Cuvântul Libertății, iulie 2002 (Anul 14, nr. 3857-3883)

2002-07-01 / nr. 3857

------z -------------------------------I-----J------------------------------ Viceprimarul Craiovei, Antonie Solomon, riscă să rămână fără susținere politică Delegația Permanentă a PSD Dolj a discutat vineri după amiază, oportunitatea retragerii sprijinului politic pentru viceprimarul Antonie Solomon, învinuit de neîndeplinirea întocmai a atribuțiunilor delegate de primarul Craiovei, declarații belicoase, iară sustin 75 nere, la adresa șefului administrației publice locale, menținerea unei stări de tensiune în instituție. pag.3 Trei morți și trei răniți grav într-un accident la Turceni pag.3 Trei persoane au decedat și alte trei au fost internate în stare gravă la Spitalul Județean nr. 1 din Craiova, ca urmare a unui tragic accident care s-a petrecut, sâmbătă, la Turceni. Germania - Brazilia 0-2 (0-0) la Brazil Campeon!!! De ieri, Brazilia este noua regină a lumii, învingând fără emoții o Germanie care, deși a evoluat bine, nu a pus decât rareori probleme. Omul meciului, golgeterul competiției și, fără îndoială, cel mai bun jucător al turneului final a fost Ronaldo, un jucător căruia mulți îi preziseseră sfârșitul carierei acum doi ani pag.12 Craioveni siliți să emigreze între 1910 si 1990 . „Opisul emigrației politice” alcătuit de Mihai Pelin și apărut recent la Editura „Compania” conține 1222 de nume ale unor români siliți să emigreze între 1940 și 1990. Controversatul rol al emigrației române este și astăzi departe de a fi creionat în datele lui esențiale, mai ales că ne aflăm într-o perioadă în care statul român angrenat în procesul de aderare la NATO și UE încearcă să folosească lobby-ul românesc din diaspora. Nume de români celebri, unii dintre ei decedați între timp, au fost folosite ca material didactic și propagandistic, în încercările adesea incoerente ale autorităților române de a crea o imagine cu față umană unei țări bântuite de sindromul Dracula. Când nume ca Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Vintilă Horia nu au putut fi cuplate la propaganda activă a dogmatismului de stat și partid, s-a încercat demonizarea lor și prezentarea într-o lumină întunecată a realizărilor care i-au find celebri în Occident Puțini craioveni știu că din Dolj sau chiar din Craiova au plecat în exil personalități remarcabile care au constituit obiectul unei urmăriri generale a Securității. Din cele 1222 de nume reținute de „Opisul” lui Pelin, 34 sunt de regăsit în registrele stării civile din județul nostru. pag.5 Fără identitate la 81 de ani Povestea vieții profesorului Mihai A. Popescu, din Craiova, str. Unirii bloc M3, ap. 11, prezentată pe larg de cotidianul nostru în numărul său de vineri, 28 iunie 2002, ar putea constitui, neîndoielnic, material epic pentru un roman balzacian, pag.3 Punct Insula - niște dosare abia întredeschise Poate că Ioan Talpeș, personaj interesant și misterios al istoriei contemporane, consilier pe probleme de securitate al președintelui Iliescu are dreptate atunci când propune un dialog pe marginea intenției CNSAS de a face publice listele cu nume de ofițeri aparținând Securității care au făcut poliție politică înainte de 1989, mai ales dacă aceștia mai sunt încă activi în SRI. Fostul director al SIE știe foarte bine ce știe: nu poți deconspira nume importante de ofițeri care pot fi, la rându-le, afectați de astfel de dezvăluiri și „instigați” să vorbească, din spirit de revanșă, și să dea în vileag nume importante ale politicii contemporane, ele însele implicate în activități de spionaj. Lista lui Severin este încă vie în memoria celor bănuiți de colaborare cu servicii secrete străine. Cutia Pandorei, astfel deschisă, ar fi tot ce i-ar mai lipsi României, aflată și așa cu ștreangul la gât în actuala conjunctură internațională. Poate că Talpeș, brusc apucat de un acces de umanism, are dreptate când declară: „De ce să ajungem la niște concluzii care să forțeze imagini negative, de ce să distrugem familii, să ajungem cu imagini din acestea conturate asupra unor copii, asupra unor urmași ai unor oameni și apoi să constatăm că n-au fost implicați într-o poliție politică?” Dar ce te faci atunci când constați că dosare abia întredeschise atestă cum Securitatea în care dl. Talpeș a servit cu onoare urmărea până în pânzele albe oameni de valoare care plecaseră dintr-o Românie ocupată de ruși și care n-aveau altă vină decât aceea că-și iubiseră țara? Oare ce vor fi simțit urmașii acelor transfugi atunci când statul comunist îi înfiera ca dușmani ai poporului și îi condamna la moarte în contumacie sau când, din zel exterminator, îi lipsea pe acești urmași de drepturile lor consfințite de Declarația Drepturilor Omului? Sub acoperișul inventat al imunității istorice și al secretului de stat niște ofițeri care au intrat cu bocancii în viețile românilor trebuie protejați în continuare, în timp ce oamenii de valoare au suferit pentru că așa li s-a năzărit celor plătiți de poporul român să facă poliție politică. Ce poți spune atunci când afli dintr-o informare a Direcției a III-a de Contraspionaj a Securității, datată 25 decembrie 1982, că după 1941 peste 42.000 de români au părăsit țara și că dintre aceștia 95 la sută au făcut-o în intervalul 1950-1989? Ai zice că Securitatea a fost anume inventată pentru a se ocupa de acești fugari, lăsând la o parte faptul că trebuia să se ocupe de restul celor rămași în țară! Grea miste! El însuși personaj interesant și controversat până la un punct, Mihai Pelin este un autor cu apetit pentru montaj și punere în scenă a istoriei „întunecate, grotești și tragice”, ca să preluăm o sintagmă fericită propusă de regretatul Radu G. Țeposu. După ce s-a remarcat ca autor de literatură aproximativ convențională într-o perioadă când s-a legat de catargul culturii craiovene - perioada „Ramuri”, Ilie Purcaru-în intervalul 1990-2002, Mihai Pelin a excelat în publicarea unor cărți de excepție dedicate culiselor spionajului românesc și activității sumbre și laborioase a Securității, instituție care bântuie și astăzi imaginarul colectiv românesc ca fantomă trecută, prezentă și... viitoare a „Văii Plângerii” numită România. Cine ar fi crezut că după un debut în proză („Redactori și pianiști", 1967), Mihai Pelin va ajunge în intervalul sus numit să scrie nouă cărți dedicate represiunii politice comuniste instrumentată prin brațul său înarmat, Securitatea? Ultima apariție. Opisul emigrației politice românești - Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității (Ed. Compania, 2002) ne interesează în cadrul acestui editorial doar pentru informațiile legate de personalități născute la Craiova și care mai târziu, indiferent de conjunctura în care „s-au compromis”, au dat bătăi de cap băieților cu ochi albaștri. Pentru mulți craioveni de viță, mă refer la familii vechi, cu tradiție în oraș de cel puțin o sută de ani, nume ca Mihai Barbu Cismărescu, Leontin Constantinescu, Nicolae Dinculeanu, Nicolae Mateescu-Matte, Mihai Opran, Jean Pârvulescu, Remus Radina, dar și băileșteanul Vintilă Horia reprezintă adevărate bolne vii ale unui loc pustiit după invazia sovietică. Câți dintre craiovenii „recenți” cunosc faptul că Mihai Barbu Cismărescu, doctor în științe juridice la Paris, refugiat în Franța la începutul celui de-al Doilea Război Mondial era urmărit de Securitate pentru că milita împotriva regimului comunist și activa ca membru al unor importante organisme ce-și propuneau să-i ajute pe cei din țară să reziste proiectului de deznaționalizare impus de sovietici? Ar fi poate interesant de aflat dacă mai există în oraș rude ale celui care era membru al Comitetului de Rezistență Română, cu sediul în Paris, activ în cadrul Fundației „Carol I” din același oraș, iar mai târziu șef al serviciului de știri pentru România din cadrul postului de radio „Europa Liberă” (München), pentru ca ulterior, după moartea lui Noel Bernard, să ocupe funcția de director interimar al secției române a celebrului post de radio, până la venirea lui Vlad Georgescu. Ne-am tot lăudat cu nume de olteni care au făcut valuri „dincolo”, dintre care gorjeanul Brâncuși este într-adevăr cel mai important, dar câți dintre dumneavoastră știau că doljeanul Nicolae Mateescu-Marte, licențiat al facultății de drept din București și doctor în drept, emigrat în 1946 în Franța, și stabilit ulterior în Canada a fost între 1971-1975 consilier juridic al reginei Marii Britanii? O personalitate de talia lui Leontin Constantinescu ar merita cel puțin numele unei instituții de cultură din orașul fotbalului pe pâine, dacă al unei amărâte de străzi e și așa prea mult. Cum, nu știți cine a fost Leontin Constantinescu? Citiți materialul semnat de „Cuvântul Libertății” și veți vedea ce a însemnat exodul de creiere pentru o zonă amorțită și astăzi și cantonată într-o mediocritate pe care potentații locali o cultivă cu mult zel: școala pe care au făcut-o cu profesori mincinoși și-a pus amprenta și dictatura mediocrilor e ceea ce îndurăm și la 12 ani după o revoluție în care suntem siliți să trăim pe o insulă izolată, stupid ancorată în nostalgii după raiul comunist. Dacă a fost rai, de ce atâția Adami au fugit din el unde au văzut cu ochii? NICOLAE COANDE „Grijă maximă“ în Dolj pentru producătorii agricoli. Nici o analiză privind starea sistemelor de irigație SNIF - Sucursala Dolj, care administrează sistemele de irigații amenajate, capabile să aducă apa pe 360.000 ha, are de puțină vreme un nou director: Constantin Angheloiu. Nu se poate spune, deocamdată, dacă este mai capabil decât predecesorul său, Dan Saita. Știm cu exactitate doar că Doljul este unul din județele calamitate de secetă și în majoritatea localităților rurale nu s-a făcut grâu deloc și nu se va produce nici porumb, prefigurându-se înfometarea populației și decimarea efectivelor dé animale existente. Des cumpănirea este însă alta: la nivelul administrației județului nu s-a realizat nici o analiză reală a stadiului sistemelor de irigații, a destinației sumelor mari alocate de la bugetul de stat, în ultimii ani, în vederea revizuirii și punerii în funcțiune a unor stații de pompare și canale de aducțiune distruse de răufăcători. La rândul său, conducerea DGA Dolj, n-a etalat nici un fel de preocupare în acest sens. Aflăm, însă, că ing. Nicu Marinescu, având calitatea de inculpat într-un voluminos dosar penal, judecat în stare de libertate, va fi numit inginer șef la SNIF - Sucursala Dolj, fără a mai fi lucrat vreodată în domeniu. Ceea ce înseamnă că grija pentru producătorii agricoli este “maximă", dar totuși puțin mai mică decât față de anumite persoane clientelare. CARMEN PETREAN BANCA TRANSILVANIA S.A. Sucursala Craiova, str. Iancu Jianu, nr. 16, telefon: 051/41.97.45; fax: 41.97.47. website: www.bancatransilvania.ro acordă credite BERD pentru IMM căutăm o cale de a VA spune „DA“ r\ /s ^ In trei luni de la înființare Economatele craiovene au vândut... cinci litri de ulei și două kilograme de zahăr începând cu luna aprilie, reprezentanții administrației publice locale au purtat o serie de tratative cu oameni de afaceri din Cetatea Banilor, pentru a- i convinge să vândă pensionarilor produse alimentare de strictă necesitate, la preț de producător (excluzând orice adaos comercial). Singurele alimente scutite de taxa pe valoare adăugată sunt uleiul, zahărul, orezul și pastele făinoase. Numai că, pentru a procura alimentele, un pensionar nu trebuie să realizeze venituri mai mari de 700.000 lei pe lună. Acțiunea a avut un real succes, de la începutul lunii mai 17 unități comerciale tip economat, patronate de 12 firme craiovene, funcționând în Bănie. Dar numai atât. La trei luni de la înființare, per total s-au vândut cinci litri de ulei și două kilograme de zahăr. Un lucru mai mult decât ciudat, ținând cont de faptul că scările Primăriei sunt “gazdă primitoare” - săptămânal - pentru cel puțin doi pensionari care vin după ajutoare financiare. CAROLINA NICOLIȚĂ în Dolj, în centrele de plasament 313 copii provin din alte 26 de județe Direcția Județeană pentru Protecția Drepturilor Copilului Dolj urmează a încasa anumite sume de bani, ce reprezintă cheltuieli cu copiii proveniți din alte județe ale României și instituționalizați în cadrul DJPDC Dolj, în centrele de plasament locale, există un număr de 313 copii proveniți din 26 de județe, ceea ce înseamnă că la cheltuielile de întreținere trebuie să contribuie, conform O.G. nr. 26 /1997, și județele din care provin copiii instituționalizați. Pentru a stabili costul real necesar întreținerii unui copil, din suma de 95 miliarde lei, ce reprezintă cheltuielile aprobate prin buget de C.J. Dolj,s-a scăzut suma de 14,135 miliarde lei, reprezentând salariile asistenților maternali și alocația de hrană pentru copiii din centrele de zi, obținându-se suma de 80,864 miliarde lei. Aceasta s-a împărțit la numărul de copii instituționalizați, care este de 1.120, și a rezultat suma de 72.200.045 lei de copil pe an, ceea ce înseamnă un cost lunar de 6.016.704 lei de copil. în vederea recuperării acestor sume, C. J. Dolj a emis recent o hotărâre pentru recuperarea acestor sume de la cele 26 de județe. DANA DAMAN / In cazul în care nu se va reveni asupra Legii 416/2001, Doar 2000 de craioveni vor beneficia de subvenții, la iarnă o dată cu majorarea prețului gigacaloriei, costurile pentru plata întreținerii se vor dubla începând de iarna viitoare. Dacă până anul trecut, pensionarii, elevii, studenții și salariații cu venituri reduse primeau subvenții, din acest an “numai beneficiarii Legii 416/2001 privind venitul minim garantat - aproximativ 2000 de persoane, vor fi ajutați de municipalitate” - ne-a declarat viceprimarul Antonie Solomon. “în această iarnă, Primăria va suporta aceste subvenții în proporție de 70 la sută. Cert este însă faptul că mai mult de jumătate din populația Craiovei se va afla în imposibilitatea de a-și achita întreținerea, dacă Guvernul nu va reveni asupra acestei hotărâri”. CAROLINA NICOLIȚĂ Convențiile de finanțare ale componentei Lucrări Publice a programului RICOP primesc undă verde Astăzi, la Prefectura Dolj, ca urmare a aprobării de către Delegația Comisiei Europene la București a metodelor de convenții de finanțare pentru proiectele aprobate în cadrul componentei Lucrării Publice a Programului RICOP, documentele vor fi oficializate. Evenimentul, organizat de Secretariatul Comitetului de Coordonare Zonală 4 RICOP, va fi găzduit, începând cu ora 12, în sala mare a Palatului Administrativ. Coordonatorul CC74, Eugen Georgescu, ne-a declarat că la manifestare vor participa aplicanții proiectelor aprobate pentru această componentă din județele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea și Hunedoara, cât și reprezentanți ai Unității de Management a Programului, echipei de Asistență Tehnică, Delegației Comisiei Europene la București. De la parafarea convențiilor de finanțare nu va lipsi reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul de Dolj, Cornel Mandea, precum și șefii instituțiilor administrației publice locale. LUMINIȚA TUDOR Participare craioveană la Festivalul Național al Călușului Românesc în zilele de 29 și 30 iunie, la Caracal, în județul Olt, a avut loc cea de-a XXXIII-a ediție a Festivalului Național al Călușului Românesc. Manifestarea a stat sub egida Consiliului Județean Olt și a fost organizată de Primăria Municipiului Caracal, Casa de Cultură „Radu Șerban” Caracal și Casa de Cultură a Sindicatelor din Slatina. Craiova a fost reprezentată la această ediție a festivalului de suită de dansatori populari amatori a Casei de Cultură „Traian Demetrescu”, care s-a alăturat altor numeroase formații de călușari amatori și profesioniști din întreaga țară. MAGDA BRATU In premieră pe piața bancară românească BANC POST LANSEAZĂ CARDUL VIRTUALI SC COMCEREAL SA DOLJ cu sediul în str. Bibescu nr. 3 Craiova închiriază spațiul cu destinație birouri, sediu firmă sau cabinete, la adresa mai sus menționată. Suprafața disponibilă este de 255 mp, situată la etajul II al clădirii cu adresa amintită. Relații la telefon 051/41.75.00 și 051/41.33.06, zilnic intre orele 8-16.