Cuvântul Libertății, decembrie 2003 (Anul 15, nr. 4293-4316)
2003-12-02 / nr. 4293
Pentru noi, românii, anul 1918 a fost un an providențial. La 27 Martie 1918 Basarabia revenea la Patria- Mamă, la 28 Noiembrie 1918 era rândul Bucovinei, pentru ca la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia - devenită capitală de suflet a neamului românesc - să se împlinească visul națiunii române, desăvârșirea statului național unitar, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Străvechea Cetate Alba Iulia mai fusese martora unor evenimente de seamă ale istoriei și culturii române. Aici realizase Mihai Viteazul prima Unire politică a celor trei Țări Românești. La Alba Iulia au suferit martiriul, în 1785, Horia și Cloșca. Evenimentele de acum 85 de ani sunt printre cele mai frumoase clipe ale istoriei naționale. Pe 1 Decembrie 1918, a avut loc, la Alba Iulia, Adunarea Națională care a decis unirea cu România. Erau prezenți 1228 deputați și delegați oficiali, alături de 100.000 de români veniți din toate părțile unde se vorbea românește, de la Maramureș la Dunărea bănățeană, din Țara Bârsei până-n cea a Crișurilor. Raportul principal a fost prezentat de Vasile Goldiș care a citit și proiectul rezoluției, devenit Hotărârea de unire a transilvaniei cu România, care începea astfel: “Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează Unirea acestor români și a teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre”. Goldiș și-a încheiat raportul cu cuvintele: “Legătura sfântă a celor 14 milioane de români ne îndreptățește azi să zicem Trăiască România Mare!” Ultimul orator a fost Iuliu Maniu, al cărui discurs a fost prohibit peste patru decenii în România, iată un scurt fragment: “...Dacă privim înapoi la suferințele îndurate de neamul românesc, dacă ne amintim de sângele vărsat, nu știu cum să mulțumim lui Dumnezeu că ne-a dat nouă, celor din generația de acum, să trăim aceste timpuri de înălțare... înainte de a lua hotărâri trebuie să ne închinăm înaintea acelora care au ajutat ca lumina libertății neamurilor să străbată norii. (...) Unirea tuturor românilor într-un singur Regat și într-un nedespărțit stat este nu numai un ideal sfânt, ci și un drept inalienabil al nostru în baza ființei noastre naționale unitare. Noi, fiii națiunii române de pretutindeni, suntem de aceeași obâzișie, de aceeași fire, cu o singură și unitară limbă și cultură și suntem încălziți de aceleași sfinte tradiții și de aceleași aspirații mărețe. Noi, românii din Transilvania, Banat și Ungaria, suntem în drept și avem datoria să pretindem această Unire, pentru că aici a fost leagănul românismului”. Pe Câmpul lui Horia, cei peste o sută de mii de români, ale căror glasuri vibrau de mândrie națională, scandau “Suntem uniți cu Țara!” și “Trăiască România Mare!”. Adunarea a ales Marele Sfat Național, alcătuit din 212 membri. La 2 decembrie, Marele Sfat Național a ales Consiliul dirigent, iar la 14 decembrie o delegație alcătuită din Vasile Goldiș, Alexandru Vaida Voievod și episcopii Cristea și Hossu au prezentat, la București, Regelui Ferdinand, actul Unirii Transilvaniei cu România. Atestarea hotărârii istorice de la 1 Decembrie 1918 a fost făcută prin decretul regal din 11 Decembrie 1918, investit cu putere de votul Parlamentului din 29 Ianuarie 1919. Era finalul unui proces de o complexitate rar întâlnită, de desăvârșire a statului național unitar român. Acest deznodământ fericit venea după patru ani de intense dezbateri și frământări, de iluzii, eșecuri și suferințe, ce păreau fără de sfârșit, Primul Război Mondial fura un adevărat purgatoriu pentru națiunea română. Trebuie precizat că România nu s-a întregit ca urmări a unei victorii militare obținute pe front. Deciziile de unire au fost luate pe baze și prin mecanisme plebiscitare, democratice. Sfatul Țări mai întâi, la 2/15 decembrie 1917 prin hotărârea Sfatului Țării s-a creat Republica Democratică Moldovenească Autonomă în cadrul Federației Ruse, care, la 24 ianuarie 6 februarie 1918, și-a proclamat independența; ultima etapă a avut lc la 27 martie/9 aprilie 1918 când același Sfat al Țării a decis cu majoritate de voturi unirea cu România. Consiliul General al Bucovinei (I, 15/28 noiembrie 1918, Consiliu General al Bucovinei a decis în unanimitate de voturi unirea necondiționată și pe veci a Bucovinei, în vechile ei hotare, cu Regatul României) și Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au fost organisme politice reprezentative care au adoptat hotărâri nu ca urmare a unor presiuni exterioare. De asemenea, Marea Unire s-a realizat înainte de Conferința de Pace de la Paris, care și-a deschis lucrările în ianuarie 1919. Forumul păcii din capitala Franței a consacrat doar juridic o i situație existentă de fapt și nu a creat-o. Statul român unitar era deja o realitate în momentul când liderii puterilor învingătoare s-au întrunit pentru a pune bazele păcii. i Multe spirite luminate au pregătit actul istoric de la 1 Decembrie 1918. Astăzi, la 85 de ani de Marea Unire, am trăit, măcar pentru câteva clipe, sentimentul că sunt, tem împreună, că ne regăsim, a sărbătorind Ziua Națională a Rommâniei. Apoi, aidoma cetei risipite în zorii zilei, ne-am împrăștiat în 1 milioane de singurătăți, cu speranța nemărturisită că solidaritatea și s mândria națională nu sunt cuvinte lipsite de substanță. e^^^^LUMINITARISTEA NCA PATRU MICROBUZE PENTRU TRANSPORTUL ELEVILOR ÎN JUDEȚ ► 9 Reforma învățământului în mediul rural presupune concentrarea activității în centre zonale, lucru ce nu poate fi realizat fără constituirea unei rețele de transport și dotarea cu microbuze școlare. Astfel, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, care se ocupă de achiziționarea acestor mijloace de transport, a trimis recent, fără plată, Consiliului Județean Dolj, încă patru microbuze de transport școlar. După înscrierea în circulație, în baza repartiției Inspectoratului Școlar Județean, microbuzele vor fi date în administrarea consiliilor locale Băilești, Urzicuța, Bistreț și Fărcaș. CARMEN PETREAN OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ENGLEZĂ SE VĂ DESFĂȘURA LA CRAIOVA ! Ultimul cerc al profesorilor de limba engleză a adus cadrelor didactice de limbi străine noutăți privind organizarea concursurilor școlare. Potrivit inspectorului de limba engleză, Eugenia Șendroiu, în prima lună a viitorului an, mai precis pe data de 24 ianuarie, va avea loc în școlile craiovene faza pe școală a olimpiadelor de limba engleză și de limba germană. Elevii care se vor clasa pe primele locuri vor merge la faza județeană, care a fost stabilită pentru luna martie, ziua 20. Ca o premieră pentru orașul nostru, faza națională a Olimpiadei de limba engleză va avea loc în Craiova și a fost programată pentru 13-18 aprilie, școala în care se va desfășura nefiind, deocamdată, cunoscută. RAMONA PRODEA PESTE 2000 DE ELEVI DOLJENI VOR PRIMI SURSE SOCIALE ► Pentru a da o mână de ajutor elevilor care au rezultate bune la învățătură sau celor care au o situație materială precară, MECT oferă semestrial un anume număr de burse. Astfel, pentru mediile din semestrul al ll-lea al anului școlar trecut sau pentru premii obținute la olimpiade, burse de merit, performanță și studiu, în condițiile în care numai 2% din elevii unei școli au dreptul să fie recompensați în acest mod pentru munca lor, vor primi 568 de școlari. Pe locul I în topul școlilor cu cei mai mulți bursieri și cele mai mari medii se află Colegiul Național “Frații Buzești”, urmat de Colegiile Naționale “Elena Cuza” și “Ștefan Velovan”, în ceea ce privește bursele sociale, care se acordă elevilor cu situații materiale precare, numărul pe județ este mult mai mare; în Craiova, burse sociale vor primi 507 elevi, cei mai mulți dintre ei provenind de la școlile nr. 25 și 21. Dintre acestea, 188 sunt burse medicale, iar 176 vor merge la copii ai căror părinți au fost revoluționari. în mediul rural, beneficiari vor fi peste 1500 de elevi ale căror familii au probleme materiale. Cel mai mare număr este înregistrat la școala din Predești - 44 de burse sociale, urmată de Școala nr. 1 Daneți și de școala din Murgași. RAMONA PRODEAN DOLJ, 181 DE ȘCOLI NU AU AUTORIZAȚIE SANITARĂ ► în Dolj există 256 de unități școlare în care sunt înscriși elevi de la clasa I la clasa a XII-a sau a XIll-a. La acestea se mai adaugă 390 de grădinițe. La începutul fiecărui an școlar, toate aceste unități de învățământ trebuie să obțină autorizație sanitară pentru a-și deschide porțile, în conformitate cu prevederile legale. Totuși, pentru a avea această autorizație, școlile trebuie să dispună neapărat de apă curentă și dotări sanitare, ceea ce la un număr foarte mare din unitățile de învățământ doljene nu există. Anul acesta, conform surselor din cadrul ISJ Dolj, 181 de școli din Dolj funcționează fără autorizație sanitară, aceasta datorându-se, în mare parte, lipsei apei potabile sau a celei curente, lucru care afectează actul educațional și pune în pericol sănătatea elevilor. RAMONA PRODEA VINDEM IN CRAIOVA ’EREN CONSTRUCȚII ZONA I 'la 0^ % ( str. ÎMPĂRATUL TRAIAN - str. SARARILOR) 40 LOTURI TEREN CU J ! " "IBB SUPRAFEȚE 250-400 mp ! !T"~ T “ J CU UTIITATI i IU I INFORMAT«: / / 1 / 0742/147629 / 0742/147625 ^ ✓