, după un moment de ezitare, a renunțat să mai stea de vorbă cu grupul de admiratori care veniseră să-l salute. • PRIMUL MI­NISTRU BRITANIC, JOHN MAJOR, A FOST NEVOIT să ia atitudine în fața avalanșei de acuzații la adresa vieții lui personale. Un purtător de cuvînt al Cabinetului Major a dat publicității un comunicat prin care se dezminte știrea apărută într-un cotidian de scan­dal că premierul ar avea o legătură ilicită cu o doamnă al cărei nume nu a fost publicat. John Major este vic­tima zvonurilor cu privire la viața sa particulară, întrucît soția lui, Norma, preferă să trăiască în casa lor de la țară, decit în Downing Street 10, reșe­dința tradițională a premierilor brita­nici. • CIRCA 20 DE COPII FILIPI­­NEZI au fost speriați de vederea unui bărbat pe care l-au descris ca diavol stînd sub un copac din curtea școlii. Datorită isteriei provocate la vederea acestui BĂRBAT GIGANTIC, CU COA­DĂ ȘI COARNE, cursurile au fost în­trerupte, iar copiii au fost duși la o biserică din apropiere unde au fost stro­piți cu apă sfințită și descîntați. Joy Bolante (12­­ ani) i-a atacat pe cei ce doreau să o calmeze și a leșinat îm­preună cu alte cinci fetițe, strîgînd „Nu există Dumnezeu !". Persoane ofi­ciale au declarat că se urmărește sfin­țirea copacului sub care a fost văzut diavolul și chiar la angajarea unui exorcist care să alunge duhul cel rău. • UN COPIL DE DOI ANI ȘI JUMĂ­TATE A MURIT DIN CAUZA INFEC­ȚIEI CU O BACTERIE cunoscută sub numele de cod E 0157 :117, au anunțat autoritățile medicale americane. fn ul­tima săptămînă, 250 de persoane s-au îmbolnăvit și doi copii au murit din cauza infecției cu această bacterie. în primul moment, transmiterea agentului patogen a fost legată de consumarea unor hamburgeri dîntr-un snack-bar dinn SEATLE, dar pentru ultimul caz nu există dovezi despre consumarea acestui preparat, așa incit medicii sus­pectează o transmitere de la om­­­a om, prin intermediul m­îinilor murdare. f u­ltraseürtte Lecția escaladărilor In ceea ce a devenit, de acum, criza Dunării, există cel puțin trei tipuri de escaladări ale a­­cesteia, fiecare avind originea sa și, mai alea, implicații pro­prii. . Aș începe prin a nominaliza atitudinea Ucrainei, potrivit că­reia erau de-a dreptul naivi cei care se așteptau ca aceasta să recunoască deschis că la Reni se încarcă bar­je, sute de bar­je, des­tinate Iugoslaviei. Dacă la un moment dat vecina ei, Rusia, vorbea pe față că trebuiesc sprijiniți sîrbii, iar adjunctul șefului diplomației ruse aflat în zonă amenința ferm pe croați și pe musulmani că Moscova nu va tolera o evoluție a conflictu­lui în defavoarea sîrbilor. în schimb, Ucraina, chiar dacă ajută masiv și intens Iugoslavia și-a permis să susțină că acele zeci sau sute de bar­je au fost încărcate cu petrol undeva iu­­ largul mării din niște tancuri petroliere apărute din neant și dispărute în același mod. Este o escaladă a sfidării, a imorali­tății în relațiile dintre state, chiar vecine, ce trebuie să dea cu atit mai mult de gîndit, cu cit imagini video realizate la Reni dovedeau în mod evident că barjele se aflau acolo, stînd la rînd, spre a face plinul, în vreme ce un convoi era gata de a lua și el în piept Dunărea. Atitudinea ucrainiană nu sur­prinde, ea denunță intrarea în rîndul marilor puteri a țării respective ce ignoră fățiș situa­ția de pe Dunăre, la a cărei ori­gine se af­lă, ca și urmările ei grave. O altă lecție a escaladării, psihologică de astă dată, ne-au servit-o convoaiele fluviale sîr­­bești aflate în marș forțat pe Dunăre. După ce partea română la fel ca și cea bulgară a în­cercat tot ce era normal și po­sibil spre a se opri în zona Calafat-Vidin, iată că sosesc vești îngrijorătoare despre spăr­gătorul embargoului, împingă­­torul Bihaci. După ce-l pierdu­sem din vedere, el a forțat ecluza românească de la Porțile de Fier II, apoi a blocat-o pen­tru o bună bucată de timp, stopînd circulația navelor care aveau drept de trecere, pentru ca la un moment dat să amenin­țe pur și simplu securitatea a­­cestei construcții. In fine, a treia secție a esca­ladării, și anume a diplomației presiunii, ne-o țin arogant și insinuant marile țări occiden­tale care recurg pentru aceasta la glasul autoritar al organiza­țiilor internaționale. La finele săptăminii trecute, altfel foarte tensionată pentru noi, m-am aflat in cel puțin două rânduri în compania unor înalte perso­nalități guvernamentale și mili­tare românești. In ambele situa­ții se exprima îngrijorarea se­rioasă față de escaladarea pre­siunii exercitate asupra Bucu­­reștiului, spre a deschide focul pe Dunăre. Concomitent, se afir­ma hotărârea de a nu cădea în capcane ori ambuscadă. Să spe­răm că intr-un moment foarte fierbinte temperatura judecății­lor și a noastră nu va urca și va permite luarea acelorași de­cizii juste de până acum, înțe­­legînd, astfel, corect, lecțiile escaladărilor de care v-am vor­bit. DUMITRU CONSTANTIN CRAIOVA Judecătoria Craiovei, sub asediu! Cea mai mare instanță de fond din țară, sub aspectul volumului de activitate, dispune de un spațiu realmente insuficient și impropriu desfășurării normale a actului de justiție. Primăria Craiovei nu poate rămîne indiferentă, la nesfârșit. In soluționarea unei proble­me imperioase, de care depinde funcționarea unei reprezentative instituții a statului de drept. Judecătoria Craiova lasă, la anumite ore ale zilei, impresia sordidă a peronului... Gării de Nord. Circa două mii de oameni, apăsați de griji, trec pragul acestei instituții, cotidian funda­mentale într-un stat de drept, găzduită momentan de un local imbătrînit, insalubru, impropriu unei febrile activități, dacă ținem seama că în anul precedent s-au judecat 27500 de dosare. Zilnic se desfășoară șase ședințe de jude­cată, rulîndu-se în medie 400 de dosare penale sau civile. Nu mai puțin de 40 de judecători sînt constrînși să­ împartă, cu înțele­gere, trei birouri (!), șapte gre­fiere sînt literalmente „compri­mate" într-un spațiu inuman, ca și dactilografele, de altfel, ca să nu mai vorbim că din sălile de ședință doar două corespund nor­melor în vigoare, celelalte patru provenind din foste birouri, avind dimensiuni realmente inadecvate. Nu mai vorbim de biroul desti­nat avocaților și procurorilor de ședință, de asemenea departe de... lumea civilizată, de aura solemnă și normele de habitat pe care trebuie să se aibă asemenea spații. Intr-un plan deloc gene­ral imobilul destinat Judecătoriei Craiova nu răspunde nici norme­lor de securitate elementară, în­­vălmășirea oamenilor legii cu lu­mea pestriță permițînd produce­rea unor acte reprobabile care s-au și petrecut în alte zone ale țării. Firește, întreg tabloul ce­nușiu al acestei instituții luate cu asalt este unul terifiant, incit­te și mici cum se poate derula o activitate de asemenea anver­gură socială și responsabilitate civică.­­ Primăria Craiovei nu poate ră­mîne indiferentă la infinit și, fără „ridicări din umerile intem­pestive, actuala situație nefirească trebuie scoasă într-un fel la li­man. O soluție fertilă, la înde­­mînă, ar fi cedarea necondițio­nată a unui spațiu locativ deținut actualmente de „STAR“ S.A., în aceeași incintă, care ar des­congestiona, cit de cit, cu­loarele și ar diminua for­fota de nedescris. Fără lungi vorba, Judecătoria Craiova a trebuie să fie expresia unei insti­tuții de mare decență, respect și salubritate. Să nu scăpăm din vedere că termenul prevăzut de Legea reorganizării justiției (92/ 1992), care stipula obligații ex­prese pentru Primărie, Consiliul Local, Prefectură, privind sediul și dotarea adiacentă, expiră la 4 februarie a.c. Dar pînă acum nu s-a făcut... nimic. (M.A.). DIN SUMAR: • Pag. 2 — Sport — co­mentarii, rezultate. Silviu Lung se pregătește în conti­nuare cu „alb-albaștrii“—­­ A fost odată o— ECHIPA — Interviu cu dl. Nicolae Zam­fir, antrenorul secund al F.C. Universitatea. Fotbal pe con­tinent ; Baschet, volei Q Pag. 3 — Sondaje In cotidian 1 „P.S.M. este un partid de o­­poziție", în activitatea nota­rială din municipiu — „Tem­peratură“ maximă: Ultrascurte , Pag, 4 Argus 1 Pu­blicitate, Embargoul și iaurtul După anul critic 1968, al invadării Cehoslovaciei de către tru­pele „frățești" ale țărilor Pactului de la Varșovia, minus Româ­nia, războiul nu a părut niciodată mai amenințător, pentru noi, ca acum. Cu toată diplomația de ocazie, embargoul — pe drept — impus Iugoslaviei, este o sabie cu două tăișuri ,ambele la fel de ascuțite. Convoaiele de barje și remorchere, sub pavilion iugoslav, forțează trecerea prin ecluza românească. Populația Serbiei tra­versează iarna în condiții vitrege, greu de suportat — cu hrană puțină și cu mult frig în case. Embargoul apasă, ca luare de atitudine și de măsuri, pe umerii României și Bulgariei, veri­tabile „furci caudine“ pentru navele iugoslave transported pro­duse petroliere necesare ca aerul. Washingtonul repetă până la obsesie că, dată fiind situarea geografică, „obligativitatea aplicării embargoului revine României și Bulgariei“. Pînă și ambasadorul japonez ne invită să dăm explicații asupra așa-zisei tergiversări de aplicare a măsurilor pe Dunăre. O precipitare și o foială de culise au pus stăpînire pe marile puteri. Premierul bulgar Liuben Berov invocă, de ce nu, prezența „căștilor albastre“ in zona atât de fierbinte a Dunării. Partea română, dispusă și deschisă la co­operare cu reprezentanți O.N.U., are ca deviză „fără pagube ex­cesive și ireparabile“. Dr. Teodor Meleșcanu, ministrul de externe, a declarat că forțele grănicerești, de pază și portuare n-au stat cu mîinile în sin, dovedindu-se active. Nu, însă, la Calafat e de pus la cale „bătaia peștelui“. Cleștele trebuie strîns in punctul de încărcare a navelor iugoslave cu petrol ucrainean, ceea ce nu prea se întîmplă. Principalul vinovat în alunecarea placidă pe fluviu a vaselor — „kamikaze“ nu e România, nu e Bulgaria. Scenariu sau nu, țara noastră ar putea cădea în capcana unui conflict generalizat. Politică de forță cu orice preț, act de pira­terie internațională sau... nimic din cele două, scenariul Dunării de Jos ascunde pericolul unor posibile catastrofe ecologice și umane. Vom evita să ne ardem cu ciorba ce ni se întinde la ospăț, pro­­cedînd cum știm dintotdeauna , suflînd, mai b­u­i, In iaurt. VIRGIL DUMITRESCU Împrumuturi pentru pensionari In timp ce se percep dobinzi destul de mari la unele împru­muturi, personalul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Craiova face cunoscut că înce­­pînd cu 1 februarie a.c., se acor­dă solicitanților împrumuturi, la care se menține dobînda de 4 la sută. In același timp, prin amabilitatea domnului Ioan Vieșanu, președintele C.A.R.P. aflăm că prin cabinetul de me­dicină generală —­ care acordă consultații gratuite — se pot procura, tot gratuit, și medica­mente de către unii membri aflați în situații deosebite, a­­cestea fiind obținute prin „CA­RITAS“ — Filiala Dolj. (Ramona Milu) Fundația Făcînd parte din acea familie de spirite universale, avind in­tuiții geniale in domenii extrem de variate, cu rară forță de pă­trundere analitică și sintetică a fenomenelor, ilustrîndu-le prin cuvînt, figuri geometrice, scheme — adesea în premieră mondia­lă —, ȘTEFAN ODOBLEJA a fost, din nefericire, nedreptățit de timp, opera sa fiind destul de puțin cunoscută. Participanții la Simpozionul național, organi­zat la Craiova, dedicat activității savantului oltean și valorificării operei sale, au hotărît ÎNFIIN­ȚAREA FUNDAȚIEI „ȘTEFAN ODOBLEJA“, cu filiale in muni­cipiul nostru și la Drobeta Tr. Severin. Printre obiectivele pri­­cipale : publicarea integrală a operei savantului , redactarea unor analize și studii asupra lu­crărilor fundamentale, studierea posibilităților de aplicare practi­că, în diverse domenii, a unora dintre ideile operei, refacerea a­­devărului asupra per­sonalității și creației lui Odoble­ja , răspîndirea și cunoașterea și pe plan intern și internațional. In acest sens, se intenționează traducerea lucrărilor principale în limbile franceză și engleză. Tot la Craiova, va fi editată re­vista „CONSONANTICA". Cei interesați să devină membri ai Fundației, colaboratori sau să sus­țină material această generoasă idee reparatorie, se pot adresa prof. Alex. ©utuleanu­­ telefon 18 2175). NOBLEȚEA UNEI IDEI „Ștefan Odobleja" AMPLUS------"V INTERNATIONAL Ltd premiu­m |Participa firme românești ■Și străine, importatori direcți­­ și mari grosiști 1 Cei ma LeteSi •CtfS'aí Deschis zilnic între orele 10-18 La numai 1,5 Km de Km 0 «r MARȚI 1­ 2 FEBRUARIE 1993 14 PAGINI -15 LEI ..Prototip luminos al artei războiului și a științei diplomatice la români17 Mir­cea cel Bătrin lui Cuvintele de mai sus aparțin Mihai Eminescu, care, în numeroase articole publicate in presa epocii, a înfățișat pe larg domnia marelui voievod Mircea cel Bătrîn, de la moartea căruia s-au împlinit 575 de ani. Pen­tru poetul național, domiul­ Ță­rii Românești, Mircea cel Bă­trân, Mircea I cel Mare,­ Mircea Basarab, cum l-a numit frec­vent, a fost un om „care nu a gîndit toată viața lui decit la menținerea neatârnării". Lucrările istorice, incepînd cu B.P. Hașdeu, A.D. Xenopol, D. Onciul, P.P. Panaitescu și cele din zilele noastre, au reliefat contribuția temeinică a voievo­dului la așezarea statornică a țării. în cei 32 de ani de­ dom­nie, documentele de cancelarie au înregistrat înființarea­ sfatu­lui domnesc și a marilor dregă­tori (vornic, logofăt, vistier, Ban de Severin), precum și institu­ției militare oastea cea mare a țării, compusă in oaa­i mai mare parte din țărani dependenți, dar și liberi, moșneni. A acor­dat o atenție specială­­ legătu­rilor politice și economice cu Transilvania, dînd privilegii co­merciale negustorilor brașoveni.­­ Stăpînirea sa politică s-a în­tins locuite asupra tuturor teritoriilor de români. Titulatura voievodală, consemnată în actele interne și externe, arată că era „domn al Țării Românești, duce al Amlașului și Făgărașului, domn al Banatului de Severin, al părților tătărești, despot al pămînturilor lui Dobroticî și al cetății Dîrstor (Silistra). Peste Carpațî, în­­ Transilvania, sub stăpînirea sa se mai aflau ceta­tea Branului și domeniul Bologa (Huedin) cu 18 sate. Nicolae Bălcescu scrie că Mircea cel Bătrîn a promovat o politică ce urmărea „a întrupa toată roma­nimea intr-un singur stat, Dacia*. — La noile prețuri aberante ale medicamentelor, singurul remediu eficace pentru sufe­rința dv. este aplicarea de comprese reci! «4 iS GARABET PAPAZIAN .Pentru a consolida indepen­dența și autonomia țării, moște­nite de la înaintașii săi Basa­­rabi, a încheiat alianțe cu domnii Moldovei, Petru I. Mușat și Alexandru cel­­ Bun, fiind ini­­țiatorul blocului sau politico-militar românesc,frontului " Intr-Un­ context internațional, marcat de criza­­ politică, din Imperiul bizantin, de transfor­marea târâtelor bulgare și­­ sâr­­bești în pașalîcuri și pentru a­­ înlătura pericolul­ instalării do­minației turcești la nordul Du­nării, a încheiat tratate de a­­liannță­ cu Polonia și Ungaria și a participat la coaliția eu­ropeană antiotomană inițiată de papalitate. Veneția. Franța, ță­rile germane. In anii­­ 1388,, 1391, 1393, a­ dat o ripostă hotărîtă oștilor tur­cești,­­ reușind să unească Do­­brogea cu Țara Românească și­­ să-ii ajute pe țarii bulgari în luptele de pe linia Dunării. în primăvara anului 1395, sultanul Baiazid I Ilderim (Fulgerul) a întreprins o expediție militară­ de proporții împotriva Țării Românești, care a culminat cu bătălia­ de la Rovine din 17 mai 1395, din apropierea Curții de­­ Argeș, soldată cu victoria strălucită obținută de voievo­dul român, în anii 1397, • 1401, 1408. Mircea cel Bătrîn i-a în­­frînt pe turci, care reluaseră tentativele de cucerire a țării. Izbînzile numeroase contra turcilor l-au impus pe domnul român în conștiința epocii. Re­gele Ungariei, Sigismund de Lu­­xtenburg, îl numea „bărbat vi­teaz, activ și puternic, care, lup­­tîndu-se în mai multe rânduri cu turcii, a triumfat un chip glo­rios asupra lor“. Un cronicar otoman îi califica „rege al regi­lor țărilor creștine din vremea Conf. dr VIRGIL JOIȚA Universitatea din Craiova 99 După țara celor care acum descoperă lumea Raiul“ vampirilor In tele-editorialul de sîmbată seara, dl. Paul Everac — proas­pătul director al Televiziunii —, așteptat să rostească o alocuți­une „pro domo“, a renunțat la aceasta și s-a avîritat într-o di­sertație cu accente patetice pe tema mîndriei românilor (cu și fără ghilimele). Reputatul dra­maturg a scos la rampă meteh­ne locale, mai vechi sau mai noi, care —­ din păcate —­ fac corp comun cu imaginea noas­tră peste hotare. Mai nou, oa­meni cu har și imaginație cîș­­tigă bani și s-au îmbogățit cu­ nu pot să ducă de pe urma falsificării unor mituri, între care și Vlad Țepeș. Nu e prima oară cînd auzim astfel de inep­ții ale Occidentului,­­ pe care, vreme îndelungată, n-am simțit nevoia să le contracarăm decit sporadic, fără relevanță. Cel mai șocant ș­i nedrept film de­dicat lui Draculea (corect) apar­ține cunoscutului regizor și realizator Francis Ford Coppola, care a urmat cu­ a putut, apoi a luat-o de-a surda, linia roma­nului „Dracula“ de Bram Stoker Cea mai crasă denaturare constă în transferarea pe film a unui conte ungur vampir, personaj literar, pe seama prințului Vlad, neiertător ca domn, în nici un caz insă vampir. Cea mai is­toricește probată și incendiată, de-a dreptul, atitudine pe tema lui Dracula și a vampirilor din Carpați, imagine cu care ni s-a dus duhul in Europa și Ame­rica, aparține, în cele din urmă, prințesei Alexandra Caradja, D VIRGIL (Continuare tei pag « fî)-») Sindicaliștii se adună... La Craiova a luat ființă Fi­liala Dolj a Confederației „Uni­vers“, în componența căreia in­tră sindicaliști din Regia națio­nală de electricitate, cei de la gaze și sectorul de telecomuni­cații. Președintele organismului nou constituit, domnul Costel Mitruț, liderul sindicatului de la Filiala Ișalnița a RENEL-ului, ne spunea că această asociere are menirea de a organiza mai bine lupta sindicală din județ, pentru revendicări sociale. „Pu­pitrul“ de comandă al­­ Filialei este la termocentrala Ișalnița, iar prin telefonul 18 75 77-int. 369, 497 se ține legătura cu sin­dicatele componente. (M. Dumi­tru), Alocația de sprijin Pe Ungă cei 23 160 de șomeri doljeni înregistrați în evidențele de plată la sfirșitul lunii ianua­rie a.c., 3252 au fost încadrați, unui număr de 1682 i-a fost suspendată, din diverse motive, plata ajutorului de șomaj, iar altor 16 064 le-a încetat această plată, la expirarea termenului de 270 de zile. Lunar, cca. 2­009 de șomeri se încadrează în această ultimă situație, iar mulți dintre ei nu știu ce să facă pen­tru a beneficia, în continuare de alocația de sprijin. . întrebată pe "această­­ temă, d-na Stanca Niță, șefa Oficiului de șomaj, a făcut trimitere la art. 11 din Legea nr. 1/1991 re­publicată. Concret, în conformi­tate cu articolul citat, cel că­ruia i-a expirat termenul de 270 de zile pentru care a pri­mit plata ajutorului de șomaj trebuie să se prezinte la Oficiu­l­ de Șomaj, unde să dea o de­clarație, pe propria-i răspunde­re, din care să reiese că nu deține pămînt (minim două ha) și că nu realizează, împreună cu membrii familiei, un venit me­diu lunar de cel puțin 40 la sută, pe membru de familie, din salariul de bază minim pe țară, brut, indexat (15.215 lei, în această perioadă). In anumite situații, Oficiul de Șomaj solicită acte doveditoare despre cele de­clarate, iar, acolo unde se cons­tată inadvertențe, cel care a primit necuvenit alocația de sprijin trebuie s-o restituie. Alocația de sprijin va fi egală, de 40 la sută din salariul minim in țară și va fi acordată pe o durată de 18 luni. (CONSTANT)

Next