Cuvîntul Libertății, aprilie 1997 (Anul 9, nr. 2023-2050)

1997-04-01 / nr. 2023

r PDSRDolj: S-au împlinit, deunăzi, cinci ani de la marea fractură a FSN, mai exact de la des­prinderea “aripii” Ion Iliescu sub numele de FDSN. Un bi­lanț lucid al acestui segment de timp, cînd PDSR, noua denumire, s-a aflat în mare măsură la guvernare, pare inoportun, elocvent fiind faptul că partidul d-lui Ion Iliescu a ieșit șifonat din ale­gerile parlamentare și prezi­dențiale din noiembrie trecut și, deloc mai bine, cel puțin la Dolj, din alegerile locale. Cu toate acestea, PDSR Dolj rămîne principala forță poli­tică a opoziției, cam inertă, din nefericire, lipsită de tact, aplomb, criterii pragmatice și mai ales de o bună cîntărire a oamenilor și oportunităților, fără un simț acut al electo­ratului. Cînd Teodor Meleș­­canu, purtătorul de cuvînt al PDSR, anunță că schimbarea imaginii partidului se va obți­ne prin promovarea unor lideri tineri din teritoriu, schim­barea structurilor și a menta­lităților, nu greșește, iar afir­mațiile sale cuplează la reali­tatea de la Dolj. Unde intran­sigența e slertă, rigiditatea re­simțita, puritățile se adumbresc, verticalitățile­ se acomodează, iar dezbinarea lăuntrică, salvată de numărul parlamentarilor “scoși” în alegerile generale, pendulează între o dizolvare în derizoriu și o primenire impe­rativ necesară la vîrf. Dincolo de toate acestea, cel puțin așa se percepe din afară. PDSR Dolj lasă impresia de oboseală, imobilism politic, cu toate că, deținînd funcția de președinte al Consiliului Județean și un număr important de primări și consilieri locali, ar putea oferi o imagine mult mai ispititoare. Cum convalescența ce a urmat alegerilor parlamentare a trecut, PDSR Dolj, vinovat prin liderii săi locali de multe gafe monu­mentale, inventariate la vremea respectivă, ar trebui să-și schim­be vocea, reevaluîndu-și dispo­nibilitățile, să accepte infuzia de tineri, nu prin mișcări core­grafice nesemnificative, pentru o emancipare ce i-ar mări coeficientul de credibilitate. Or, atîta vreme cît nimeni nu se simte responsabil și vinovat de nimic, și se vorbește despre “unele aspecte negative”, dar și asta în șoaptă, PDSR Dolj nu se poate disocia, prea mult, de ceea ce se întîmplă actualmente în teritoriu, rămînînd mîndru de propria-i incapacitate. MIRCEA CANTĂR­ I “cincinal” arată prost r>7=LASH­­­­ > FLASH <Q ■ Vernisaj - Mîine, ora 18:30, la sediul Bibliotecii franceze din Craiova, va avea loc vernisajul expoziției "Livres et Theatre" organizată de Alliance Franqaise Craiova. ■ Curs pentru manageri - La centrul de Perfecționare pentru Administrația Publică Locală a început al­­ doilea curs (dintr-o serie de trei) pentru managerii de bloc, organizat de instituția gazdă și Acțiunea Ecologică Română, cu finanțare externă. Durata acestuia este de două săptămîni. ■ Medicina populară în Oltenia La Editura Didactica Nova a văzut lumina tiparului teza de doctorat susținută de Radu Scorojitu la Centrul de Cercetări Etnologice și Dialectologice din București - "Terminologia medicală populară în Oltenia". Lucrarea a fost apreciată cu un calificativ maxim de regretatul academician Alexandru Rosetti. Sunt prezentate, în termeni populari, defectele fizice și bolile corpului uman. ■ Aniversare - Brigada de Jandarmi Craiova organizează, joi, 3 aprilie a.c., la sediul său din strada "Alexandru Macedonski" 9-11, o serie de activități prilejuite de împlinirea a 147 ani de la promulgarea primei legi a Jandarmeriei de către domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Ghica. ■ Ex-deținuților politic­i Pentru data de 5 aprilie 1997, ora 10, Comitetul de Conducere al Asociației Foștilor Deținuți Politic din România, filiala Dolj, își anunță Adunarea Generală Extraordinară. Ea va avea loc la Casa de Cultură Studențească din Craiova, iar accesul în sală este permis numai pe baza carnetului de membru sau a legitimației și avînd cotizația achitată la zi. ■ Festival Brahms - în acest an se împlinește un secol,de la trecerea în eternitate a marelui compozitor Brahms. In cadrul Festivalului Brahms, vineri, 4 aprilie 1­997, ora 18,30, la Filarmonica "Oltenia" va avea loc un concert sub bagheta lui Ovidiu Bălan. Solist: Vinceza Balzani (pian) din Italia. ■ Micuțul piroman - Un copil nesupravegheat din comuna Bratovoiești a dat foc unei grămezi de paie în curtea imobilului lui Badea Marian, din localiatate. Incendiul, provocat în ziua de 29.03.1997, ora 12, a afectat acoperișul unui grajd, valoarea pagubei fiind estimată la 400.000 lei. Nu s-au înregistrat victime, iar focul a fost stins de pompierii locali. ■ Un cioban fură o armă și șase 5­9 cartușe - în ziua de 30.03.1997, Barbu Ion, din satul Golenți, s-a prezentat la sediul Poliției orașului Calafat, reclamînd că, în noaptea de 29/30 martie a.c., un cioban angajat la stîna sa, fiind trimis să servească masa la domiciliu, i-a furat arma de vînătoare și șase cartușe. In urma cercetărilor, arma a fost găsită ascunsă în încăperea de la stînă, împreună cu doar două cartușe. Autorul faptei, Aelenei Daniel, elev la Școala Specială Bretea Streiului, județul Hunedoara, angajat la stînă ca cioban, pe data de 21.03.1997, a dispărut. Verificările continuă pentru prinderea făptașului. rz— ......... . „ ............ n La Parchetele de pe lingă Judecătoriile Craiova și Băilești AN­, SCHIMBAREA CONORCTOR în cursul acestei dimineți, Nicolae Plăvicioiu și Genei primul procuror al Parchetului de Giurcă, eliberați la cerere, vor fi pe lîngă Curtea de Apel Craiova, promovați la Parchetul de pe dl. dr. Horia Diaconescu, avînd lîngă Curtea de Apel Craiova și, și avizul Parchetului General, va respectiv, la cel de pe lîngă proceda la instalarea noii Tribunalul Dolj, conduceri a Parchetului de pe La Parchetul de pe lîngă lîngă Judecătoria Craiova, prim Judecătoria Băilești, funcția de procuror - dl. Aurel Băjenaru; prim procuror a fost încredințată prim procuror adjunct - dl. Popa d-lui Nicolae Popară, a cărui George Dună Ion. Domnii instalate va avea loc tot astăzi. ____________________________________________________________ Așteptînd Arca lui Noe ... Plouă fumigen, plouă bacovian. “Tresar prin somn și mi se pare/ Că n-am tras podul de la mal...” Cerul, de deasupra tuturor păcatelor noastre, își scutură băierile și co­tloanele. Impasibil, pe arcă. Pedepsitor, totuși. Plouă nu izbăvitor, ci, mai degrabă, fa o prevestire plumburie. în SUA, zeci de tornade au năruit mii de case. Ciudate descărcări electrice, aido­ma celor din plină vară, s-au abătut asupra Polo­niei. Moscova s-a trezit, peste noapte, cufundată în troiene de zăpadă. Numai la noi a plouat, plouă ca la Sfîrșit de Lume. Ploaia cea mai­ înfricoșătoare este, însă, cea din sufletele noas­tre. Iar Noe, cu a lui Arcă salvatoare, ne-a uitat definitiv. Se petrec atîtea lucruri terifiante, atîtea grozăvii, tragedii și drame, încît nu știi ce sa mai crezi. La numai 15 ani, copilul Costel Tuluc, cu mintea zdrunci­nată de violența propa­gată, ceas de ceas, de se­rialele TV, și-a ucis cel mai bun prieten, Ștefan Pîrlog. Copil și el, d­e I­ ani. Un preot­­ moldovean a de­molat biserica­­ în care ar fi trebuit să propovădu­iască Lumina, Cuvîntul Domnului­­, a vîndut-o, cărămidă cu cărămidă, banii cîștigați “investin­­du-i” în­tr-un circuit tip “Caritas”. “Nu vrem Ciorb(e­ a fără carne!” - au scandat, pe străzile Bucureștiului, cei 7.000 de agricultori, dispe­rați de per­spectiva sum­bră a lichidă­rii complexe­lor de creș­tere a porci­lor și pasărilor. Unii dintre ei înălțau deasupra cape­telor, înfipte în toiege - asemenea jalbelor în pro­țap - tigve de porci, vaci și cai, omorîți prin înfome­tare. Alții purtau, la sub­suoară,­purceluși numai piele și os, pe care, la un moment dat, i-au dăruit trecătorilor. Unul singur l-au păstrat pentru premi­erul Ciorbea, depunindu-l, simbolic, pe scările Pala­tului Victoria. Victoria deziluziei în fața speranței, victoria setei de putere,în fața foamei de adevăr și dreptate. Manifestanții au lansat și un ultimatum: dacă, în două săptămîni, Guvernul Victor Ciorbea nu revine asupra politicii sale agrare demolatoare, agricultorii vor bloca principalele șo­sele ale României, în harababura ce se poate crea - ceea ce, desi­gur, nu-și do­­­g­­o­rește nimeni,­­dar avertis­mentele lide­rilor sindicali nu trebuie ne­glijate­­, un lucru este foar­te clar. Executivul ne vita­­minizează forțat, cu vita­mine naturale, nu contra­făcute: spanac, dragavei, urzici, ceapa ciorii, vîntul porcului, rochița rîndu­­nicii, morcovul lui Ducipal, jarul țigăncii și cîte alte delicat’esuri. Și ’toate astea la prețuri liberalizate. Ori­cum, președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a spus-o verde, ro­mânește: “se apropie sezo­nul în care se va consuma din belșug ștevie”. La fel de­ încurajator a fost și Oracolul din Dămă­­roaia, Silviu Brucan: stîn­­găciile și gafele primului ministru, Ciorbea, sînt de înțeles, întrucît acesta face ucenicie la locul de muncă; agricultura reprezintă, în următorii patru ani, șansa cea mai sigură de redre­sare a României - cu o producție medie anuală de 28-29 milioane tone de ce­reale, putem asigura nece­sarul de consum pe piața internă (8-9 mil.) și înca­sări de 3 miliarde dolari, prin exportarea surplu­sului­­, dar aceasta numai și numai în cadrul unor­­‘mari exploatații agri­cole” (rezultate din aso­cierea proprietarilor de pămînt), care să permită aplicarea tehnologiilor moderne: mecanizare, irigații, chimizare. Să se fi convertit Brucan la comunism? Nicidecum. E numai purul adevăr, oferit ca model de Occi­dent și pe care l-am avut și noi, pînă în 1990, în propria ogradă. ... Ploaia diluviană va înceta curînd. Atenție la “primăvara sindicală”. Pericolul contaminării cu “sindromul albanez” a atins cote halucinante. ___________DAN LUPESCU ) r­A­IMUL VIII IMR. 2023 MARȚI, 1 APRILIE 1997 8 PAGINI 700 LEI Hrana bolnavilor, o rușine a sfîrșitului de mileniu­? INTERVIUL NOSTRU cu dr. MARIN POPESCU, medic primar la Spitalul Orășenesc Calafat___________ - Domnule doctor Marin Popescu, am dori să ne expuneți punctul dv. de vedere vizavi de fondurile alocate sănătății din bugetul de stat.­­ Mai întîi o precizare: La ora discuției noastre nu știm dacă se va aproba pentru sănătate acel 3,8 la sută din PIB cît s-a promis, în final, de primul-ministru, însă, indiferent de acest fapt, ceea ce vă spun acum rămîne în picioare! Și iată de ce. Viața și mai ales expe­riența mea de medic formată de-a lungul a 27 de ani, aici, la Calafat, m-a învățat că nimeni nu moare înainte de vreme și nici de moar­tea altuia. Un adevăr inexorabil, un precept extraordinar și firesc la care nu ne putem opune: o dată născuți sîntem permanent însoțiți de moarte; aceasta e, în final, singura noastră avere, într-o ase­menea situație, intervenția medi­cului pentru ameliorarea suferin­țelor este mai mult decît necesară. Cum este atunci posibil să ceri unui popor să sufere acum, pe motiv că va fi bine mai tîrziu? Cu ce drept să lași pe cineva să moară acum ca să salvezi pe alții la toamnă? Cine-i selectează și pe ce criterii? Medicii nu au în dotare și o carte de descîntece, ei știu doar să vindece bolnavul cu medi­camente și cu sufletul. Azi, mașina farmaciei spitalului nostru a fost la Craiova (200 km dus-întors) și prețul medicamentelor aduse nu egalează nici măcar pe cel al benzinei consumate! Cum să asigurăm în acest mod asistența medicală corespunzătoare la 100.000 de oameni din teritoriu? Mai ales că tuberculoza cunoaște o erupție extraordinară. Eu răspund de bolnavii de diabet din zonă. Dacă nu le asigur “drogul” necesar, după 72 de ore intră într-o suferință cumplită. Cu boala nu ne jucăm! - înțelegem că medicamentele nu sunt suficiente, dar nici hrana și chiar... apa?­­ Regimul alimentar corect face parte din îngrijirea și însănătoșirea rapidă a pacientului. La ora actuală, masa bolnavului reprezintă o rușine a sfîrșitului de mileniu. Cei mai mulți dintre bolnavi își com­pletează masa cu alimente aduse de acasă. Apa de la chiuvetele spi­talului este nepotabilă și bolnavii își procură apa de la fîntînile din jur ori li se aduce de... acasă! Dacă bugetul rămînea așa cum a fost stabilit inițial (2,2 la sută din PIB), însemna că Spitalul din Calafat nu ar mai fi funcționat după 1 iunie a.c. De ce să nu o spunem, un ase­menea buget reprezenta plata “călăului” și nicidecum grija pentru sănătatea poporului.­­ Să sperăm că bugetul va fi mărit pînă la apariția acestor rînduri, înțelegem de la dv. că problemele rămîn! Cum vedeți sănătatea în următorii ani? - în timp, sănătatea va deveni, din păcate, un lux la care, din nenorocire, nu mulți vor avea acces.­­ Cum apreciați starea de sănătate a celor ÎOO.’OOO locuitori arondați spitalului calafetean? ION DIACONI­C Continuare în pag. 5 Q Consilierii municipali, “condamnați” să conlucreze Ultimele ședințe ale Consiliului Local Municipal s-au desfășurat într-o notă tensionată. Boicotări agresive, centre peste centre, neîn­țelegeri... voite, au dus cele două tabere, adică zona puterii (consi­lierii din partidele arcului guverna­mental) și zona opoziției (stînga) într-un adevărat război “care pe care” din care, însă, din păcate, pierd locuitorii Craiovei. Aseară, în ședința ordinară (cu... 25 puncte la ordinea de zi - un record!), consi­lierii au avut prilejul să constate că, totuși, sînt “condamnați” să con­lucreze pentru binele urbei, nu pentru interese partinice, pentru că (ședința de aseară a demonstrat-o) “puterea” poate hotărî totul cînd e vorba de majoritatea simplă și... nimic cînd e vorba de votul calificat. Altfel spus, dreapta majoritară nu poate face chiar ce vrea, desconsiderîndu-și... adver­sara. Craiovenii nu pentru asta i-au ales, pentru lupte politice, ci pentru interesele lor, ale alegătorilor, ale tuturor. Nu așa cum s-a întîmplat aseară, cînd probleme importante pentru soarta municipiului și a multora dintre cetățeni s-au amînat, de vină fiind, la urma urmei, toți consilierii. Poate, vorba unuia dintre ei, la viitoarea ședință se așază pe scaune, unul lîngă altul, în ordine alfabetică. Constituie doar “partidul” municipiului și nu trebuie să uite asta! ION DIACONU Generalul Danescu, misiune la Craiova Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a dispus un nou val de schimbări, în scopul creșterii calității și eficienței activității profesionale. “Rotirea ca­drelor” a cuprins, de astă­ dată, un general și 15 ofițeri superiori. Aflat la dispoziția Ministerului de Interne, dl. general de corp de armată GEORGE IOAN DĂNESCU, fost secretar de stat în M.I., a fost numit în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Transporturi Craiova. Bun venit în Bănie, Domnule General, și cît mai multe misiuni conduse exemplar! Premii pentru integramiști Ajuns la a opta ediție, Concursul de dezlegări integrame, organizat de cotidianul CUVÎNTUL LIBERTĂȚII, și-a desemnat, ieri, în sala Filarmonicii ‘’‘Oltenia” din Craiova, cîștigătorii. S-a înregistrat, pînă acum, participarea a 2550 de concurenți, și acordarea a 252 premii în valoare de 8.720.000 lei. Cîștigătorului Marelui Premiu în valoare de 200.000 lei - Săvulescu Ștefan, din Craiova, i-a surîs șansa și la­ extragerea Premiului Suplimentar II -­­125.000 lei. Iată lista cîștigătorilor: PREMIUL I - 150.000 lei - Broboană Ana Maria, din Craiova, PREMIUL II -100.000 lei - Tită Gabriel, din Drobeta Turnu-Severin, PREMIUL III - 75.000 lei - Tîmburescu Maria, din Craiova, PREMIUL IV - 50.000 lei - Avramescu Dumitru, din Craiova. Au mai fost acordate zece mențiuni în valoare de cîte 30.000 lei, pentru: Berceanu Gheorghe, din Filiași, Subțirelu Bogdan, Popa Laurențiu, Ene Gheorghe, Burcneșin Elena, Busai Ioana, Efrim Elisabeta, Pană Niculina, Untaru Costel, toți din Craiova și Tudorache Gheorghe, din Castrele Traiane, în posesia celor zece premii de fidelitate, în valoare de 40.000 lei fiecare, au intrat: Pătroi Gheorghe, Șerban Ion, Nice Savu, Baraș Aurelia, Similaru Paula, Stănășel Mana, Bă­ rbulescu Andrei, Butaliu Mariana,­Iliescu Elisabeta și Stan Petre, toți din Craiova. Premiul Suplimentar I - 150.000 lei - Marinescu Natalia, Suplimentar II - 125.000 lei - Săvulescu Ștefan, Suplimentar III - 100.000 lei -­Rizoiu Constantin. S-au mai acordat ca premii cinci abonamente pe două luni la cotidinul CUVÎNTUL LIBERTĂȚII pentru: Bărboiu Maria, Lupu Laura Anca, Cososchi Antonia, Stan Petre, Predoi Alexandru. îi felicităm pe cîștigători și le dorim succes viitorilor participanți! PAULINA URUCU Peisaj cu amintiri și ziariști craioveni la Pressrumet, sala din centrul Stockholmului pusă la dispoziția ziariștilor străini de către Ministerul suedez de Externe, este aproape o instituție. Ziariști din întreaga lume au lucrat aici, într-o admirabilă atmosferă, creată de urmașii vikingilor, fie în scurte vizite, fie în sejururi mai lungi, cînd începi să înveți și limba localnicilor, ce-ți pare absolut imposibilă’la început. De aceea, nu este puțin lucru cînd mai multă lume te întreabă.­­ Eu m-aș întoarce și mai mult, în Craiova mea natală,’ pe care am iubit-o, o iubesc și o voi iubi pînă închid ochii. în Craiova am văzut lumina zilei, în 1920, iar peste 6 ani am început școala, pe strada cînd află că ești român, dacă-l cunoști pe ANDREI BART. Este cel mai vechi ziarist care lucrează în această sală a presei, iar articolele sale au plecat de aici spre România, spre Israel, spre Franța. în plus, Andrei Bart­este din Craiova și­ a fost chiar redactor șef al ziarului “înainte”, undeva pe la jumătatea acestui secol, de al cărui final ne apropiem. Să ne întoarcem, însă, peste timp și spațiu, în Craiova anului 1947! cuzismului și a legionarismului, am trecut prin multe, fiind singurul evreu din clasă. Dar am avut și profesori deosebiți, cum a fost Tiberiu Iliescu, în ultima Stockholm Calomfirescu, la școala israelită română “Lumina’’. După aceea, am urmat școala de comerț și comerțul superior, devenit, ulterior. Liceul “Gheorghe Chițu”, începuse, deja, perioada niciodată, pentru că el este cel care mi-a deschis drumul scrisului și datorită lui am urmat calea spinoasă a gazetăriei. Atunci locuiam pe strada Petuniilor, fosta Regina Elisabeta, fosta Mihai Vodă, fosta Pavel Tcacenco. La doi pași, locuia profesorul Plopșor, un arheolog distins, plin de umor. Fiica lui, Mira, a devenit soția marelui violonist Vladimir Orlov. în Craiova am avut mulți prieteni, l-am cunoscut pe poetul Gheorghe Prina, de pe strada Sîntu Spiridon. El n-a publicat nici o poezie, pentru că era împotriva partidului, dar cu puțin MARIUS TIȚA, Stockholm clasă de liceu. Nu-l voi uita . Continuare in pag. S ') Predești: ^ y In fața barului “Planeta”, Tentativă de omor... fără motiv ! Tineri mulți la număr, avînd vîrsta de 15-17 ani (!) trăgeau, duminică, vîrtos la măsea, direct din sticlă (3800 lei/litrul de vin) , la barul “Planeta” din Predești. Apa minerală n-avea căutare, din cauza prețului “piperat” de 4000 lei sticla. Guran Victor Valentin (15 ani), elev la Liceul “Electroputere”, aflat în fața barului, fără nici un motiv, mai exact fără vreo altercație anterioară, s-a trezit înjunghiat, cu o lamă de cuțit (10 cm­­ lungime) în zona abdominală, de Stancu Negreț (22 ani) din Predești, mecanic de utilaj la S.C. OLMEC. Făptașul îngurgitase 200 ml. de țuică și un litru de vin și, la anchetă, a declarat în fața procurorului că... nu-și amin­tește circumstanțele în care a comis fapta. Mai mult, Negreț a mai afirmat că Guran Victor Valentin îi era prieten­ împo­triva făptașului. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Dolj, prin procurorul Ion Crivineanu, a emis mandat de arest preventiv, pe 30 de zile, sub învinuirea de tentativă de omor. (M.A.)

Next