Cuvântul Libertății, ianuarie 2002 (Anul 14, nr. 3708-3731)
2002-01-04 / nr. 3708
4 Internet - http://www.cuvantullibertatii.go.ro ANUL XIII, NR. 3708 I n noaptea Anului Nou cerul și-a deschis zăgazurile și a nins cu diamante fierbinți peste sufletele noastre înghețate, peste întreg Pământul care este un înger, după cum ne asigură poetul, îngerul albastr ce ne suportă pe toți, un înger al Domnului, de bună seamă, și pentru care nici o răutate omenească nu este prea mare pentru a ne răbda pe toți până la capătul zilelor noastre. Pentru unii din semenii noștri, aleși de soartă sau favorizați de conjunctură, Crăiasa Zăpezii a sosit cu vize pentru o Europă de Cristal la care am jinduit timp de aproape o jumătate de secol, asemenea fetiței cu chibrituri rămasă afară într-o noapte geroasă parcă fără sfârșit. Doar degetele arse și sentimentele noastre rănite cunosc prețul umilinței de a fi paria ai Europei, această bătrână doamnă aristocrată în saloanele căreia nu vom intra, poate, niciodată. Fie, s-au mai văzut europeni de soi rămași pe afară să spună celor ce-ntreabă că e și aici Europă. în noaptea Anului Nou, când, zice-se, cerurile se deschid pentru o clipă și sufletul omului își vede, ca prin ghicitură, locul nașterii adevărate, am văzut și eu copiii încălzindu-și anii fragezi la flacăra stelelor ce vegheau din depărtări. De sus, din acea imensitate căreia-i zicem Cosmos, unii, Haos, alții, steaua României a clipit parcă mai caldă, mai tandră, mai promițătoare, pentru ca noi, românii, să nu ne pierdem nădejdea și credința. Nădejdea într-o viață mai bună, într-un viitor mai demn pentru copiii noștri cu stele în ochi, credința în cele veșnice și nepieritoare. Nu participăm cu toții la cele nemuritoare, așa cum participăm, cu asupra de măsură la cele muritoare? Toți am fost în acest prag dintre întâiul și cel de-al doilea an al mileniului trei, precum acele vase care așteaptă să primească harul, pentru ca vorba aceea sfântă să se cuprindă de adevărul ei: să vină harul și să treacă lumea aceasta! Cu răutățile, cu suferințele, cu lipsurile ei, cu groaznica incertitudine a zilei de mâine. Pentru ca acest mâine să fie așa cum din copilărie ni l-am dorit, mai omenesc, mai plin de polenul bunătății depline. Pentru ca un nou și însuflețit început sub semnul cetinii veșnic verzi să ne redea tuturor încrederea în forțele proprii, în îngerul fiecăruia atunci când, sleiți, suntem doborâți de larma unei lumi pe care n-am dorit-o astfel. La cumpăna dintre ani i-am văzut pe cei ce vor moșteni Pământul, acest mare înger al Domnului, venind din viitor, asemenea zilelor noastre cele mai bune - lumânărele aurii, vii și calde... NICOLAE BOANGIU Contrapunct :„Lumânărele aurii, vii și calde...” La Craiova. Șapte copilași au venit pe lume în prima zi a anului La exact cinci minute după intrarea în noul an, un băiețel de 3,4 kg și o fetiță de 3,2 kg s-au născut în maternitățile spitalelor craiovene. Ei au fost urmați, tot în prima zi a lui 2002, de alți cinci bebeluși. Printre doljenii care au devenit tătici în noaptea de Revelion se numără și un angajat al Comandamentului de Jandarmi Județean Dolj. Soția lui Viorel Alin Iovan (27 de ani) - care făcea parte din echipa ce asigura ordinea și liniștea publică în Piața Prefecturii -, Mariana Simona (24 de ani), a dat naștere, la cinci minute după ora 0, în Clinica de Maternitate a Spitalului municipal nr. 2 „Filantropia”, unei fetițe de 3,2 kg. „Sunt foarte fericită, mai ales că este primul copil și am născut la cumpăna dintre ani, după un travaliu de zece ore. Soțul a aflat abia pe la ora 2. Era de serviciu. Am decis s-o botezăm Andreea Roberta Gabriela”, spune tânăra mămică. Concomitent, în Clinica de Maternitate a Spitalului Județean nr. 1 Craiova, era adus pe lume un băiețel de 3,4 kg. Delia Bălăcescu (24 de ani) a reușit să nască, după 19 ore de travaliu și multe emoții, tot la cinci minute după intrarea în 2002. „M-am căsătorit în luna mai, anul trecut, și este primul copil. Sunt în culmea fericirii”, exclama, ieri, Delia. în prima zi a noului an au mai fost aduși pe lume, în amintitele unități sanitare, patru băieței și o fetiță. Specialiștii nu privesc prea optimiști situația natalității în județul Dolj, a cărei pondere este vizibil influențată de condițiile socio-economice. „Numărul nașterilor scade, constant, de la an la an. Astfel, față de 1989, natalitatea a înregistrat o diminuare de 50%; în plus, foarte mulți dintre bebeluși provin din relații nelegitime. De asemenea, mulți dintre părinți nu au nici un loc de muncă și, implicit, puține posibilități de a-și întreține copiii. Indicele de prematuritate este și el ridicat, fapt care rezultă din statutul social al familiei, din cauza subnutriției și a stresului”, declară dr. Antonia Ciupeanu Călugăru, de la Spitalul municipal „Filantropia”. LUMINIȚA TUDOR CRISTIAN VASILCOIU Soprana Felicia Filip - în concertul extraordinar de Anul Nou Marți, 8 ianuarie 2002. Filarmonica „Oltenia” din Craiova prezintă, de la ora 19, în cadrul programului special de sărbători, tradiționalul concert de Anul Nou, susținut de orchestra instituției condusă de dirijorul Ilarion Ionescu Galați și reluat miercuri, 9 ianuarie, de la aceeași oră. Programul cuprinde numeroase surprize muzicale, solista serii fiind Nicoleta Tudorache (țambal). Invitată de onoare la acest eveniment este soprana Felicia Filip, prim-solistă a Operei Naționale București, „Diva”a cărei prezență scenică uluitoare a fost ovaționată în egală măsură atât de publicul european, cât și de cel american. Câștigătoarea unor mari competiții de canto, între care „Belvedere" (1987 - Viena), precum și a premiilor „Francisco Vignas" (1983 - Barcelona), „P I. Ceaikovski” (1985 - Moscova) și „Glory of Mozart” (1991 - Toronto). Felicia Filip s-a afirmat după 1991 ca o nouă „Regină a Traviatei”, cântând sub bagheta unor renumiți dirijori, ca Silvio Varviso, Anton Guadagno, Carlo Rizzi și Daniel Oren, dar și alături de prestigioși parteneri, precum Roberto Alagna, Marcello Giordani, Carlos Alvarez, Juan Pons sau Vincente Sardinero. Biletele pentru cele două concerte susținute la Craiova s-au pus deja în vânzare la Agenția Filarmonicii „Oltenia”, prețul unuia fiind de 100.000 lei, de reducere cu 40% beneficiind elevii, studenții și pensionarii. MAGDABRATU VINERI, 4 IANUARIE 2002 CRAIOVA 12 PAGINI 4000 LEI Două panouri uriașe au adus, în Piața Prefecturii, în noaptea dintre ani, imagini din locuri unde s-a petrecut, ca și în Bănie, Revelionul 2002 în aer liber. Ambientul specific trecerii într-un nou an, dăruit acum de mama Natură cu o ninsoare ca-n povești, a fost întregit de un spectacol autohton, în fapt o megadiscotecă organizată de administrația craioveană, dar presărată cu concursuri, momente susținute de formații dance și focuri de artificii. Noul an a fost întâmpinat, cu alte cuvinte, la Craiova, în cadrul unui Revelion Milenium Party, reușit cu sprijin financiar modest, dar gustat de mii de locuitori ai urbei, în special tineri, care au preferat să numere ultimele secunde ale lui 2001 în Piața Prefecturii. N-au lipsit dansurile la bustul gol, sub “ploaia” mirifică de fulgi de zăpadă. Trecerea în noul an s-a desfășurat, la noi, sub semnul maniei. Al uneia noi. Ori vechi. Cine mai poate ști. Unele posturi de radio și de televiziune, cu complicitatea autorităților, au dorit să transforme ridicarea obligativității vizelor într-un pretext de sărbătoare împinsă până la isterie. Mai ceva decât celebrarea “revoluției” din decembrie, PRO TV, mai ales, a apărut, zile la rând, aidoma unei oficine a unei secte islamice, tribale. Un minister și un ministru, nu mai spun cine, au pornit să ia cu asalt fubului Occident, în echipe aducând cu cele ale jocurilor de cercetași din copilărie, spre a demonstra nu știm cui, poate nouă înșine, că, uite, putem fi aidoma fraților noștri de Nouă Europă, că știm să ne purtăm civilizat, știm să le spunen, în limba lor, “Bitte schön” ori “Prego”, “Please”. De parcă “reprezentanții” noștri carismatici din anii trecuți, cerșetori adevărați ori falși, nu foloseau același vocabular. Ce-i rău în asta, ni se va spune. O campanie binevenită de aclimatizare cu mediul. Cu mediul adică în care, sperăm, vom trăi cotidian în viitorul ce va veni. Așa este. Ori ar trebui să fie. Dar aparențele înșală, ca de obicei. Eroarea esențială, grosolană, aș zice, este că victoria aceasta, dacă victorie este, ar fi trebuit să survină cu exact doisprezece ani în urmă. Dreptul de a călători liberi oriunde pe Terra nu ni-l luaseră nici francezii, nici nemții, nici americanii ori englezii. Ni-l luase Ceaușescu și regimul său. Sau ni-l luasem singuri, incapabili, cum am fost, de a ni-l cere și, eventual, a-l obține pe cale pașnică. Apoi, a-i demonstra unui elvețian ori austriac că tu, român de rând, știi să te comporți civilizate ca i-ai atrage atenție asupra unui handicap genetic. Norocul nostru că ei, elvețienii sau, să zicem, austriecii, așa cum reieșea dint-o relatare de la Viena, nici n-au băgat de seamă. Fiindcă majoritatea n-auziseră de pleașca ce ne lovise cu călătoria fără vize în țara lor. Ipocrizia și ridicolul situației se află însă în altă parte: desființarea vizelor, întârziată cu mai bine de un deceniu, este opera întregii clase politice românești, incapabilă, în toți acești ani, să miște din drum societatea blocată în neputințe; în al doilea rând, renunțarea la vize nu înseamnă deloc invadarea spațiului Shenghen, așa cum au crezut autoritățile noastre. Care se mirau, ieri, când de la Poliția de Frontieră se difuza informația că numărul celor ce au ieșit în primele două zile ale noului an era cu două mii mai mic comparativ cu aceeași perioadă din 2001. E firesc. Reglementarea de a avea o anumită sumă de bani în valută asupră-ți ridică automat ștacheta trecerii dincolo peste limita majorității covârșitoare a românilor. Un detaliu, desigur, scăpat din vedere. Și, de fapt, nu singurul indiciu că guvernanții, odată instalați, resimt tentația de a ignora adevărata stare de fapt a restului populației. Așa că, fără vize, vom călători mai puțin sau deloc în Occident, fiindcă, privind la sumele fixate pentru traiul cotidian, îți vine rău, când îți dai seamă că două săptămâni de Germanie te lasă înfometat, dezbrăcat și debitor la atâtea impozite pentru tot restul anului. Așa că de la șlagărele gen Ro-mania, ici-colo semănând cu un atentat la adresa autenticității folclorului nostru tradițional, la Euro-Mania nu-i altceva decât calea de la un supliciu la altul. Iar când calea asta ți-o alegi singur și mai faci din ea și un balram de pomină, îți vine să anunți serviciul de psihiatrie. Pentru cine? Nu știu să spun. Sper însă că nu pentru întreg neamul. GEORGE POPESCU Profesorul Ion Zamfirescu a plecat dintre noi... Prefectura și Consiliul Județean Dolj, Primăria Craiova și Consiliul Local Municipal, Teatrul Național din Craiova, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Dolj, Editura Aius, conducerile Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman”, Muzeului Olteniei, Arhivelor Statului Dolj, Mitropolia Olteniei, fundații și asociații culturale prestigioase („Prietenii Științei”, „Scrisul Românesc”, „Jean Negulescu”, „Tovărășia folcloriștilor olteni”, „Mitropolitul Nifon Criveanu”), Inspectoratul Școlar Județean Dolj și colectivul profesoral al Colegiului Național „Frații Buzești”, Universitatea din Craiova, filiala Societății de istorie literară și folclor și Institutul de Științe Socio-Umane „C.S. Nicolăescu Plopșor” poartă durerea intrării in neființă a ilustrului universitar, om al școlii, scriitor, istoric de teatru și filosof al culturii, neobositul animator și ctitor cultural, prof. dr. doc. Ion Zamfirescu. •Efll început de an sub zăpadă Ninsoarea căzută în ultimele zile, dar mai ales viscolul de pe data de 2 ianuarie și din noaptea de 2/3 ianuarie au afectat cea mai mare parte a județului Dolj. Ieri, la prânz, 15 dintre cele 25 de drumuri județene erau total sau parțial impracticabile. S.C. Lucrări Drumuri și Poduri S.A. a scos la lucru 30 de utilaje - autofreze, autogredere, tractoare cu semipurtate, rabe cu lamă - pentru înlăturarea zăpezii, astfel că, spre seară, se mai lucra doar pe următoarele artere județene: 561 B Segarcea - Zăval, 542 Zvorsca - Dăbuleni, 552 A Criva - Mârza - Mărăcine, 561 Celenița - Băilești - Rast, 561 E Băilești - Seaca de Câmp Tunarii Vechi, 552 B Râpa Roșie - Verbița, 652 Lăcrița - Coșoveni. Jumătate dintre români prevăd un an cu mai multe greve în Dolj-gerul Bobotezei Conform prognozei elaborate de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie, începând de astăzi și până pe 6 ianuarie a.c., vremea în Dolj se va menține deosebit de rece. Cerul va fi variabil și sunt așteptate ninsori locale. Vântul va sufla slab. Temperaturile minime se vor situa între (-15) și (-8) grade, iar maximele nu vor depăși minus un grad; în intervalul 6 ianuarie - 8 ianuarie, temperatura aerului va crește ușor, minimele atingând (-10) - (-5) grade. Va ninge, iar vântul se va intensifica izolat. Fenomenul predominant va fi ceața. Ieri, stratul de zăpadă măsura 12 cm la Craiova, 23 cm la Bechet, 4 cm la Filiași, 12 cm la Răcari, 24 cm la Zăval, 15 cm la Breasta. Pe râul Raznic s-a format un pod de gheață, în zona Breasta. MIHAELA CALCIU Aproape 200 de doljeni au suferit fracturi în primele trei zile ale lui 2002 Poleiul format pe trotuare, străzi și alte artere de circulație în urma însemnatelor căderi de zăpadă din ultimele zile a cauzat multiple accidentări în rândul doljenilor. Astfel, peste 60 de persoane s-au prezentat, zilnic, începând din data de 1 ianuarie, în Urgența Spitalului Clinic Județean nr. 1 Craiova, deoarece au suferit diverse fracturi după ce au alunecat și căzut pe gheață. Specialiștii recomandă oamenilor să se deplaseze foarte atent, pentru a evita să fie protagoniști ai unor astfel de incidente. CRISTIAN VASILCOIU Introducerea EURO nu modifică regimul valutar din România De la 1 ianuarie 2002 a intrat în circulație moneda unică europeană EURO. Aceasta a înlocuit monedele naționale din Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugal, Austria, Irlanda, Finlanda și"'a. EURO s-a lansat sub 7 ^upiuri de eurobandinale de 5, 200 și 500, valori numit 20, 50 euroURO. Noile mone iu o față comună pentru t, • t) ale Uniunii Monetar vers cu specific național fiecare dinte acetea notele arată 1 .ga zonă eun rea EURO a valutar din rămâne singulată pe ter: .iu: :• a (cu excepția tare specificate a ritul valutar îr La mulți ani I 2002 I Tf?j*UVS77.l