Cuvîntul Libertății, noiembrie 1994 (Anul 6, nr. 1258-1279)

1994-11-01 / nr. 1258

ieri, Academia Română a organizat Sesiunea de comunicări științifice „LIMBA ROMÂNĂ ȘI VARIETĂȚILE EI LOCALE“. Vicepreședintele Academiei, Eugen Simion, a salutat curajul și onestitatea Academiei din Chișinău, care și-a exprimat public dezacordul față de ideea existenței unei limbi moldovenești, diferită de cea română. Comunicările au vizat implicațiile cultural-istorice ale dihotomiei românesc-moldovenesc, unitatea limbii române și a varietăților sale. ULTRASCURTE • ARTILERIA GUVERNA­­MENTALĂ, BOSNIACĂ, ampla­sată în zona demilitarizată din jurul capitalei Sarajevo, A TRAS CIRCA 80 DE PROIECTILE asu­pra unor obiective din apropierea orașului Javorak, relatează REU­TER, citind­­ surse ONU. TRU­PELE SEPARATIȘTILOR LÂSBI ■DIN BOSNI­A AU FOST PUSE ÎN STARE DE ALERTĂ MASI­VĂ, ca urmare a puternicei­­ ofen­sive musulmane din nord-vestul Bosniei.­­ „APROXIMATIV 10 PROIECTILE GRELE AU CĂ­­ZUT IN CARTIERUL HRASNI­­CA, în timp ce întregul oraș era atacat cu tir de arme antiaeriene din regiunile învecinate“, afirmă un comunicat al Poliției bos­niace. • IERI, LA CASABLANCA (MAROC), AU­ CONTINUAT LU­CRĂRILE Conferinței Interna­ționale pentru dezvoltarea coope­rării­­­ economice și comerciale în Orientul. ' Mjlociu si' Africa de Nord.­­# 'ASÎT TARILE ARABE, CIT SI ISRAELUL AU SALUTAT CONFERINȚA DE LA CASA­BLANCA, apreciind­­ că ea repre­zintă ocazia mult așteptată pen­tru încheierea unui acord de co­operare economică in Orientul Mijlociu. • SECRETARUL DE STAT AL S.U.A., CHRISTOPHER, SOSIT WARREN DUMI­NICĂ ÎN MAROC, a declarat, preluind o replică celebră a lui Humphery „Casablanca“, Bogart , din filmul „Această confe­rință ar putea fi începutul unei frumoase prietenii“ H HASSAN AL II-LEA, REGELE MAROCU­LUI ȘI GAZDA CONFERINȚEI (sponsorizată de SUA și Federația Rusă). A COMENTAT RECEN­TELE EVOLUȚII POLITICE DIN ORIENTUL MIJLOCIU, afir­­m­ind : „Pacea a sosit — este la indemina noastră“.­­ UN ALT ARHITECT AL PĂCII, MINIS­TRUL RUS DE EXTERNE, AN­DREI KOZÎREV, A PRECIZAT: „A sosit vremea să transpunem in realitate îndemnul de a trans­forma armele in plug“. ” PRE­MIERUL ISRAEL­ AX. YITZHAK RABIN, A COMPARAT procesul de pace din Orientul Mijlociu cu construcția unei case, care va sta pe terenul pregătit de Conferința de la Casablanca. FARA A SE LĂSA INFLUENȚAT DE OPTI­MISMUL CELORLALȚI PARTI­CIPANȚI. LIDERUL OEP, YAS­SER ■ ARAFAT, A RELIEF­AT : „Viitorul păcii in întreaga regiune depinde de succesul pe care îl vor avea retragerea israeliană și recon­strucția economică în teritoriile ocupate“.­­ COMISIA EURO­PEANĂ FACE DEMERSURI vederea aplicării unui plan de in­în­tegrare cu țările Orientului Mij­lociu și ale Africii de Nord, care va pune bazele celui mai mare bloc de cooperare economică a lu­mii, a declarat Jacques Delors, președintele Comisiei, în deschi­derea Conferinței de la Casa­blanca.­­ GUVERNUL LIBIAN A CONDAMNAT Conferința eco­nomică pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, manifestare de primă importanță, deschisă, ofi­cial, duminică, la Casablanca, in­formează REUTER. „ETOILE DE VEILLE­­ (STEA DE VEGHE) — Acesta este titlul antologiei de versuri semnată de poetul cra­­iovean Ion Deaconescu în colecția „LES DUCATS“, sub îngrijirea reputatului poet luxemburghez Mifslmo Marina, la „Euroeditor“. Este vorba de o ediție bilingvă, a cărei introducerea­ aparține­­ lui Georges Astalos, versiunea fran­ceză fiind asigurată de Eugene Guillevie 0?.7Efl SCCI^TEj Soljenițîn: „Rusia este o casă de lebanir. Autorul „Arhipelagului Gulag“, in fața Dumei Marele scriitor a denunțat un Parlament, „ai cărui pe­reți sunt prea groși pentru a lăsa să treacă durerea po­porului rus“ Duma este pe jumătate părăsită, doar tribunele in­vitaților de onoare și ale presei sunt arhipline. Osten­tativ, Anatoli Lukianov, ex­­președintele Sovietului su­prem și pucist din 1991,­ pă­răsește sala, în­ momentul in care Alexandr Soljenițîn urcă la tribună. Dar scriitorul se preface că nu remarcă­­ nici scaune­­le neocupate, nici absența lui Egor Gaidar și a multor altor prieteni liberali, nici aplauzele patrioților care ar fi vrut să se alăture auto­rului „Arhipelagului Gu­lag“. „Poporul nostru — spune el — este descurajat. Poporului nostru îi este ru­șine de propria sa neputință, dar nici nu mai crede că reformele impuse de guvern vor ține cont de interesele sale. Tot ceea ce se­­ petrece­ in țară este străin. Oamenii care n-au murit din cauza disperării au căzut în apatie. Poporul nostru este total indiferent la tot ce vorbesc: politicienii moscoviți sau partidele politice“* în spatele unei porți în­tredeschise, doi funcționari ,ai Dumei, cu contele pe bi­rou, ascultă vocea celui care a primit Premiul pentru pace rezonînd Nobel prin vechiul edificiu al Gospla­­nului. în­ amfiteatru, depu­tații nu-și arată ostilitatea,­­ dar își iau un aer atoateștiu­­tor. Se prefac a fi indul­genți cu „bătrînul“, dar n­u-i înțeleg mesajul. Au alte griji decit „zemstvoi“-urile, acele adunări provinciale care guvernau Rusia sub vechiul regim. Oare n-au ajuns să­­ incri­mineze activitatea­ guvernu­lui, după ce s-au dat înapoi de la un vot­ de neîncrede­re ? Liderii facțiunilor , nu sunt, oare, chiar în acest moment, la primul ministru, ca să negocieze portofoliile unei remanieri ministeriale care pare, de acum înainte, inevitabilă? Și Alexandr Soljenițîn, care tocmai le spune că „zidurile Dumei sunt prea groase pentru a (după Le Figaro) (Continuare în pag. a V-a! Corupția­­ în marș forțat, pretutindeni! Inchein­du-se­­ în coadă de pește, cu o hotărâre bizară, care a stîrnit zîmbete de cir­cumstanță, dezbaterile din­ Parlament n-au făcut alt­ceva decit să ne convingă că, la români, corupția este lăsată să zburde nestinghe­rită, prea mult, minînd în­crederea cetățenilor în or­ganismele abilitate de lege, inhibînd , atitudinea civică. Probind orbul găinilor, par­­lamentării­­ au acoperit cu o mușama convenabilă, actele de corupție din trecutul nu prea îndepărtat, neispitiți este fermitate nici asupra celor aflate momentan, un marș­­ forțat, derivate di­n actul­­ privatizării. In context,­­o operațiune „mani pulite“ („mîini cu­rate“), declanșată de justiția italiană, dar și de cea fran­ceză, după cum veți vedea, este, deocamdată, un dezide­rat: în alte părți nu se glu­mește. Dovadă că faimosul judecător italian Antonio Di Pietro a decis, vineri, cinci luni de închisoare și o amendă de un milion de lire (620 dolari), contra lui Paolo Berlusconi,­­fratele­, premie­rului. Acesta este acuzat de a fi vărsat, la finele anilor ‘80, 156 milioane de lire ita­liene Partidului Democrat Creștin din­­ Lombardia. Paolo Berlusconi, deja­­ reți­nut cu titlu preventiv, a fost unul­ din gestionarii grupu­lui Fininvest, ai fratelui său. Intr-un interviu acor­dat cotidianului „Il Gior­­nale“, Umberto Bossi, șeful Ligii de Nord, una din prin­cipalele componente ale coaliției guvernamentale ita­liene, a acuzat violent pe Silvio Berlusconi și partidul său de „anemie­­ mortală“. In Anglia, John Major, pri­mul ministru britanic, tra­versează:. ..napnienb? def ierte, din cauza afacerilor de co­rupție, în care sunt impli­cați mai mulți miniștri ai cabinetului său. în Franța, scandalul corupției ia am­ploare : un fost ministru al Cabinetului Edouard Balla­dur, Alain Carignon, este reținut in arest­­ de Curtea de Apel din Lyon, un altul, Gerard Longuet, ex-ministru al industriilor, împotriva căruia s-a deschis o acțiune judiciară în legătură cu fi­nanțarea dubioasă a parti­­dului de guvernămînt, des­coperă un microemițător în capsula telefonului de la domiciliu, membrii guvernu­lui tremură de frică, au pie­lea de­­ găină, serie „Le Fi­garo“ în editorialul său de simbătă-duminica, cînd des­chid presa dimineața. Dar MIRCEA CANTAR­I (Continuare in pag. a V-a) ! De la GUVERN Bugetul pe 1995 — anul de austeritate! Anta 1995 va fi probabil, pri­mul an de­­ după Revoluția din 1989 cu bugetul de stat și bu­getul asigurărilor­­ sociale de stat aprobate de Parlament înaintea debutului calendaristic al anului respectiv, asigurîn­­du-se, astfel, aplicarea politicii financiare a Executivului de continuare­­ a reformei, anul vii­tor fiind considerat unul ho­tărî­tor, de consolidare a stabi­­lizării macroeconomice. Prezent la briefingul guvernamental de simbotä,­ dl.FLORIN GEOr­­­GESCU, ministru de stat minis­­trul finanțelor, a prezentat, mass-mediei structura de ansam­­­blu, principalele componente și prioritățile­­ proiectului Legii bu­getului de stat, precum și ce­lui al­ asigurărilor sociale,­­răs­punzând, apoi, întrebărilor. Pro­iectele celor două bugete — ca­re au și „undă“ verde din par­tea partidelor care­ susțin Gu­vernul — au fost înaintate Par­lamentului, astfel­­ încît s-a res­pectat termenul de 1 noiem­brie 1994 (termen stabilit prin Legea bugetului pe acest an). Chiar dacă s-a afirmat că în­ 1999 va crește puterea de cum­­­parare a populației, bugetul tri­mis spre aprobare Parlamentu­lui este­­ unul de austeritate, di, ministru de stat precizând ur­mătoarele : „Politica bugetară din 1995 va urmări, mobilizarea maximă a­ veniturilor din eca. ION JIIANU «Sontinuare ,în pag. a V-a) — Și facem și-noi-im­partid ai celor neprimîțî In partid­ut Desen de GABRIEL BRATI) ? J COLOCVIU RGlIlQ-FIANCEZ PE TEZ;? JURIDICE în centrii dezbaterilor profesionale, dreptynne minorului Sâmbătă seara, 29 octom­brie, a sosit la Craiova un grup de juriști francezi din Amiens (Franța) alcătuit din Thierry Furdrinier, decanul judecătorilor pentru minori de pe lângă Tribunalul de Mare Instanță din Amiens, Michael Allaix, procuror ad­junct al Procurorului Repu­blicii de pe lângă Tribunalul de Mare Instanță din Amiens, Dominique Caron (inițiatoa­­rea înfrățirii realizate în 1990), Myriam Devaud­elle- Cottignies, Valérie Cotter­­relle și Pascal Perdu, avocați în Baroul din Amiens, Ray­mond Boiliot, directorul Aso­ciației „Yves Lefebvre“, Jean­ Pinet, director adjunct al asociației menționate, în ca­drul legăturilor profesionale și de prietenie stabilite între barourile din Amiens și ora­șul nostru, în 1990. „In fie­care an, în Craiova sau Ami­ens, s-au reunit juriști fran­cezi și români pentru diverse colocvii profesionale ca, de exemplu, executarea pedep­selor și, în prezent, dreptu­rile minorului care nu re­prezintă... un fapt minor. Din această cauză, paleta discu­țiilor de ieri, purtate la se­diul Curții de Apel din Cra­iova, a vizat-o pe aceea a­­­ unei cercetări obișnuite : pre­­­­zentarea referatelor de către­­ procurori, judecători, și, apoi, de cei implicați, in executa­rea pedepselor* — ara sfi­rit ­de dl. avocat Mihail Neagoe, decan al Baroului Craiova. Dintre temele dezbătute în timpul colocviului mențio­năm : „Evoluția politicii pe­nale privind minorii deline­­s­venți“ ; „Particularitățile ur­­­­măririi penale în cazurile [ cu infractori minori“ ; „Sis­temul sancționator al mino­rilor în dreptul penal ro­mân“ ; d­onator „Tratamentul sanc­­al inculpaților mi­nori cu referire la Declarația­ internațională privind apă­rarea drepturilor minorului“ . ..Elemente de drept interna­țional referitoare la regimul penal al minorilor“. După vizitarea, în cursul zilei de luni, a tuturor instan­țelor judecătorești din Cra­iova, astăzi — 3 noiembrie — juriștii români și­­ francezi vor vizita Penitenciarul cra­­ioveșan, apoi Școala de Re­educare­­ și Recuperare a mi­norilor, discuțiile din finalul zilei de lucru marchând­­ și în­chiderea colocviului. AUREMA SIBET­ LUMINIȚA BISTEA Festivalul Internațional „Craiova Muzicală“ (ediția a XXI-a) Scade interesul publicu­lui ? Primele acorduri au apar­ținut muzicii lui Beethoven. Sub bagheta dirijorului fran­cez Louis Vincent Briere, posesor al unei impresio­nante cărți de vizită (pre­miul I la „Viile nouvelle d’Evry“, laureat al Acade­miei Chigiana din Sienna și al Conservatorului Santa Ce­cilia din­ Roma, dirijor per­manent al Orchestrei eu­ropene de cameră „Opus* 20“, dirijor adjunct al­ Orchestrei Filarmonice a Europei între 1988 și 1991). Orchestra simfonică a Filarmonicii „Oltenia“ a pro­pus publicului prezent în sala de concert Uvertura la opera „Fidelio“. Treptat, prin măiestria interpretării și a talentului dirijoral, s-a creat acea atmosferă beetho­veniană, care provoacă recu­legerea, care ne smulge din noi, făcîndu-ne să ne simțim eliberați ca după o confesiu­ne, învestiți cu acel avînt pa­sional, care ne apropie de lucrurile nemuritoare, pregă­­tindu-ne, astfel, să recep­tăm marea muzică. „Concertul în­­ sol minor pentru pian și orchestră, op. 33“, de Dvorak, în primă au­diție pe scena craioveană, ne-a confirmat și de aceasta dată, că pianistul Mihai Ungureanuu „este un bijutier al sonorităților și rezonanțe­lor intime, un stilist dublat - DIANA MIHALCEA (Continuare in pag. a ÎV-aj ?• La S.C. C31JE8 S. A. (Ssrala de la Ișalnița), După 25 de ani — se trag... „obloanele“­ începind de astăzi, 1 no­iembrie 1994, cele mai mari sere din Europa — peste 200 ha amenajate pentru culturi protejate —. S.C. CRASER SRL Craiova — își încetează activitatea de producție, peste 1­300 de salariați fiind trimiși în șomaj „tehnic“, pînă în martie anul viitor. Cauza ? Blocajul financiar și scumpirea aberantă a agentu­lui termic. Astfel, prețul unei Gcal a ajuns, la aceas­tă dată, la aproape... 30 000 lei, față de 100 lei, in 1990, și 9 000 lei, la începutul anu­lui trecut. In legătură cu a­­ceastă situație, fără prece­dent, în istoria celor 25 de ani de activitate a serelor, ing. Simion Ciună, directorul unității, ne-a comunicat, ieri : „Avem datorii la Ter­mocentrala Ișalnița, în valoa­re de 2,3 miliarde lei. Pentru a ne furniza agentul termic, necesar înființării culturii de răsaduri, ne-ar trebui credite de peste 2,5 miliarde lei, în­­trucît pe baza H.G. nr. 425/ 1994, ni se furnizează energie numai în condițiile achitării datoriilor și plata anticipată a unei anumite cote de agent termic. Am făcut toate de­mersurile, inclusiv la Parla­ment, pentru a beneficia și noi de credite cu bonificație redusă — de 15 la sută, con­form H.G. nr. 639/1994. Dacă le vom pregătiți, obține, noi suntem­ în orice moment, să reluăm procesul, de pro­ducție, a cărui întrerupere va aduce mari pagube nu numai Doljului, ci și economiei na­ționale. Am stocat utilajele și o formație de lucru, inclu­siv șefii de fermă și sectoa­re asigură permanent „sta­rea de veghe“ în sere“. (N.B.) . Consecința firească a lipsei de implicare a ministe­rului de resort, a Guvernului, implicit a primului-ministru, dl. Nicolae Văcăroiu. g| Dificultățile insurmontabile sunt generate de neînțelegerile dintre o regie autonomă (CET 1) și o societate comercială cu capital integral de stat. • CRAIOVA DESCHIDE, DIN NOU, PORȚILE SUFLETULUI OASPEȚILOR POLONEZI. As­tăzi, debutează manifestările ce­lei de-a 55-a aniversări a sosirii refugiaților polonezi în România. La Cimitirul romano-catolic, din Craiova, se va dezveli, cu acest prilej, o placă comemorativă cu inserția: „Refugiaților polonezi din anii celui de-al doilea război mondial, care se odihnesc in ci­­mitirele pămîntului românesc prieten. Patria“. După care se știe, Craiova a oferit căldura și ospitalitatea sa tradițională pre­ședintelui și guvernului polonez aflați, în exil, sutelor de polonezi nevoiți să-și părăsească patria, din cauza invaziei hitleriste. La comemorările de la Craiova, par­ticipă Excelența Sa BOGUMIL LUFT, ambasadorul Poloniei la București, o impresionantă dele­gație de persoane oficiale, sosite din Polonia. # AVANSĂRI ÎN GRADUL DE GENERAL MAIOR. Cu prilejul recentei sărbătoriri a Zilei Armatei, lângă generalul maior, Ilie Marin înălțat la gra­dul de general locotenent, alți doi colonei, in rezervă, din Arma­ta a IlI-a, d-nii ION SI­LCA si CONSTANTIN FLORESCU, au fost înaintați la gradul de general maior, încă o dată, felicitări aces­tor vajnici reprezentanți ai Arma­tei ! $ FRUMOASĂ, FRANȚA ! Lingă numele elevilor Carol Zisu și Mirela Liciu (actualmente stu­denți), care au dus faima învăță­­mîntului doljean în Franța, alți patru temerari ai școlii doljene au revenit, de curînd, după un sejur în Franța, ca urmare a cîș­­tigă­rii locului I pe țară, in con­cursurile școlare: Petruța Meche (latină), M­ircea Dan Istrate (Elec­tronică), Mihaela •• Loredana Pa­raschiv (operator chimist), și Vlad Tecu (mecanică). Și aceștia sînt, la ora actuală, studenți. Bravo­ # IERI, LA LICEUL DE ARTĂ DIN CRAIOVA, a avut loc des­chiderea ciclurilor de spectacole — „Craiova — orașul copiilor superdotați“. La manifestare, ini­țiată de Inspectoratul pentru Cultură Dolj și Liceul de Artă Craiova, au fost prezenți elevi eminenți — laureați ai concursu­rilor naționale și internaționale. Soprana Marilena Marinescu-Ma­­reș, de la Teatrul Liric, le-a ofe­rit un recital cu arii din opere celebre, in COMUNITATEA ELE­NĂ ÎN­­''PR­OVĂ ȘI ASOCIA­ȚIA STUDENȚILOR GRECI AU SĂRBĂTORIT, cu mult fast, la Casa Universitarilor din munici­piu, Ziua Națională a Republicii Elene.­­ CONVOCARE. Timp de trei zile, în municipiul Craiova are loc o convocare a ofițerilor de specialitate, din cadrul statelor majore de apărare civilă județe­ne, pe tema protecției antichi­­mice. Aplicațiile practice au loc la Combinatul Chimic, Electro­­centrale și Stațiunea Experimen­tală Șimnîc.

Next