Cuvîntul Libertății, ianuarie 1994 (Anul 6, nr. 1044-1063)

1994-01-04 / nr. 1044

. La Sarajevo, locuitorii au așteptat cu înfrigurare nașterea primului copil din 1994. Potrivit superstițiilor locale, dacă primul născut al anului este băiat, orașul va mai cunoaște încă un an de război. Și a fost băiat. Aceste superstiții datează incă din 1914, cînd aici a fost asasinat Arhiducele Franz Ferdinand, ceea ce a dus la declanșarea primului război mondial. (RTRIî SCURTE in ziarul nostru de mîine vom publica listele cu plățile ce se vor efectua de „CARITAS” în zilele de 10, 11, 12 ianuarie 1994, in Craiova, la sediul din str. Ar­geș nr. 44. 0 VALOAREA UNUI CERTIFICAT DE PROPRIETATE PENRU PRIMUL TRIMESTRU al anului 1994 a fost stabilită, la Fondul Proprietății Private V Ol­tenia, la 32 000 lei. Deci, pentru fiecare dintre carnetele (cu cinci certificate de proprietate), aron­date FPP­V Oltenia, valoarea este de 160 000 lei.­­ A apărut „PA­­GINI NAȚIONALE-1994”­, în care sunt incluse circa 50 000 de infor­mații economice și din alte dome­nii, structurate în peste 700 de ca­pitole. Catalogul poate fi obținut de la BIROUL ROMPRES — Cra­iova (sediul Ziarului „Corintul libertății“, etaj IV, camera 403), telefon 1113 14. Plata — în nume­rar : 12 000 lei exemplarul. Tot de aici pot fi obținute volumele „PARTIDE POLITICE* (2950 lei) și „OAMENI POLITICI* (2450 lei) # ANUL ENERGETIC 1­993 S-A. CARACTERIZAT PRINTR-O RE­DUCERE DRASTICĂ A IMPOR­TURILOR de energie electrică — cu 224,5 la sută față de anul 1992, pe fondul sporirii cu 3,2 la sută a producției în centralele electrice din țară, au informat experții RE­­NEL. Concomitent, a scăzut și consumul de energie electrică din România. In condițiile colapsului marilor întreprinderi industriale și ale „desființării” sistemelor de irigații. 0 „PERSONAL DORESC CA 1994 SA FIE UN AN MAI BUN sub aspect energetic* — a declarat dl. Victor Vaida, pre­ședintele REN­EL. Domnia sa a precizat că, în 1994, TARIFELE ENERGIEI ELECTRICE ȘI TER­MICE SE VOR MODIFICA ÎN FUNCȚIE DE FLUCTUAȚIA CURSULUI DE SCHIMB VALU­TAR, timp în care prețurile la combustibili autohtoni (cărbune brun, lignit, huilă), precum și la gazele naturale vor fi aliniate la cele mondiale. In ceea ce privește tarifele energiei electrice și termi­ce PENTRU POPULAȚIE, toți așa se află în mina Executivului, în funcție de intențiile acestuia de a mai subvenționa sau nu consu­mul casnic. # P.D.S.R. a CON­DAMNAT DECLARAȚIILE IRE­SPONSABILE LA ADRESA RO­MÂNIEI ȘI A POPORULUI RO­MÂN ale lui Vladimir Jirinovski, apreciind că „aceste afirmații do­vedesc nu numai o Inadmisibilă nerecunoaștere a unor date istori­ce fundamentale, dar și o totala lipsă de respect față de normele elementare ale dreptului și curtoa­ziei internaționale, specifică ideo­logiei totalitarist-imperialiste*. 0 LA CEREMONIA SALE ÎN FUNCȚIA INVESTIRII TOR AL TEATRULUI DE DIREC­NAȚIO­NAL DIN BUCUREȘTI, scriitorul FANUȘ NEAGU, vizibil emoțio­nat, a elogiat activitatea regizoru­lui Andrei Șerban, antecesorul său. Noilor săi subalterni a țintit să le comunice că: „Mă voi bate pentru Teatrul Național mai rău decât un sindicat“, după care a precizat: „Nu este neapărat ne­voie să ne iubim, dar este neapă­rată nevoie să ne respectăm*. 0 JOHN MAJOR IN LOC DE MI­CHAEL JACKSON . Premierul­­ britanic devine din ce în ce mai popular printre adolescenți, care consideră că imaginea de funcțio­nar care muncește din greu, a pri­mului ministru, este și cea mai bună imagine pentru propriul vii­tor, „Nevoia de siguranță este mai mare decât nevoia de succes“, comentează psihologul David Le­wis, în ziarul de mare tiraj „SUN*, pe marginea unui recent sondaj­­ de opinie. aultrascurte) MARTI, 4 IANUARIE 1984 6 pagini — 70 lei / MUL, V Mr. 1044 Bătaia „peștelui Sfirșitul anului precedent adus în atenția Consiliului Ju­­­­dețean Dolj, mai exact a com­i­­­­siei de resort „Administrație publică locală, juridică, apăra­rea­ ordinii publice, respectarea drepturilor și libertății cetățeni­lor“, pilotată aicU de ingen«» doamnă Șerban Madien, impe­rativa chestiune a gardienilor publici, desemnarea șefului a­­cestei formațiuni, funcție buni­cică, bine salarizată, de perspan­­tivă etc. Gindind­ profund, est d­­ obicei, aghiotantul doamnei Madien Șerban, prof. (de spart) Anghil Dănuț, din același par­tid de mare vibrație PD(FSN), după consultările de rigoare a găsit de cuviință că ar fi cel mai­nimerit pentru funcția respectiva, chiar dîn­srt. Care mai avea niște „ante­cedente*" din timpul alegerilor. Oferta a fost blocată „la man­tinelă“, uimind * se susține concursul profesional de rigoare, așa că ultima bătaie a „pește­lui“. Pe anul trecut, la comisia amintită s-a încheiat nefericit. Ceea ce nu înseamnă că­­ 94 ma­r putea să fie un an mai ierta, fiindcă, vorba ceea, mul­te se uită, dar nu se iartă. Știe doamna președintă a comisiei și ai săi apropiați la să o re­ferim î (M.C.) u CALAFAT Revelion— cu probleme! Bănuiau­ parcă, polițiștii din­­ data!,­in seara Revelionului, că este exclus să nu aibă eveni­mente nedorite, așa că n-au fost deloc mirați cînd, în jurul orei 1,30 noaptea l-au găsit în tro­tuar „mort de beat“ pe cetățea­nul bulgar Mihail Nikolov Ga­­nev, 47 ani, din Sofia, șofer pe un TIR — proprietate persona­lă — ce-și aștepta rîndul dac. Condus la autotrenul amin­ua­tit, in a cărui portieră bulgarul uitase cheile, polițiștii aflați, in rond au zărit Pe bordul mașinii șapte cartușe de pistol marca „Browning“, calibrul 7,65 mm, iar după o succintă privire au mai zărit un încărcător cu șase cartușe din același calibru. In a doua zi a Anului Nou, Mihail Nikolov Ganev s-a dezmeticit, a fost pus să dea explicațiile de rigoare, aflînd că este invi­nuit de deținerea ilegală de ar­mament alin. 2, Cod și muniție (art. 279, Penal), în cursul zilei de ieri, respectivul a fost Predat Parchetului Județean. S-a găsit o verighetă de aur Aflăm de la dl. col. GHEOR­GHE POPA (șef al Inspectora­tului de Poliție Transporturi Craiova) că, ieri, la sediul insti­tuției pe care o conduce, a fost predată o verighetă de aur. De menționat că obiectul res­pectiv a fost găsit în cartierul „G. Enescu“, zona Centralei termice (lângă Liceul energetic). Păgubașul este rugat să se adre­seze Inspectoratului de Poliție Transporturi Craiova (Piața Gă­rii) sau Să sune la fel. în 31 05. C. PREDA -.-.„n-rW- sjtîr.Uii A r* -­ Despre responsabilitatea în fața cu­­vîntului, am scris de nenumărate ori, ca și despre spectacolul, uneori de-a drep­tul jalnic, grotesc, pe care ni-l oferă o anumită parte a presei noastre Postrevo. Muzionare. Peste tot, în toate sectoarele vieții noastre sociale, libertatea a fost în­țeleasă greșit, ca un fel de lege a bonu­­lui plac, a liberului arbitru, a hazardului, a aleatoriului de a face fiecare ce-i trăi­­nește prin cap, ca o libertate neasumata și neconștientizată. De aici, ne vin toate relele și nu mai trebuie să ne mirăm. Democrația nu este pentru animale pre­istorice. De aceea, nici nu putem Progresa și trăim așa cum trăim. Dar, nicăieri li­bertatea n-a fost mai batjocorită și mai călcată din picioare — repetăm și sub­liniam — ca într-o... ANUMITA PARTE A PRESEI. Presa se face cu oameni cul­tivațî și cu oamenii de conștiință, in «ce !*țî timp, capabili să-i educe pe alții. Presa este un FOR AL CONȘTIINȚEI PU­BHGE sau nu mai este nimic. Au apărut, in acești ultimi ani, tot fe ltoi de fițuici, formînd o imundă macu­­latură tipărită. Ce este drept, foarte mul­te din aceste EFEMERIDE au sucombat. Și in presă, neiertătoare« MGR­A FA­ SUBUMANITATE SUBTERANĂ I­­HVIENUL LUT, a inceput să bată la ușă Cum vrei să te citească lumea, cînd scrii tot felul de inepții, de aberații psiho-pa­­tologice, cînd recurgi la tot felul de in­scripții pornografice, desprinse, parcă, de prin vespasiene. O asemenea fițuică a a­­părut, în preajma creștineștilor sărbători de iarna, cu intenția de a submina efortul profesioniștilor scrisului, din Cetatea Ba­nilor, și probabil, pentru a ne ura­­ 1,A MULȚI ANI! O fițuică pătrunsă, in mod ilicit, în rețeaua de difuzare a presei și, deci, încâlcind legile statului de drept! O fu­gieS a cărei viață „lungă“ s-a măsurat­­t« «tteva fire de nisip scurse ș­e clepsidră " și care s-a intitulat, nici mai mult, nici mai puțin , „CUVINTUL SECURITĂȚII“, tipărită în cine știe ce scursuri și canale ale unor redacții bucureștene și mane­vrată de cine știe ce mărunte interese politice, de moment. Pe ce lume trăiesc acești ipochimeni ? Oare să nu înțe­leagă elementarul fapt că, nu România, nu mai există — de la Revoluție încoace ! —­ SECURITATE, ci o altă instituție, de­­mocratică, a cărei menire este aceea de a J­e apăra — ca peste tot în lume — siguranța­­ sfatului ? Cu asemenea naive și stîngace­i sloganuri —­ „de grădiniță“ — a pierdut­­ „pseudo-opoziția“ — nu avem alt nume­­ să-i spunem ! — campaniile electorale. Cu­­ asemenea clișee „PIONIEREȘTI“ vor acești­­ troglodiți și ignoranți agresivi să pătrundă­­ in conștiința publică ? Și, după toată isprava, grafomanii, care,­­ au mîzgălit această vespasiană tipărită, ! »»ci măcar n-au curajul și demnitatea și să-și divulge identitatea. Ce fel de lume­­ este aceasta, care nu vrea să-și divulge identitatea ? O SUBUMANITATE SUBTE­­­­RANA, gregară, a unor răscolite instincte atavice, primitive, distructive, care se teme de­ lumină și care se complace in­tr-un destin ori­, de cîrtiță. Í) sub un sault*" tate ce se cuvine supusă oprobriului pu­blic, de Calibani — vorba lui Jean-Jacques­­ Riysseau — ce trebuie trimiși, înapoi, la­­ școala pe care n-au făcut-o sau pe care­­ n-au fost în stare s-o termine. O subuma­ I uitate de retardați mintal, ignari și potr­­i bulari! OVIDIU GHIDIRMIC An Moți de zahăr.» ars! Impresie trecătoare sen .Or­­i­gine statică, An**!. Nou 1994 a­u debu­tat cu stîngul, in spațiul­­­ tradițional al „Orășelului copi­­i­iilor“ din Craiova- Cei ce, în 5 chiar ziua de 1­­.ianuarie, au­­ avut prilejul sa treacă pe act>k>, însoțiți ori nu de micuții, isco­ditori de trum«*, fiu au decan­tat cine știe ce m­arii rmraibi-Un trerader electric, pur deco­rativ, o locomotivă cu trei vâl­­­goane deschise (pline ochi de cei­ mari ! ?), chioșcuri goale pușcă, un Moș Crăciun de o butaforie îndoielnicii și, în veci­­­­năta­tea zborului aerian al ace­­­­lorași căluți cocoșați de tape­tabile poveri. cîteva centrifuge robotinci de zor la vălătucii de zahăr ars, productivitate și glumă !— Cam puțin, cam pe­ sărite, cam multă sărăcie pen­tru cîtă sărbătoare se vrea croită j­­îffrim, bucuria fără margini'.' a §• copiilor noștri­ Nici administra­ția municipiului, nici sponsor“ cu „tâif, nici alte mărimi cu­noscute nu s-au învrednicit să a pună mină de la mină pentru readuce. „Orășelul copiilor“ îf­ ambianța feerică micit visată- Nic­ori, ales, spre delectare, cu imaginile color de pe micul ecran- Poate la anul Și la mulți ani (V .fit). 7 ,Dați o sută la șofer!“ * * Discutată It­ăi și chap, mut­­­ ales pentru, actele de tadfeci­­i­plină ale angajaților săi, Regia Autonomă de Transport Cra­iova s-a „bucurat“ de sărbători de cele mai „adese" urări. Cu deosebire pentru că unele ca­sierițe (stațiile „Süoz“, „Zoroc“ etc­) obișn­­­esc să-și părăsească locul de muncă înainte de ter­minarea programului- Cei care folosesc în comun :<TV krtt1c transportialii ne văd nevoiți să riște să fie s**t*rinși de an­­ ........... pori trei fu­ră UM, u*J8v*țâe nefi­ndu-ne acceptată­­. M»i. . noni» l­.se trintește un.-JOé­ ce ferai untat, dom­’ie, dacă n-«i avut bilet?!“- în ultimă instanță, s-a creat un obicei, despre «sare ,t contraveniențiia“ află imediat: „Dați o sută la șofer !“• De parcă acei bani ar merge contar! R-A-T-! în alte ora există un obicei mai bun, sof­isvirul și ei, la plecarea ir­ansă, un­ anumit număr cu­­­bilet». Deci ? (AS.) în asc ÎN PAG­­II SPORT A fost ultima noapte a «mai an ce s-a dus și prima noapte a celui­­ care așa am intrat. A fost cimpa­tic tugâ­­durare a fiecăruia, dar și momentul de bucurie al tuturor. Sîntem, poate, ceva »sar singuri și tocmai de aceea a»* căutat unii spre alții, încercînd ca, macao* la »«»tarul din­tre ani, să ne regăsim unii in ceilalț. Ca pierderile, și în­cercările, și speranțele, și toate trăirile pe care am vrea să ni se înțeleagă și cei din preajmă. In acest b­oez aî trece­ Cocoșul de Aur, w­icî,­mhieforii ziarelui nostru au încercat, ca de obicei, să surprindă momentele fierbinți ale REVELIONULUI ’94, in cele mai diverse ipostaze ale acestuia, din Craiova și in județ, pe traseele zilelor de vacanță ori la locul de muncă, în saloanele deja cunoscute sau chiar în case de oameni săr­mani. Le prezentăm, in cele ce urmează, cu statornica încredere în cititorul dornic să afle cite ceva din ceea ce a eșunat, pentru mulți dintre noi, noaptea dintre ani. n termocentrală. Circa 100 de persoane și-au dat la „Doljeana“ la fismana Și „Cucurigu, boieri mari“! Aidoma bîsfeoo parizian, ca design interior, cunoscut»; restaurant al, Craiova ,„Cocoșat de Aur“ s-a dovedit, conform așteptărilor, o tandră gazdă, ospitalieră*, caldă, bine pregătită pentru cei care s-au înemnetat să-și petreacă aici cumpăna din­tre ani- A fost o noapte feerică, de vis, de basm, încărcată de disponibilitatea afectivă a tu­turor, de entuziasmul lor decent și temperat, de umor și voioșie și tot ce trebuie ca să nu fii pe­simist, melancolic, resemnat, tra­versat de anxietăți bizare, în­crezător că viața poate reîncepe mai frumos decit crezi. Un am­fitrion desăvârșit, domnul RADU CONSTANTIN, un personal de înaltă calificare, un meriu­ opu­lent, o formație muzicală­­— „Amicii“ — inepuizabilă ca: re­pertoriu, răbdare și înțelegere, avînd în solistul vocal și instru­mental, LA E MIREA INGO­­R*AE, și un disc-jockey inteli­­geent, capabil sa schimbe direc­a artori­ tangoului—, aJuogstxj orice spoiwastică inoeprata, de pe 1» sul tfe duma­riestracapător; au fost mKhnaitte de „rupere“, de dezlănțuire, cu protagoniști sim­­mtofi, care s-au felicitat . la «tienaM. nopții, prinși intre vise, imbr­ațișîndu-se sincer, fericiți, chiar dacă nu se cunoștmu­ ín fine, au fost tmist­e VIP-uri atre urberi reprezsentanți ai Parche­tului, Camerei de Cantori, per trani de firme redutabile, an­trenori ai echipei Universi­tatea ; s-a etajat, o vestimentație rafi­nată și e £ la vii de parfum fran-­oreiesc, s-au simțit la tot pasul o ferindu-ne discret de frivo­­letalbe, mărturisim că bucuria a fost, pe alocuri, incandescentă. Iramel s-a simțit bine, poate chiar excelent, autosugestionân­­du-se că viața poate, rimnoape feerică, parfumată, barocă, iar plăcerile d na pot fi bogatolî­­snite- Toata lumea a cântat, rfc și d­ensat și a părăsit loca­­a la *n 2 ° r1ö 35t«r la al noi știm estelea cintest al cocoșari» : .„Guoungu, boieri ,mari“, nur­­tind în cap și corp greutatea mim. Reveikm fabsios- MIRCEA GAZSTAR­ Im aceste* „pimete fierbinți“ fadabgtadtfi­le, evident, pe cele de acasă)­­au trecut experimen­tații energeticienii de la terme.­­eerstrânia Ișahtița botorul dintre ani- Cei care au fost de serviciu — in camerele de comandă, la gospodăria de cărbune, supra­veghind instalațiile cazanelor și turbinelor, au știut că trebuie să fie și cineva la datorie. Chiar dacă multe din utilaje și insta­lații au fost oprite la cererea Dispecerului Energetic Național — oamenii din subordinea dis­­pecerilor șefi de tară Octavian Mitrei, Constantin Moculescu, Constantin Manu, Marian Rosoiu, alături de maiștrii Mircea­ Bar­­cani, Dumitru, Crucent, Ștefan Bratu, Ion Lincă, Florea Ciobanu și mulți alții și-au spus „da­nsu­ți ani“, predind sau presu­rind schimbul­ la ceas de sărbătoare, în mijlocul lor s-a aflat și direc­­torul tehnic al Rîiafei LșaJnița a Regiei Naționale de Electricitaite, inginerul Vasile Mănescu , rotîtorie în jurul meselor împo­dobite, din salonul mare al res­­tauran­tului „Dofjeana"- Au toas­tat a­ici pentru anul în care am intrat: o parte din­ membrii,con­ducerii termocentralei, maistrul Marin Mușat, specialist în repa­rații electrice, tehnicienii Ion Milculescu și Gheorghe Trițoiu, specialistul Gheorghe Dumitru, operatorul chimist Ion Tudor mulți alții cu familiile- O parte din cei care muncesc la marea tersnooenir­äa de la Ișal­­nița au preferat aerul tare mirificului loc de la Tigmanii Gorjului. (cabana de aics, fiin­d preluată în administrare­ de So­cietatea „Energetica“)- Au fost alături de sindicaliști famSBte ing- Constantin Ghemea,­­ sing- Radu Viorel, ec* Rtsdu­­rOucor* ghiu, care a« bame fiesat de an Revelion ca-n povești­ MARIN DUMrrat CET si Craiova, in plin­! Din tisna de m parte și ing- Jam Maro», direc­torul acestea» i».pertensie «sefectiv* al energeticii națrixtate- &m; mmm in plin, la maximum «te­mpssä*“ tote : două grupuri m © tmstesîa instalată de 220 MW, im esasm cu apă fierbinte,­­ altoi — «s­a~ bur. Recordul, ni^stîi s-a confor­mat sub semnol bunri justcțio­­nări a tuturor iritatețiste»“ O stare de neliniște *1» ms*«*». ION nOBRISCT (Sontinuaru to psgs, m N-aî Craiova „by night“ aretevizimea Română a amab­itatea să pe prezinte Mnagănî surprinse în mai multe părți ale lumii, te noaptea mt .Revejksv- Peste tot, la un ge­neric, feeria de­­ lumini- în schimb în munzkapiht nostru nas­se, putea să fie astfel, aita la cumpăna dintre ani- Străbate­rea străzîkw a cvtastinasii : un moment de temeritate, issai aicis paeru­m coi mre .0*1 avrsin hio? nîăpar tonix snnă- i&npraskmați din i*vraj«A­­ tuturor, propunem in­­ființanșa mi club ’de „cerce­­tași“ ai Craiovei, al căror prin» o*red.»r .să Se.*­ «fesem»»«» traseelor celor' maá sfignacu" (SA)­ îrsta a treia și 1994 ■ 4ST­­«H «*ak MW«» am.­. iffliOTJsrfi Casei «fe Ajutor Re­­­«opî»K­a iBanskmarîlin Craîov» se wmn ,-fem­eia noi fesc­ități me­nite să le mai Induteesaste vkste. «as« pesitors­mii a devenit !» ad­evărsat; ea avan> După cras» ne-­ -arformat, președin­tete ânstito­­țhs. dentnuS. IOAN VIEȘANIî. vor oraște de to 30 000 Is 51­­009 tel, «ss mențif ?«««» dottoi­s de U ® fe gntfe -to majorate recompensete pentru teletel ® de tratas nera. ajutor «Ie depes, ca și ajutos rrfc* >var^i&1sSHR^asite pentru ori ca pensii unite și situații deosebite. Crej­erate solicită lucrări­le ca» »inereul de stomatologie benefi­ citea de facilitățî și gratuități ki o serie de operațiuni, den­tare: , «are pteă acum un «afecshaa aici­ ». DUMITRU nr «r­, 1 Cosm» »Ba «om ® r de tenod»­­bă fesenistule ? de GABRIEL, BRATÍI Ș­I ACEA CURĂȚENIE PRIN BUZUNARELE ALTORA. La nu­mai 19 ani, VIOREL GRECU­, fără ocupație, din Craiova, a-m­­brățișat „cariera* furturilor din buzunare, ușurindu-i de „povara* banilor pe cei neatenți. S-a ținut cut i-a ținut această, îndelet­nicire, pină cind, la o recen­tă acțiune a poliției pe raza moniesorului, a fost prins cu mina­t buzunarul lui Adrian S., de unde sustrăsese suma de 15 000 lei. A urmat, care era și firesc, cercetarea în stare de arest, pen­tru stabilirea și a celorlalte isprăvi de acest fel ale făptașului. 0 NU* MAI MAMA SA NU FII. Cu pu­țină vreme în urma, chiar înainte de Anul Nou, ELEONOR PETCU, de 43 ani, fără ocupație, din Craio­va, și-a alungat mam­a din locuin­ța, făcînd scandal și tulburind li­niștea locatarilor. Fiind condus la Judecătorie, acesta s-a ales cu șase luni închisoare, conform Leg­­­gii 61/1991. Fapta sa, însă, nu poate fi ștearsă, nici în acest fel,­­ din sufletul celei care i-a dat via­ță și care altfel de „m­îngîiere“ aștepta din partea fiului. O­ATEA BOALA PE... USCATORIT. Abia ieșit din închisoare, în octombri 1 ?­9­3, REMUS-CONSTANTIN CIRTU, de 26 ani, din Craiovița Nouă, bl. 131 p. sc. 2, ap. 17, și-a găsit o preocupare cu totul origi­nală. In perioada 18—28 decem­brie 1993, acesta a pătruns, cu chei potrivite, în cinci uscători din cartierele Craiovîța Nouă și Rovine. Cu mare lucru nu s-a ales, furînd bunuri în valoare de vreo 50 000 lei. In schimb, a poposit, pentru o vreme, acolo unde are destul timp să mediteze la... schim­barea obiceiurilor. O S-A DAI INIMA GHES. Pe la miezul uneia dintre ultimele nopți ale lui 1993, C.S., de 78 ani, din comuna ti~­laru, s-a trezit cu un necunoscut trec­­ut l­ocuința sa, care, nici una, nici u­n tăbărît asupra acesteia, nd-o și încercînd să întrețină fii sexuale prin forță. Nu a ut mult pină cînd „zburăto­­nocturn a fost identificat în soana consăteanului său EU “JÎU RUICEA, de 59 ani, care cază să răspundă penal pentru izneala sa de... inimă albastră. ” CONTINUARE. LEII SUNT INȘI DE... MĂRCI. Se știe că a căminele studențești din Ca­ București și pe lingă Casele schimb valutar se­mbul ilicit de lei cu practică valută,­­ chiar se ocupă, cu predilecție, asemenea gen de­ contrabandă, și cazul lui EUGEN MAGA­­REA, de 24 ani, din comuna Bră­­dești, fără ocupație, care a fost surprins, în zona căminelor stu­dențești, în timp ce îi vindea lui Daniel Mocioacă, din Craiova,­­ 30 DM, asupra celui din urmă ga­­sindu-se încă 50 DM, pe care le cumpărase de la o altă persoană. Pe lingă cele 180 DM, au mai fost confiscați 250 000 lei, iar amenzile s-au ridicat la 120 000 lei. Aviz, așadar, amatorilor ! t­I

Next