Cuvântul Libertății, decembrie 2003 (Anul 15, nr. 4293-4316)

2003-12-02 / nr. 4293

Pentru noi, românii, anul 1918 a fost un an providențial. La 27 Martie 1918 Basarabia revenea la Patria- Mamă, la 28 Noiembrie 1918 era rândul Bucovinei, pentru ca la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia - de­venită capitală de suflet a neamului românesc - să se împlinească vi­sul națiunii române, desăvârșirea statului național unitar, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Stră­vechea Cetate Alba Iulia mai fuse­se martora unor evenimente de seamă ale istoriei și culturii româ­ne. Aici realizase Mihai Viteazul prima Unire politică a celor trei Țări Românești. La Alba Iulia au suferit martiriul, în 1785, Horia și Cloșca. Evenimentele de acum 85 de ani sunt printre cele mai frumoase clipe ale istoriei naționale. Pe 1 De­cembrie 1918, a avut loc, la Alba Iulia, Adunarea Națională care a decis unirea cu România. Erau prezenți 1228 deputați și delegați oficiali, alături de 100.000 de ro­mâni veniți din toate părțile unde se vorbea românește, de la Ma­ramureș la Dunărea bănățeană, din Țara Bârsei până-n cea a Cri­­șurilor. Raportul principal a fost pre­zentat de Vasile Goldiș care a citit și proiectul rezoluției, devenit Ho­tărârea de unire a transilvaniei cu România, care începea astfel: “Adunarea națională a tuturor ro­mânilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin re­prezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează Unirea acestor români și a teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea națională pro­clamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Bana­tul, cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre”. Goldiș și-a încheiat raportul cu cuvintele: “Legătura sfântă a celor 14 milioane de ro­mâni ne îndreptățește azi să zi­cem Trăiască România Mare!” Ultimul orator a fost Iuliu Maniu, al cărui discurs a fost prohibit peste patru decenii în România, iată un scurt fragment: “...Dacă privim în­apoi la suferințele îndurate de nea­mul românesc, dacă ne amintim de sângele vărsat, nu știu cum să mulțumim lui Dumnezeu că ne-a dat nouă, celor din generația de acum, să trăim aceste timpuri de înălțare... înainte de a lua hotărâri trebuie să ne închinăm înaintea acelora care au ajutat ca lumina libertății neamurilor să străbată norii. (...) Unirea tuturor românilor într-un singur Regat și într-un nedespărțit stat este nu numai un ideal sfânt, ci și un drept inalienabil al nostru în baza ființei noastre naționale unita­re. Noi, fiii națiunii române de pre­tutindeni, suntem de aceeași obâz­­i­șie, de aceeași fire, cu o singură și unitară limbă și cultură și suntem­­ încălziți de aceleași sfinte tradiții și de aceleași aspirații mărețe. Noi, românii din Transilvania, Banat și Ungaria, suntem în drept și avem­­ datoria să pretindem această Uni­­­­re, pentru că aici a fost leagănul românismului”. Pe Câmpul lui Horia, cei peste o sută de mii de români, ale căror glasuri vibrau de mândrie națională, scandau “Sun­tem uniți cu Țara!” și “Trăiască România Mare!”. Adunarea a ales Marele Sfat Național, alcătuit din 212 membri. La 2 decembrie, Marele Sfat Nați­onal a ales Consiliul dirigent, iar la 14 decembrie o delegație alcătuită din Vasile Goldiș, Alexandru Vaida Voievod și episcopii Cristea și Hos­­su au prezentat, la București, Re­gelui Ferdinand, actul Unirii Tran­silvaniei cu România. Atestarea hotărârii istorice de la 1 Decem­brie 1918 a fost făcută prin decretul regal din 11 Decembrie 1918, in­vestit cu putere de votul Parlamen­tului din 29 Ianuarie 1919. Era finalul unui proces de o complexitate rar întâlnită, de desă­vârșire a statului național unitar ro­mân. Acest deznodământ fericit venea după patru ani de intense dezbateri și frământări, de iluzii, eșe­curi și suferințe, ce păreau fără de sfârșit, Primul­ Război Mondial fu­ra un adevărat purgatoriu pentru nați­unea română. Trebuie precizat că România nu s-a întregit ca urmări a unei victorii militare obținute pe front. Deciziile de unire au fost luate pe baze și prin mecanisme ple­biscitare, democratice. Sfatul Țăr­i mai întâi, la 2/15 decembrie 1917 prin hotărârea Sfatului Țării s-a cre­at Republica Democratică Moldo­venească Autonomă în cadrul Fe­derației Ruse, care, la 24 ianuarie 6 februarie 1918, și-a proclamat in­dependența; ultima etapă a avut lc la 27 martie/9 aprilie 1918 când ace­lași Sfat al Țării a decis cu majorita­te de voturi unirea cu România. Consiliul General al Bucovinei (I, 15/28 noiembrie 1918, Consiliu General al Bucovinei a decis în una­nimitate de voturi unirea necondițio­nată și pe veci a Bucovinei, în ve­chile ei hotare, cu Regatul Româ­niei) și Marea Adunare Națională de la Alba I­ulia au fost organism­­e politice reprezentative care au ad­­­optat hotărâri­ nu ca urmare a unor presiuni exterioare. De asemenea,­­ Marea Unire s-a realizat înainte de­­ Conferința de Pace de la Paris, care­­ și-a deschis lucrările în ianuarie­­ 1919. Forumul păcii din capitala Franței a consacrat doar juridic o i­ situație existentă de fapt și nu a cre­at-o. Statul român unitar era deja o­­­ realitate în momentul când liderii pu­­­terilor învingătoare s-au întrunit pen­­­tru a pune bazele păcii. i­ Multe spirite luminate au pre­­­­­gătit actul istoric de la 1 Decembrie­­ 1918. Astăzi, la 85 de ani de Ma­­­­­rea Unire, am trăit, măcar pentru­­­ câteva clipe, sentimentul că sun­­t, tem împreună, că ne regăsim, a sărbătorind Ziua Națională a Ro­m­­mâniei. Apoi, aidoma cetei risipite­­­ în zorii zilei, ne-am împrăștiat în 1­ milioane de singurătăți, cu speran­­­­­ța nemărturisită că solidaritatea și s­ mândria națională nu sunt cuvinte­­ lipsite de substanță. e^^^^LUMINITARISTEA­ NCA PATRU MICROBUZE PENTRU TRANSPORTUL ELEVILOR ÎN JUDEȚ ► 9 Reforma învățământului în mediul rural presupune con­centrarea activității în centre zonale, lucru ce nu poate fi realizat fără constituirea unei rețele de transport și dotarea cu microbu­ze școlare. Astfel, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, care se ocupă de achiziționarea acestor mijloace de transport, a trimis recent, fără plată, Consiliului Județean Dolj, încă patru microbuze de transport școlar. După înscrierea în circulație, în baza repartiției In­spectoratului Școlar Județean, microbuzele vor fi date în administrarea consiliilor locale Băilești, Urzicuța, Bistreț și Fărcaș. CARMEN PETREAN OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE LIMBA ENGLEZĂ SE VĂ DESFĂȘURA LA CRAIOVA ! Ultimul cerc al profesorilor de limba engleză a adus ca­drelor didactice de limbi străine noutăți privind organiza­rea concursurilor școlare. Potrivit inspectorului de limba engleză, Eu­genia Șendroiu, în prima lună a viitorului an, mai precis pe data de 24 ianuarie, va avea loc în școlile craiovene faza pe școală a olimpiadelor de limba engleză și de limba germană. Elevii care se vor clasa pe primele locuri vor merge la faza județeană, care a fost stabilită pentru luna martie, ziua 20. Ca o premieră pentru orașul nostru, faza națională a Olimpiadei de limba engleză va avea loc în Craiova și a fost progra­mată pentru 13-18 aprilie, școala în care se va desfășura nefiind, deo­camdată, cunoscută. RAMONA PRODEA PESTE 2000 DE ELEVI DOLJENI VOR PRIMI SURSE SOCIALE ► Pentru a da o mână de ajutor elevilor care au rezultate bune la învățătură sau celor care au o situație materială precară, MECT oferă semestrial un anume număr de burse. Astfel, pentru mediile din semestrul al ll-lea al anului școlar trecut sau pentru premii obținute la olimpiade, burse de merit, performanță și studiu, în condițiile în care numai 2% din elevii unei școli au dreptul­ să fie recom­pensați în acest mod pentru munca lor, vor primi 568 de școlari. Pe locul I în topul școlilor cu cei mai mulți bursieri și cele mai mari medii se află Colegiul Național “Frații Buzești”, urmat de Colegiile Naționale “Elena Cuza” și “Ștefan Velovan”, în ceea ce privește bursele sociale, care se acordă elevilor cu situații materiale precare, numărul pe județ este mult mai mare; în Craiova, burse sociale vor primi 507 elevi, cei mai mulți dintre ei provenind de la școlile nr. 25 și 21. Dintre acestea, 188 sunt burse medicale, iar 176 vor merge la copii ai căror părinți au fost revoluționari. în mediul rural, beneficiari vor fi peste 1500 de elevi ale căror familii au probleme materiale. Cel mai mare număr este înregis­trat la școala din Predești - 44 de burse sociale, urmată de Școala nr. 1 Daneți și de școala din Murgași. RAMONA PRODEA­N DOLJ, 181 DE ȘCOLI NU AU AUTORIZAȚIE SANITARĂ ► în Dolj există 256 de unități școlare în care sunt înscriși elevi de la clasa I la clasa a XII-a sau a XIll-a. La acestea se mai adaugă 390 de grădinițe. La începutul fiecărui an școlar, toate aceste unități de învățământ trebuie să obțină autorizație sanitară pen­tru a-și deschide porțile, în conformitate cu prevederile legale. Totuși, pentru a avea această autorizație, școlile trebuie să dispună neapărat de apă curentă și dotări sanitare, ceea ce la un număr foarte mare din unitățile de învățământ doljene nu există. Anul acesta, conform surse­lor din cadrul ISJ Dolj, 181 de școli din Dolj funcționează fără autorizație sanitară, aceasta datorându-se, în mare parte, lipsei apei potabile sau a celei curente, lucru care afectează actul educațional și pune în pericol sănătatea elevilor. RAMONA PRODEA VINDEM IN CRAIOVA ’EREN CONSTRUCȚII ZONA I 'la 0^ % ( str. ÎMPĂRATUL TRAIAN - str. SARARILOR) 40 LOTURI TEREN CU­­ J ! " "IBB SUPRAFEȚE 250-400 mp ! !T"~ T “ J CU UTIITATI i IU I INFORMAT«: / / 1 / 0742/147629 / 0742/147625 ^ ✓

Next