Cuvântul Libertății, ianuarie 2002 (Anul 14, nr. 3708-3731)

2002-01-04 / nr. 3708

4 Internet - http://www.cuvantullibertatii.go.ro ANUL XIII, NR. 3708 I n noaptea Anului Nou cerul și-a deschis zăgazurile și a nins cu diamante fierbinți peste sufletele noastre înghețate, peste întreg Pământul­­ care este un înger, după cum ne asigură po­etul, îngerul albastr ce ne supor­tă pe toți, un înger al Domnului, de bună seamă, și pentru care nici o răutate omenească nu este prea mare pentru a ne răbda pe toți până la capătul zilelor noastre. Pentru unii din semenii noștri, aleși de soartă sau favorizați de conjunctură, Crăiasa Zăpezii a sosit cu vize pentru o Europă de Cristal la care am jinduit timp de aproape o jumătate de secol, asemenea fetiței cu chibrituri ră­masă afară într-o noapte geroa­să parcă fără sfârșit. Doar dege­tele arse și sentimentele noas­tre rănite cunosc prețul umilinței de a fi paria ai Europei, această bătrână doamnă aristocrată în saloanele căreia nu vom intra, poate, niciodată. Fie, s-au mai văzut europeni de soi rămași pe afară să spună celor ce-ntreabă că e și aici Europă. în noaptea Anului Nou, când, zice-se, cerurile se deschid pen­tru o clipă și sufletul omului își vede, ca prin ghicitură, locul naș­terii adevărate, am văzut și eu copiii încălzindu-și anii fragezi la flacăra stelelor ce vegheau din depărtări. De sus, din acea imen­sitate căreia-i zicem Cosmos, unii, Haos, alții, steaua României a cli­pit parcă mai caldă, mai tandră, mai promițătoare, pentru ca noi, românii, să nu ne pierdem nădej­dea și credința. Nădejdea într-o viață mai bună, într-un viitor mai demn pentru copiii noștri cu stele în ochi, credința în cele veșnice și nepieritoare. Nu participăm cu toții la cele nemuritoare, așa cum participăm, cu asupra de măsură la cele muritoare? Toți am fost în acest prag dintre întâiul și cel de­-al doilea an al mileniului trei, pre­cum acele vase care așteaptă să primească harul, pentru ca vor­ba aceea sfântă să se cuprindă de adevărul ei: să vină harul și să­­ treacă lumea aceasta! Cu răută­țile, cu suferințele, cu lipsurile ei, cu groaznica incertitudine a zilei de mâine. Pentru ca acest mâine să fie așa cum din copilărie ni l-am dorit, mai omenesc, mai plin de polenul bunătății depline. Pentru ca un nou și însuflețit început sub semnul cetinii veșnic verzi să ne redea tuturor încrederea în for­țele proprii, în îngerul fiecăruia atunci când, sleiți, suntem dobo­râți de larma unei lumi pe care n-am dorit-o astfel. La cumpăna dintre ani i-am văzut pe cei ce vor­ moșteni Pă­mântul, acest mare înger al Dom­nului, venind din viitor, aseme­nea zilelor noastre cele mai bune - lumânărele aurii, vii și calde... NICOLAE BOANGIU Contrapunct :„Lumânărele aurii, vii și calde...” La Craiova. Șapte copilași au venit pe lume în prima zi a anului La exact cinci minute după intrarea în noul an, un băiețel de 3,4 kg și o fetiță de 3,2 kg s-au născut în maternitățile spitalelor craiovene. Ei au fost urmați, tot în prima zi a lui 2002,­ de alți cinci bebeluși. Printre doljenii care au deve­nit tătici în noaptea de Revelion se numără și un angajat al Co­mandamentului de Jandarmi Ju­dețean Dolj. Soția lui Viorel Alin Iovan (27 de ani) - care făcea parte din echipa ce asigura ordi­­nea și liniștea publică în Piața Prefecturii -, Mariana Simona (24 de ani), a dat naștere, la cinci minute după ora 0, în Clinica de Maternitate a Spitalului munici­pal nr. 2 „Filantropia”, unei fetițe de 3,2 kg. „Sunt foarte fericită, mai ales că este primul copil și am născut la cumpăna dintre ani, după un travaliu de zece ore. Soțul a aflat abia pe la ora 2. Era de serviciu. Am decis s-o bote­zăm Andreea Roberta Gabriela”, spune tânăra mămică. Concomi­tent, în Clinica de Maternitate a Spitalului Județean nr. 1 Craio­va, era adus pe lume un băiețel de 3,4 kg. Delia Bălăcescu (24 de ani) a reușit să nască, după 19 ore de travaliu și multe emo­ții, tot la cinci minute după intra­rea în 2002. „M-am căsătorit în luna mai, anul trecut, și este pri­mul copil. Sunt în culmea ferici­rii”, exclama, ieri, Delia. în prima zi a noului an au mai fost aduși pe lume, în amintitele unități sa­nitare, patru băieței și o fetiță. Specialiștii nu privesc prea optimiști situația natalității în ju­dețul Dolj, a cărei pondere este vizibil influențată de condițiile so­­cio-economice. „Numărul naște­rilor scade, constant, de la an la an. Astfel, față de 1989, natalita­tea a înregistrat o diminuare de 50%; în plus, foarte mulți dintre bebeluși provin din relații nelegi­­­­time. De asemenea, mulți dintre părinți nu au nici un loc de mun­că și, implicit, puține posibilități de a-și întreține copiii. Indicele de prematuritate este și el ridicat, fapt care rezultă din statutul social al familiei, din cauza subnutriției și a stresului”, declară dr. Antonia Ciupeanu Călugăru, de la Spita­lul municipal „Filantropia”. LUMINIȚA TUDOR CRISTIAN VASILCOIU Soprana Felicia Filip - în concertul extraordinar de Anul Nou Marți, 8 ianuarie 2002. Filar­monica „Oltenia” din Craiova pre­zintă, de la ora 19, în cadrul pro­gramului special de sărbători, tra­diționalul concert de Anul Nou, susținut de orchestra instituției­­ condusă de dirijorul Ilarion Io­­nescu Galați­­ și reluat mier­curi, 9 ianuarie, de la aceeași oră. Programul cuprinde nume­roase surprize muzicale, solista serii fiind Nicoleta Tudorache (țambal). Invitată de onoare la acest eveniment este soprana Felicia Filip, prim-solistă a Ope­rei Naționale București, „Diva”a cărei prezență scenică uluitoare a fost ovaționată în egală măsu­ră atât de publicul european, cât și de cel american. Câștigătoa­rea unor mari competiții de can­to, între care „Belvedere" (1987 - Viena), precum și a premiilor „Francisco Vignas" (1983 -­­ Barcelona), „P I. Ceaikovski” (1985 - Moscova) și „Glory of Mozart” (1991 - Toronto). Feli­cia Filip s-a afirmat după 1991 ca o nouă „Regină a Traviatei”, cântând sub bagheta unor renu­miți dirijori, ca Silvio Varviso, An­ton Guadagno, Carlo Rizzi și Da­niel Oren, dar și alături de presti­gioși parteneri, precum Roberto Alagna, Marcello Giordani, Car­los Alvarez, Juan Pons sau Vin­cente Sardinero. Biletele pentru cele două concerte susținute la Craiova s-au pus deja în vânzare la Agenția Filarmonicii „Oltenia”, prețul unuia fiind de 100.000 lei, de reducere cu 40% beneficiind elevii, studenții și pensionarii. MAGDABRATU VINERI, 4 IANUARIE 2002 CRAIOVA 12 PAGINI 4000 LEI Două panouri uriașe au adus, în Piața Prefecturii, în noaptea dintre ani, imagini din locuri unde s-a petrecut, ca și în Bănie, Revelionul 2002 în aer liber. Ambientul specific trecerii într-un nou an, dăruit acum de mama Natură cu o ninsoare ca-n povești, a fost întregit de un spectacol autohton, în fapt o megadiscotecă organizată de administrația craioveană, dar presărată cu concursuri, momente susținute de formații dance și focuri de artificii. Noul an a fost întâmpinat, cu alte cuvinte, la Craiova, în cadrul unui Revelion Milenium Party, reușit cu sprijin financiar modest, dar gustat de mii de locuitori ai urbei, în special tineri, care au preferat să numere ultimele secunde ale lui 2001 în Piața Prefecturii. N-au lipsit dansurile la bustul gol, sub “ploaia” mirifică de fulgi de zăpadă. Trecerea în noul an s-a des­fășurat, la noi, sub semnul ma­niei. Al uneia noi. Ori vechi. Cine mai poate ști. Unele posturi de radio și de televiziune, cu com­plicitatea autorităților, au dorit să transforme ridicarea obligativității vizelor într-un pretext de sărbă­toare împinsă până la isterie. Mai ceva decât celebrarea “revolu­ției” din decembrie, PRO TV, mai ales, a apărut, zile la rând, aido­ma unei oficine a unei secte is­lamice, tribale. Un minister și un ministru, nu mai spun cine, au pornit să ia cu asalt fubului Occi­dent, în echipe aducând cu cele ale jocurilor de cercetași din co­pilărie, spre a demonstra nu știm cui, poate nouă înșine, că, uite, putem fi aidoma fraților noștri de Nouă Europă, că știm să ne pur­tăm civilizat, știm să le spunen, în limba lor, “Bitte schön” ori “Pre­­go”, “Please”. De parcă “repre­zentanții” noștri carismatici din anii trecuți, cerșetori adevărați ori falși, nu foloseau același voca­bular. Ce-i rău în asta, ni se va spune. O campanie binevenită de aclimatizare cu mediul. Cu mediul adică în care, sperăm, vom trăi cotidian în viitorul ce va veni. Așa este. Ori ar trebui să fie. Dar aparențele înșală, ca de obicei. Eroarea esențială, groso­lană, aș zice, este că victoria aceasta, dacă victorie este, ar fi trebuit să survină cu exact doi­sprezece ani în urmă. Dreptul de a călători liberi oriunde pe Terra nu ni-l luaseră nici francezii, nici nemții, nici americanii ori engle­zii. Ni-l luase Ceaușescu și regi­mul său. Sau ni-l luasem singuri, incapabili, cum am fost, de a ni-l cere și, eventual, a-l obține pe cale pașnică. Apoi, a-i demonstra unui elvețian ori austriac că tu, român de rând, știi să te com­porți civilizat­e ca i-ai atrage atenție asupra unui handicap ge­netic. Norocul nostru că ei, elve­țienii sau, să zicem, austriecii, așa cum reieșea dint-o relatare de la Viena, nici n-au băgat de seamă. Fiindcă majoritatea n-auziseră de pleașca ce ne lo­vise cu călătoria fără vize în țara lor. Ipocrizia și ridicolul situației se află însă în altă parte: des­ființarea vizelor, întârziată cu mai bine de un deceniu, este opera întregii clase politice românești, incapabilă, în toți acești ani, să miște din drum societatea bloca­tă în neputințe; în al doilea rând, renunțarea la vize nu înseamnă deloc invadarea spațiului Shen­­ghen, așa cum au crezut autori­tățile noastre. Care se mirau, ieri, când de la Poliția de Frontieră se difuza informația că numărul celor ce­ au ieșit în primele două zile ale noului an era cu două mii mai mic comparativ cu aceeași perioadă din 2001. E firesc. Re­glementarea de a avea o anu­mită sumă de bani în valută asu­­pră-ți ridică automat ștacheta tre­cerii­ dincolo peste limita majori­tății covârșitoare a românilor. Un detaliu, desigur, scăpat din ve­dere. Și, de fapt, nu singurul in­diciu că guvernanții, odată insta­lați, resimt tentația de a ignora adevărata stare de fapt a restului populației. Așa că, fără vize, vom călători mai puțin sau deloc în Oc­cident, fiindcă,­ privind la sumele fixate pentru traiul cotidian, îți vine rău, când îți dai seamă că două săptămâni de Germanie te lasă înfometat, dezbrăcat și debitor la atâtea impozite pentru tot restul anului. Așa că de la șlagărele gen Ro-mania, ici-colo semănând cu un atentat la adresa autenticității folclorului nostru tradițional, la Euro-Mania nu-i altceva decât calea de la un supliciu la altul. Iar când calea asta ți-o alegi singur și mai faci din ea și un balram de pomină, îți vine să anunți servi­ciul de psihiatrie. Pentru cine? Nu știu să spun. Sper însă că nu pen­tru întreg neamul. GEORGE POPESCU Profesorul Ion Zamfirescu a plecat dintre noi... Prefectura și Consiliul Jude­țean Dolj, Primăria Craiova și Consiliul Local Municipal, Teatrul Național din Craiova, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrim­o­­niu Cultural Național Dolj, Editu­ra Aius, conducerile Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman”, Mu­zeului Olteniei, Arhivelor Statu­lui Dolj, Mitropolia Olteniei, fun­dații și asociații culturale presti­gioase („Prietenii Științei”, „Scri­sul Românesc”, „Jean Negules­­cu”, „Tovărășia folcloriștilor ol­teni”, „Mitropolitul Nifon Crivea­­nu”), Inspectoratul Școlar Jude­țean Dolj și colectivul profesoral al Colegiului Național „Frații Bu­­zești”, Universitatea din Craiova, filiala Societății de istorie literară și folclor și Institutul de Științe Socio-Umane „C.S. Nicolăescu Plopșor” poartă durerea intrării in neființă a ilustrului universitar, om al școlii, scriitor, istoric de te­atru și filosof al culturii, neobosi­tul animator și ctitor cultural, prof. dr. doc. Ion Zamfirescu. •Efll început de an sub zăpadă Ninsoarea căzută în ultimele zile, dar mai ales viscolul de pe data de 2 ianuarie și din noaptea de 2/3 ianuarie au afectat cea mai mare parte a județului Dolj. Ieri, la prânz, 15 dintre cele 25 de drumuri județene erau total sau parțial impracticabile. S.C. Lucrări Drumuri și Poduri S­.A. a scos la lucru 30 de utilaje - autofreze, autogredere, tractoare cu semipurtate, rabe cu lamă - pentru înlăturarea zăpezii, astfel că, spre seară, se mai lucra doar pe următoarele artere județene: 561 B Segar­­cea - Zăval, 542 Zvorsca - Dăbuleni, 552 A Criva - Mârza - Mărăcine, 561 C­elenița - Băilești - Rast, 561 E Băilești - Seaca de Câmp Tunarii Vechi, 552 B Râpa Roșie - Verbița, 652 Lăcrița - Coșoveni. Jumătate dintre români prevăd un an cu mai multe greve în Dolj-gerul Bobotezei Conform prognozei elabora­te de Institutul Național de Me­teorologie și Hidrologie, înce­pând de astăzi și până pe 6 ia­nuarie a.c., vremea în Dolj se va menține deosebit de rece. Ce­rul va fi variabil și sunt aștepta­te ninsori locale. Vântul va sufla slab. Temperaturile minime se vor situa între (-15) și (-8) gra­de, iar maximele nu vor depăși minus un grad; în intervalul 6 ianuarie - 8 ianuarie, tempera­tura aerului va crește ușor, mi­nimele atingând (-10) - (-5) gra­de. Va ninge, iar vântul se va in­tensifica izolat. Fenomenul pre­dominant va fi ceața. Ieri, stratul de zăpadă măsu­ra 12 cm la Craiova, 23 cm la Be­chet, 4 cm la Filiași, 12 cm la Ră­­cari, 24 cm la Zăval, 15 cm la Breasta. Pe râul Raznic s-a for­mat un pod de gheață, în zona Breasta. MIHAELA CALCIU Aproape 200 de doljeni au suferit fracturi în primele trei zile ale lui 2002 Poleiul format pe trotuare, străzi și alte artere de circulație în urma însemnatelor căderi de zăpadă din ultimele zile a cauzat multiple accidentări în rândul dol­­jenilor. Astfel, peste 60 de per­soane s-au prezentat, zilnic, în­cepând din data de 1 ianuarie, în Urgența Spitalului Clinic Jude­țean nr. 1 Craiova, deoarece au suferit diverse fracturi după ce au alunecat și căzut pe gheață. Spe­cialiștii recomandă oamenilor să se deplaseze foarte atent, pen­tru a evita să fie protagoniști ai unor astfel de incidente. CRISTIAN VASILCOIU Introducerea EURO nu modifică regimul valutar din România De la 1 ianuarie 2002 a in­trat în circulație moneda unică europeană EURO. Aceasta a înlocuit monedele naționale din Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spa­nia, Portugal, Austria, Irlanda, Finlanda și­­"'a. EURO s-a lansat sub 7 ^upiuri de euroban­dinale de 5, 200 și 500, valori numit 20, 50 euro­­­URO. Noile mone­ iu o față comu­nă pentru t­, • t) ale Uniunii Monetar vers cu specific național fiecare dinte ace­te­­­­­a notele arată 1 .­ga zonă eun rea EURO a valutar din rămâne sing­ulată pe ter: .iu: :• a (cu excepția tare specificate a ri­tul valutar îr La mulți ani I 2­002 I Tf?j*UVS77.l

Next