Cuvântul Libertății, iunie 2004 (Anul 16, nr. 4442-4467)

2004-06-11 / nr. 4451

www.cuvantullibertati.go.ro 919 Contrapunct imaginați-vă dune de nisip roșu, din care se ivesc capetele uriașilor dinozauri, rumegând foi de baobab, în același timp, hoar­de de turiști descinzând în mijlo­cul unei păduri tropicale, recon­stituite, sfidând legile gravitației. Puțin mai departe, un grup de schiori în hanorace înghițind pan­tele acoperite cu zăpadă artificia­lă, sub un imens dom de sticlă, în timp ce afară termometrele indică 38 de grade la umbră. Suntem în 2006, bine ați venit la Dubailand, unul dintre cele mai ambițioase proiecte lansate vreodată în re­giunea Golfului. Acest Disneyland arab (costuri estimate: 5 miliarde dolari) ar trebui să atragă 200.000 vizitatori pe zi. Construit în plin deșert, doar la 10 minute de ae­roportul internațional, Cubailand, care se va întinde pe 200 hecta­re, va cuprinde 45 parcuri, pira­mide în mărime naturală, o stațiu­ne de schi, un centru de realitate virtuală, trei stadioane olimpice, un circuit de Formula 1, un parc de­dicat copiilor, altul amatorilor de safari. însă Dubailand înseamnă și alte 200 de „mici" proiecte, cu­prinzând un hotel spațial, kilometri de magazine, mult așteptatul „Mall of Arabia” anunțat drept cel mai mare centru comercial din lume, și sute de restaurante. Acum câți­va ani numai specialiștii în geo­grafie știau să plaseze Dubai-ul pe hartă. Astăzi arătăm cu dege­tul acest emirat atins de nebunia grandorii. Acest stat mic, de 3.900 kmp, care abia numără 1 milion locuitori, din care 80 la sută străini, este de fapt o enclavă între Ara­bia Saudită și Oman. Face excep­ție de la regulă, prin faptul că este singurul emirat unde alcoolul se vinde liber și unde se poate par­ticipa la loterie, în mod obișnuit interzisă de Islaam. Tombele pre­miate cu mașini Rolls Royce, Fer­rari, sau cu echivalentul în aur al greutății participantului. Aici a fost construit Burj al Arab, singurul ho­tel de 7 stele din lume, aproape la fel de înalt ca turnul Eiffel, cu apar­tamente care ocupă până la 780 mp fiecare, în paralel cu Dubai­land, alte proiecte mirifice sunt deja în curs de desfășurare. Este vor­ba de „The Palm”, două insule artificiale în formă de palmier, vizi­bile din satelit și construite în lar­gul Golfului Persic. Doar infras­tructura este estimată la 3,5 mili­arde dolari. David Beckham, Brad Pitt și Robbie Williams și-au cum­părat deja câte o reședință se­cundară aici. Mai este și proiectul „The World", estimat la 1,8 miliar­de dolari. Conceput pe același principiu ca și „The Palm”, acesta urmărește să înglobeze un oraș format din 250 insule artificiale, re­producând o planisferă. Fiecare insulă va avea forma unei țări și va reda caracteristicile acesteia: cultura, arhitectura, flora. Să nu uităm de Hydropolis, primul hotel submarin, construit la 15 m adân­cime. Acest complex submarin va oferi, pe lângă altele, un centru de talasoterapie și un teatru-ope­­ră. Buget: 500 milioane dolari. Și cum Dubai este cunoscut pentru pasiunea pentru superlative, el se pregătește să ridice Burj Dubai, cel mai înalt zgârie-nori din lume. Toate aceste proiecte au încolțit în mintea șeicului Mohammed ben Rac­ed al Maktoum, prințul moș­tenitor și creierul emiratului, care speră să reorganizeze economia locală în jurul turismului. Căci în mai puțin de zece ani, rezervele de petrol ale Dubaiului vor fi aproape epuizate, și cursa con­tra cronometru a început. Astăzi, petrolul are o mai mică importan­ță (8 la sută din PIB) pentru eco­nomia emiratului decât turismul (12 la sută). Din 1995 festivalul cumpărăturilor atrage masiv turiști în emirat (3 milioane într-o lună). De altfel, nu mai puțin de 75 mili­oane vizitatori tranzitează anual aeroportul Dubai, care va fi ex­tins printr-o investiție de 4,5 mili­arde dolari. Cele aproape 300 de hoteluri din emirat afișează un grad de ocupare de peste 70 la sută pe an. Dubailand este unul dintre proiectele turistice cele mai grandioase anunțate în Asia și Orientul Mijlociu. Investiția va fi îm­părțită între guvern, care se va ocupa de cheltuielile de infrastruc­tură - 700 milioane dolari și inves­titorii de identitate necunoscută, din sectorul privat. După Antoine Steir, redactor-șef la „Caietele Orientu­lui", este o investiție de mare risc, însă țările din Golf își „permit s-o ia în barbă”. Turiștii dau năvală și sunt copleșiți de kilometrii de plajă cu nisip alb, se spune, importat din Australia, și de hotelurile delirant de luxoase. Cu o stabilitate politică notorie, infrastructuri moderne, cu rețeaua de hoteluri de lux și o rată a criminalității aproape de zero, Dubai se aseamănă unui paradis, la doar 6 ore de călătorie cu avio­nul de Europa. Emiratul este și un strategic centru comercial și atra­ge companiile multinaționale inte­resate de o țară fără taxe. Lucră­rile pentru Dubailand au început și totul decurge foarte rapid. Se con­struiesc unul sau două hoteluri pe lună, iar pe șantiere se lucrează 24 ore din 24. Muncitorii, majorita­tea din India și Pakistan, lucrează zece ore pe zi, timp de șase zile pe săptămână, cu 2 dolari pe oră. Ră­mâne să vedem în 2006 dacă ter­menele sunt respectate, îndoială nu există. Riscurile vin, însă, din altă parte. Emiratul este o insulă de pace, înconjurată de butoaie de pulbere. Război în Irak, atentate în Arabia Saudită, situație explozivă în Palestina. Nici cele mai extreme măsuri de securitate nu împiedică dezastrele. Cum se poate asigura securitatea milioanelor de turiști care vin anual? în mod surprinză­tor această întrebare este mereu eludată în emirat, unde nimeni nu evocă amenințarea teroristă. O si­tuație care frizează suprarealismul, raducere și adaptare după “LE POINT” MIHAELA PÎRVU gn^'­ frr' ‘ TM ink» '* // A :'V* tV • \ : Consiliul Județean Dolj, bun de plată După ce s-a judecat cu proprietarul fostului sediu în care și-a desfășurat activitatea, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiți­onale Dolj trebuie să plătească despăgubiri de un miliard de lei. Având în vedere însă, că instituția de cultură nu dispune de asemenea fonduri, ban de plată este Consiliul Județean Dolj, în subordinea căruia se află. Centrul Județean pentru Conserva­rea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj a func­ționat în perioada 30 mai 1999- 14 ianuarie 2002 într-o clădire de pe strada Unirii, la nr. 89. Proprieta­rul, Elena Veronica Caletzeanu, a câștigat dreptul de a-și primi imobilul în natură. Consiliul Județean Dolj, nu dispunea la vremea respectivă de nici un spațiu în care să poată fi mutată instituția, astfel că s­­a stabilit achiziționarea unui imobil în acest scop. Nu­mai că acest lucru nu a fost foarte simplu, la nivelul administrației fiind nevoie să se urmărească și să se respecte anumite etape care, însă, au necesitat și ceva timp. Astfel că Centrul a depășit perioada în care îi era permisă funcționarea în respectivul imo­bil, proprietarul deschizând o acțiune în instanță prin care solicita despăgubiri pentru perioada suplimen­tară. Instanța a dat câștig de cauză proprietarului imobilului, care trebuie să primească un miliard de lei reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judeca­tă, în cursul zilei de ieri, reprezentanții Consiliului Județean au fost informați că s-a solicitat Trezoreriei Craiova blocarea contului Centrului, dat fiind faptul că hotărârea a fost învestită cu titlu executoriu. E drept că instituția de cultură nu are atâția bani în cont, însă, fiind în subordinea Consiliului, este foarte probabil ca la prima rectificare de buget, preconizată pentru luna iulie, să primească fondurile necesare, pentru că o altă soluție practică nu există. CARMEN PETREAN Un redactor al postului Oltenia TV a câștigat aprecierea jurnaliștilor de televiziune din străinătate. Marina Andronache (foto stânga) a re­prezentat România la Festivalul In­ternațional al producțiilor de televi­ziune locale „Golden Begger” (Cer­șetorul de Aur) din Slovacia, prima și cea mai veche competiție de acest gen, obținând pentru media locală unul dintre cele mai râvnite trofee. Premiul special pentru cel mai bun reportaj de investigații­ în concurs au fost înscrise 63 de televiziuni lo­cale din toate colțurile lumii - America de Nord, Europa și regiunea asiati­că, în program rulând peste 100 de producții tv, inspirate din mediul so­cial. Pelicula cu cea mai mare au­diență în rândul juriului, format din jurnaliști tv consacrați, a avut-o re­portajul „Strigoiul din televizor" (producător: Marina Andronache, imagine: Ionuț Șerban, montaj: Cosmin Mititelu). Scurt-metrajul de 20 de minute prezintă povestea șocantă și reală a strigoiului care a bântuit o familie de țărani din Maroti­­nu de Sus, comuna Celaru. "Este un reportaj investigate care a pornit de la fapte reale, petrecute într-o lo­calitate din Dolj. Mi s-a părut extrem de interesant să urmăresc care au fost efectele supra-mediatizării în ca­zul strigoiului. Mi-am propus să pre­zint pe cât posibil care au fost cau­zele ce au determinat un astfel de comportament social. Reportajul s­­a bucurat într-adevăr de succes și prin insolitul său, al faptelor și al ima­ginilor prezentate”, a mărturisit re­porterul Oltenia TV. Pelicula a fost prezentată în premieră la Craiova, în luna mai, când a fost inclusă în programul Conferinței Internaționa­le de Etnologie și Antropologie „Moartea și Orientul", organizată de Centrul Județean pentru Conser­varea și Promovarea Culturii Tra­diționale Dolj. LAURA MOȚÎRLICHE Adolescent de 16 ani, vreau să trăiesc! Imaginați-vă că sunteți la început de început de drum, că via­ța voastră abia acum se conturează. Aveți înainte tot timpul din lume să vă realizați visele. Aveți fa­milie, prieteni, aveți cu­raj. Totul vi se cuvine și puține sunt lucrurile pe care nu le puteți înfăptui. Și, într-o zi, începe să vă d­oară un picior... La 16 ani, Răzvan cunoaște deja ex­periența câtorva inter­venții chirurgicale, știe cum e să ai un picior am­putat și să mergi cu pro­teză. In timp ce tinerii de vârsta lui se distrează, urcă pe munte sau înoată în mare, el cunoaște holu­rile lungi, albe și sumbre ale spitalelor, bisturiul și metalele care taie în car­ne vie. Are cancer osos. Tratamente dure, care nu se mai termină, complica­ții, boală care recidivea­ză. Elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Carol I", Rázván are nevoie de 15.000 de euro pentru un tratament în străinătate. Alăturați-vă nouă într-o campanie de presă cu ca­racter umanitar, care-i poate salva viața! Un cont este deschis la BCR, su­cursala Jiul, pe numele Olea Irina Augustina, nr. 459000145301. Mai mul­te informații la sediul co­tidianului „Cuvântul Liber­tății", strada „A. I. Cuza" nr. 1, tel. 41.26.29. 41.24.18. REGIA DE APA RENUNȚA LA PENALITĂȚI . Persoanele juridice care au facturi neachitate la consumul de apă rece au posibilitatea să scape de penalități și majorări de întârziere, dacă plătesc facturile restante până la data de 30 iunie 2004. Regia Autonomă de Apă Craiova a luat această măsură ca să impulsioneze recuperarea debitelor, ce devin din ce în ce mai mari, incluzând în această măsură și agenții economici, instituțiile și asociațiile de proprietari. „Regia vine în sprijinul abonaților săi, care, potrivit dispozițiilor O.U.G nr.37/2004, beneficiază de ștergerea penalităților pentru facturile neachitate la timp. Toți consumatorii sunt rugați să-și achite integral facturile curente ale lunii aprilie și pe cele restante, până la data de 30.06.2004”, a declarat Steliana Bădescu, purtătorul de cuvânt al regiei. După plata debitelor, abonații trebuie să solicite anularea dobânzilor printr-o cerere scrisă, pe care o depun la sediul furnizorului de apă. VALENTIN CEAUȘESCU „ARMATA” ALEGERILOR LOCALE ÎȘI RIDICĂ SOLDA Stresul acumulat în zilele votării și nopțile nedormite vor fi răsplătite, cel puțin parțial, pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din Craiova. Aceștia, fie ei președinți, locțiitori sau reprezentanți ai partide­lor, sunt așteptați astăzi, după ora 12, la casieria Primăriei Craiova, pentru plata muncii pe care au prestat-o cu ocazia primului tur al alegerilor locale. Pentru contribuția la bunul mers al scrutinului, Legea alegerilor locale și actele normative emise de Guvern au stabilit o retribuție zilnică de câte 250.000 de lei, atât pentru mai marii birourilor de secție cât și pentru reprezentanții partidelor, pe o durată maxima de patru zile. Deși, după cum afirmă, președintele BEM Craiova, Lucian Zamfir, în cazul președinților de secție și a locu­itorilor a fost vorba de o perioadă de muncă mai îndelungata. Primăria Craiova va plăti, astăzi, câte patru zile de muncă pentru președinți și locțiitori (1.000.000 de lei) și câte două în cazul reprezentanților partidelor în birourile electorale (500.000 de lei). Fiind însă vorba de sume impozabile, acestea se reduc cu 10%. Cei care vor să-și ridice banii au toate șansele să stea la coadă, deși cei de la Direcția economico-financiară a Primăriei Craiova spun optimiști ca au mobilizat două casiere pentru efectuarea plăților. Asta pentru că la casierie este așteptată o armată întreagă, în Craiova există 144 de secții de votare, în fiecare, funcționează pe perioada alegerilor câte un președinte și un locțiitor, alături de 7 sau 9 reprezentanți ai partidelor, în total, aproape 1.400 de persoane. NICUȘOR FOTA PORUMBUL ȘI FLOAREA-SOARELUI - ÎN PERiCOL DE A FI SUFOCATE DE BURUIENI Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în perioada 6 -10 iunie s-a înregistrat în Craiova - 47,2 litri/mp, urmată de Filiași - 37,5 litri/mp, Breasta - 32,5 și Podari - 32,4. Cea mai redusă cantitate s-a înregistrat în zona Calafa­tului - 6 litri, dar au fost și localități ocolite în totalitate de ploi, cum s-a întâmplat la Cetate. Cantitatea de precipitații căzută până la ora actuală este suficientă, însă, în condițiile în care ploile vor continua, reprezentanții Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dolj opinează că cel mai mare pericol este p­entru culturile de porumb și floarea-soarelui, care sunt năpădite de buruieni și, în condițiile în care nu se va putea intra cât mai repede la prășit, s-ar putea ca plantele să fie sufocate. Nici păioasele nu mai au nevoie de apă, însă, după câte se pare, aceste culturi nu sunt în pericol, cel puțin deocamdată. CARMEN PETREAN 300 DE ELEVI POT BENEFICIA DE VACANȚE GRATUITE LA MARE Elevii doljeni au posibilitatea de a merge la mare, vara aceasta, gratis. Este vorba de cei care fac parte din familii cu venituri reduse și care beneficiază, în mod normal, de burse sociale litera C. Prima perioadă în care pot pleca pe litoral, mai precis în tabără la Năvodari, o sută de școlari doljeni este 26 iunie - 3 iulie. Cei care îndeplinesc condițiile trebuie să ia legătura cu directorii unităților de învățământ. Alți 200 de elevi vor putea beneficia de vacanțe la mare în aceleași condiții în intervale de timp ce vor fi stabilite ulterior. RAMONA PRODEA OFICIUL PENTRU MIGRAȚIA FORȚEI DE MUNCĂ ÎȘI COMPLETEAZĂ BAZA DE DATE LA CRAIOVA Pe 15 și 16 iunie a.c., Oficiul pentru Migrația Forței d­e Muncă va organiza, la Craiova, o acțiune de­­ introducere în baza de date a persoanelor care vor să lucreze în străinătate, fiind pentru prima dată când o astfel de operați­une are loc în altă parte decât în Capitală. Acțiunea va avea loc la Casa Studenților, începând cu ora 8,30; în baza de date vor fi introduși solicitanții de locuri de muncă în străinătate care cunosc anumite meserii și îndeplinesc anumite condiții. Astfel, sunt căutați agricultori (bărbați și femei cu vârste între 20 și 40 de ani), ospătari (bărbați cu vârste între 20 și 40 de ani, cu minimum doi ani de experiență), îngrijitori de animale (preferabil soț și soție, nu­mai în vârstă de 45 ani, cu minimum trei ani de experiență dovedită prin cartea de muncă), măcelari, sudori și șoferi, toți cu experiență. Nu vor fi înscriși decât solicitanții care îndeplinesc condițiile impuse de angajatorii străini prin ofertele de muncă transmise și nu încalcă prevede­rile Acordurilor privind schimbul de forță de muncă semnate între România și alte state. Е

Next