Cuvântul Libertății, octombrie 2013 (Anul 25, nr. 7264-7290)

2013-10-23 / nr. 7283

miercuri, 23 octombrie 2013 cuvântul libertății / 9 Pagina realizată de MAGDA BRATU cultură Istorici și numismați din întreaga țară, între care și acad. Alexandru Vulpe, își dau întâlnire la Craiova Numeroase instituții de presti­giu vor fi reprezentate la această ediție a Conferinței Naționale „ Ol­tenia. Interferențe Culturale. So­cietatea Numismatică Română. 110 ani de existență (1903 -2013) Academia Română, Insti­tutul de Arheologie „Vasile Pâr­­van” din București, Banca Națio­nală a României, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeul Banatului din Timișoara, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Cen­trul de Arheologie din cadrul In­stitutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu ș.a. La deschiderea oficială și-au anunțat participarea, alături de or­ganizatori, academicianul Alexan­dru Vulpe - președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie din cadrul Academiei Române, dr. Vio­rel Emanuel Petac — președintele Societății Numismatice Româ­ne, și Onoriu Stoica - președin­tele Societății Numismatice Ro­mâne, Secția Craiova. Lucrările conferinței se vor desfășura pe parcursul zilelor de astăzi și mâine, pe două secțiuni - „Nu­mismatică antică și medievală " și „Numismatică modernă și contemporană". Vineri, 25 oc­tombrie, participanții sunt invitați într-o excursie documentară. Muzeul craiovean deține una dintre cele mai mari colecții de numismatică din România, aproape 40.000 de monede Cu această ocazie, la Secția Is­­torie-Arheologie a Muzeului Ol­teniei se deschide și expoziția temporară de numismatică „Co­mori pierdute, comori regăsi­te...”, ce cuprinde 15 tezaure de monede și podoabe, din aur, ar­gint și bronz, descoperite pe te­ritoriul Olteniei și Munteniei. Vor fi expuse peste 4.100 de monede și podoabe, care reprezintă o mică parte din colecția numisma­tică a secției - una dintre cele mai mari din România, ce însumează aproape 40.000 de monede. „Monedele expuse au origini diverse și sunt datate în epoci di­ferite, de la imitații de tetradrah­­me după emisiunile regilor ma­cedoneni Filip II și Filip III Ar­­deul, denari romani imperiali și antoninieni, drahme grecești de tip Dyrrhachium și Apollonia, la groși bulgărești, denari ungu­rești, taleri și până la kuruși, du­­cați și lire. Sunt emisiuni mone­tare ale Imperiului Roman, Im­periului Otoman, Imperiului Habsburgic, Imperiului Țarist și Imperiului Francez, care au cir­culat în spațiul românesc de-a lungul a 21 de secole”, a preci­zat arheolog dr. Florin Ridi­che, managerul Muzeului Olte­niei, în premieră, cu această ocazie va fi expus tezaurul de monede din aur de la Desa, da­tat în secolul al XIX-lea, des­coperit în cursul campaniei ar­heologice din anul 2011. In sala de conferințe a Secției Isto­­rie-Arheologie a Muzeului Olteniei (strada „Madona Dudu” nr. 14) are loc astăzi, ora 11.00, deschiderea oficială a Conferinței Naționale „Oltenia. Inter­ferențe Culturale. Societatea Numisma­tică Română. 110 ani de existență (1903- 2013)”, eveniment organizat, în pe­rioada 23-25 octombrie, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj. Această a IV-a ediție a evenimentului va reuni specialiști în numismatică din Româ­nia și Republica Moldova. Cu același prilej va fi vernisată expoziția „Comori pierdute, comori regăsite...”, ce cuprin­de 15 tezaure de monede și podoabe, din aur, argint și bronz, descoperite pe teritoriul Olteniei și Munteniei. In to­tal, peste 4.100 de piese, care repre­zintă o mică parte din colecțiile numis­matice ale Secției de Istorie-Arheolo­­gie a Muzeului Olteniei. 15 tezaure de monede și podoabe din aur, amint și bronz, expuse la Muzeul Olteniei în italiană, în original, „ Un bal­­lo in maschera”, compusă pe un libret de Antonio Somma, după pie­sa „Gustav III", de Eugene Scri­be, opera „Bal mascat” îi aduce în scenă, alături de Corul, Orches­tra și Ansamblul de balet ale Tea­trului Liric „Elena Teodorini”, pe artiștii Cristian Mogoșan - Cluj- Napoca (în rolul Riccardo), Ioan Cherata (Renata), Renata Mari (Amelia), Georgeta Grigore — București (Ulrica), Diana Țugui (Oscar), Sorin Drăniceanu (Sa­muel), Dan Popescu — Brașov (Tom), Mircea Tudora (Silvana) și Ion Sandu Filip (Judecătorul). Opera - a cărei acțiune se pe­trece la Boston, la începutul anilor 1700­­ este inspirată de asasina­rea regelui Gustav III al Suediei, din 1792, dar este lipsită de acura­tețe istorică. Sursa inspirației în­săși era o prezentare romanțată a evenimentelor, respectiv în perioa­da compunerii operei cenzura gu­vernului i-a impus lui Verdi să efec­tueze schimbări în desfășurarea acțiunii din cauza sensibilității po­litice a subiectului și/sau a suges­tiilor de natură anarhică. în 1833, dramaturgul francez Eugene Scribe a descris evenimen­tele care au dus la asasinarea rege­lui Gustav al 111-lea în piesa omo­­nimă, „Gustav III". Singurele lu­cruri reale pe care Scribe le-a păs­trat au fost câteva nume istorice implicate, conspirația în sine și asa­sinarea de la balul mascat. Carac­terizările, personajele, povestea romantică, ghicirea viitorului, tră­darea prieteniei etc. sunt rezultate ale ficțiunii autorului francez. Deși opera lui Verdi s-a bazat pe piesa lui Scribe și nu pe fapte­le istorice, cenzura regală a avut un cuvânt de spus. De aceea ac­țiunea se va desfășura în Lumea Nouă, la Boston, în loc de Euro­pa, perioada va fi vag sugerată ca fiind cea a începutului anilor 1700, deci cea a Americii de Nord coloniale britanice, rangul perso­najului asasinat va fi coborât de la cel de monarh la cel de guver­nator colonial, iar personajul în sine va fi nimeni altul decât Ric­cardo (Richard), Contele (ori Earl) de Warwick. în ciuda finalului său tragic, opera „ Un ballo in maschera " are multe momente reușite de combi­nare armonioasă a sublimului și iro­niei, o imixtiune de tragism și cor­medie care i-a făcut pe mulți cri­tici de muzică de operă să o eti­cheteze ca „shakespeariană”. Dirijorul Francesco Ommassini: «Pentru un dirijor de orchestră care se pregătește să execute o operă de Verdi este fundamental să găsească „nuanța” proprie acelei lucrări. Acest cu­vânt, folosit de Verdi însuși, definește tenta, culoarea predominantă a operei, care e deja clară în preludiu sau în uvertură; în „Bal mascat", totul se compli­că, deoarece avem mai multe „nuanțe” pentru amestecul elementelor. Fragmen­tele tragice alternează cu cele umoristice, iar uneori se întrepătrund, creând destule dificultăți interpretului. Pentru a exemplifica, voi menționa actul al II-lea — centrul dramei — unde alternează patru numere (arie, duet, terțet, cvartet), cu o intensificare a tensiunii dramatice care, în loc să conducă spre un clasic Largo concertato di stupore, ajunge la un anticlimax al caracterului grotesc, în timp ce Renato se gândește furios la trădarea prietenului său, iar Amelia este disperată. Sam, Tom și conspiratorii îl șicanează cu înverșunare cu o melodie comico­­sarcastică, ce creează un contrast violent cu cântul celor doi protagoniști. Am făcut această scurtă analiză pentru a-i sugera auditorului dificultățile unei inter­pretări care pune în evidență cele două aspecte ale operei și dorindu-mi, desigur, ca dirijor... să reușesc!»._________________________________________ „Bal mascat” cu acorduri de pe scena Teatrului Liric „Elena Teodorini” La aproape 155 de ani de la premiera absolută, care a avut loc la Teatro Apollo din Roma (pe 17 februarie 1859), și în anul în care întreaga lume celebrează 200 de ani de la nașterea celui care a compus-o, opera „Bal mascat” de Giuseppe Verdi este readusă în fața publicului craiovean. Spec­tacolul - în regia artistică a lui Emil Strugaru (Cluj-Napoca), cu costume și decoruri realizate de artistul Lucian Irimescu - va fi prezentat mâine, 24 octombrie, ora 19.00, pe scena Teatru­lui Liric „Elena Teodorini”. Conducerea muzica­lă îi aparține dirijorului italian Francesco Om­­massini, iar din distribuție face parte și tenorul Cristian Mogoșan, solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și una dintre vocile im­portante ale României de azi. Reprezentația cu „Bal mascat” face parte din programul celei de­­a XIII-a ediții a Festivalului Internațional „Ele­na Teodorini” (10 octombrie - 14 noiembrie), dedicat bicentenarului nașterii lui Giuseppe Verdi și care mai cuprinde operele „ Otello ”, „ Tru­badurul” și „Nabucco”. Francesco Ommassini s-a născut la Veneția, unde și-a desăvârșit studiile muzicale de vioară și compoziție, obți­nând la absolvență calificative meritu­oase și aprecieri maxime. După ce s-a perfecționat în cele mai importante academii internaționale („Hochschule” din Viena, „Accademia Chigiana” din Siena, Școala de Muzică din Fiesole), s-a lansat într-o strălucită carieră con­­certistică, ce l-a adus în componența ansamblului „I Soliști Veneti” și în cele mai prestigioase săli de concert și fes­tivaluri internaționale. Din 1996 este șeful partidei de vioara a doua a Or­chestrei Fundației Arenelor din Vero­na. Faptul că face parte dintr-unul din­tre cele mai importante teatre lirice ale lumii, precum și contactul permanent și colaborarea cu dirijori renumiți ai timpurilor noastre i-au stimulat dorința de a aprofunda studiul dirijatului­­ de orchestră. Esențială a fost întâlnirea cu Donato Renzetti, cu care s-a perfecționat, obținându-și diploma la „Accademia Musicale Pescarese” și debutând în acest domeniu în anul 2009.

Next