Cuvântul Libertății, octombrie 2013 (Anul 25, nr. 7264-7290)
2013-10-23 / nr. 7283
miercuri, 23 octombrie 2013 cuvântul libertății / 9 Pagina realizată de MAGDA BRATU cultură Istorici și numismați din întreaga țară, între care și acad. Alexandru Vulpe, își dau întâlnire la Craiova Numeroase instituții de prestigiu vor fi reprezentate la această ediție a Conferinței Naționale „ Oltenia. Interferențe Culturale. Societatea Numismatică Română. 110 ani de existență (1903 -2013) Academia Română, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, Banca Națională a României, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului București, Muzeul Banatului din Timișoara, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Centrul de Arheologie din cadrul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu ș.a. La deschiderea oficială și-au anunțat participarea, alături de organizatori, academicianul Alexandru Vulpe - președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie din cadrul Academiei Române, dr. Viorel Emanuel Petac — președintele Societății Numismatice Române, și Onoriu Stoica - președintele Societății Numismatice Române, Secția Craiova. Lucrările conferinței se vor desfășura pe parcursul zilelor de astăzi și mâine, pe două secțiuni - „Numismatică antică și medievală " și „Numismatică modernă și contemporană". Vineri, 25 octombrie, participanții sunt invitați într-o excursie documentară. Muzeul craiovean deține una dintre cele mai mari colecții de numismatică din România, aproape 40.000 de monede Cu această ocazie, la Secția Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei se deschide și expoziția temporară de numismatică „Comori pierdute, comori regăsite...”, ce cuprinde 15 tezaure de monede și podoabe, din aur, argint și bronz, descoperite pe teritoriul Olteniei și Munteniei. Vor fi expuse peste 4.100 de monede și podoabe, care reprezintă o mică parte din colecția numismatică a secției - una dintre cele mai mari din România, ce însumează aproape 40.000 de monede. „Monedele expuse au origini diverse și sunt datate în epoci diferite, de la imitații de tetradrahme după emisiunile regilor macedoneni Filip II și Filip III Ardeul, denari romani imperiali și antoninieni, drahme grecești de tip Dyrrhachium și Apollonia, la groși bulgărești, denari ungurești, taleri și până la kuruși, ducați și lire. Sunt emisiuni monetare ale Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Habsburgic, Imperiului Țarist și Imperiului Francez, care au circulat în spațiul românesc de-a lungul a 21 de secole”, a precizat arheolog dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei, în premieră, cu această ocazie va fi expus tezaurul de monede din aur de la Desa, datat în secolul al XIX-lea, descoperit în cursul campaniei arheologice din anul 2011. In sala de conferințe a Secției Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei (strada „Madona Dudu” nr. 14) are loc astăzi, ora 11.00, deschiderea oficială a Conferinței Naționale „Oltenia. Interferențe Culturale. Societatea Numismatică Română. 110 ani de existență (1903- 2013)”, eveniment organizat, în perioada 23-25 octombrie, cu sprijinul Consiliului Județean Dolj. Această a IV-a ediție a evenimentului va reuni specialiști în numismatică din România și Republica Moldova. Cu același prilej va fi vernisată expoziția „Comori pierdute, comori regăsite...”, ce cuprinde 15 tezaure de monede și podoabe, din aur, argint și bronz, descoperite pe teritoriul Olteniei și Munteniei. In total, peste 4.100 de piese, care reprezintă o mică parte din colecțiile numismatice ale Secției de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei. 15 tezaure de monede și podoabe din aur, amint și bronz, expuse la Muzeul Olteniei în italiană, în original, „ Un ballo in maschera”, compusă pe un libret de Antonio Somma, după piesa „Gustav III", de Eugene Scribe, opera „Bal mascat” îi aduce în scenă, alături de Corul, Orchestra și Ansamblul de balet ale Teatrului Liric „Elena Teodorini”, pe artiștii Cristian Mogoșan - Cluj- Napoca (în rolul Riccardo), Ioan Cherata (Renata), Renata Mari (Amelia), Georgeta Grigore — București (Ulrica), Diana Țugui (Oscar), Sorin Drăniceanu (Samuel), Dan Popescu — Brașov (Tom), Mircea Tudora (Silvana) și Ion Sandu Filip (Judecătorul). Opera - a cărei acțiune se petrece la Boston, la începutul anilor 1700 este inspirată de asasinarea regelui Gustav III al Suediei, din 1792, dar este lipsită de acuratețe istorică. Sursa inspirației însăși era o prezentare romanțată a evenimentelor, respectiv în perioada compunerii operei cenzura guvernului i-a impus lui Verdi să efectueze schimbări în desfășurarea acțiunii din cauza sensibilității politice a subiectului și/sau a sugestiilor de natură anarhică. în 1833, dramaturgul francez Eugene Scribe a descris evenimentele care au dus la asasinarea regelui Gustav al 111-lea în piesa omonimă, „Gustav III". Singurele lucruri reale pe care Scribe le-a păstrat au fost câteva nume istorice implicate, conspirația în sine și asasinarea de la balul mascat. Caracterizările, personajele, povestea romantică, ghicirea viitorului, trădarea prieteniei etc. sunt rezultate ale ficțiunii autorului francez. Deși opera lui Verdi s-a bazat pe piesa lui Scribe și nu pe faptele istorice, cenzura regală a avut un cuvânt de spus. De aceea acțiunea se va desfășura în Lumea Nouă, la Boston, în loc de Europa, perioada va fi vag sugerată ca fiind cea a începutului anilor 1700, deci cea a Americii de Nord coloniale britanice, rangul personajului asasinat va fi coborât de la cel de monarh la cel de guvernator colonial, iar personajul în sine va fi nimeni altul decât Riccardo (Richard), Contele (ori Earl) de Warwick. în ciuda finalului său tragic, opera „ Un ballo in maschera " are multe momente reușite de combinare armonioasă a sublimului și ironiei, o imixtiune de tragism și cormedie care i-a făcut pe mulți critici de muzică de operă să o eticheteze ca „shakespeariană”. Dirijorul Francesco Ommassini: «Pentru un dirijor de orchestră care se pregătește să execute o operă de Verdi este fundamental să găsească „nuanța” proprie acelei lucrări. Acest cuvânt, folosit de Verdi însuși, definește tenta, culoarea predominantă a operei, care e deja clară în preludiu sau în uvertură; în „Bal mascat", totul se complică, deoarece avem mai multe „nuanțe” pentru amestecul elementelor. Fragmentele tragice alternează cu cele umoristice, iar uneori se întrepătrund, creând destule dificultăți interpretului. Pentru a exemplifica, voi menționa actul al II-lea — centrul dramei — unde alternează patru numere (arie, duet, terțet, cvartet), cu o intensificare a tensiunii dramatice care, în loc să conducă spre un clasic Largo concertato di stupore, ajunge la un anticlimax al caracterului grotesc, în timp ce Renato se gândește furios la trădarea prietenului său, iar Amelia este disperată. Sam, Tom și conspiratorii îl șicanează cu înverșunare cu o melodie comicosarcastică, ce creează un contrast violent cu cântul celor doi protagoniști. Am făcut această scurtă analiză pentru a-i sugera auditorului dificultățile unei interpretări care pune în evidență cele două aspecte ale operei și dorindu-mi, desigur, ca dirijor... să reușesc!»._________________________________________ „Bal mascat” cu acorduri de pe scena Teatrului Liric „Elena Teodorini” La aproape 155 de ani de la premiera absolută, care a avut loc la Teatro Apollo din Roma (pe 17 februarie 1859), și în anul în care întreaga lume celebrează 200 de ani de la nașterea celui care a compus-o, opera „Bal mascat” de Giuseppe Verdi este readusă în fața publicului craiovean. Spectacolul - în regia artistică a lui Emil Strugaru (Cluj-Napoca), cu costume și decoruri realizate de artistul Lucian Irimescu - va fi prezentat mâine, 24 octombrie, ora 19.00, pe scena Teatrului Liric „Elena Teodorini”. Conducerea muzicală îi aparține dirijorului italian Francesco Ommassini, iar din distribuție face parte și tenorul Cristian Mogoșan, solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și una dintre vocile importante ale României de azi. Reprezentația cu „Bal mascat” face parte din programul celei dea XIII-a ediții a Festivalului Internațional „Elena Teodorini” (10 octombrie - 14 noiembrie), dedicat bicentenarului nașterii lui Giuseppe Verdi și care mai cuprinde operele „ Otello ”, „ Trubadurul” și „Nabucco”. Francesco Ommassini s-a născut la Veneția, unde și-a desăvârșit studiile muzicale de vioară și compoziție, obținând la absolvență calificative merituoase și aprecieri maxime. După ce s-a perfecționat în cele mai importante academii internaționale („Hochschule” din Viena, „Accademia Chigiana” din Siena, Școala de Muzică din Fiesole), s-a lansat într-o strălucită carieră concertistică, ce l-a adus în componența ansamblului „I Soliști Veneti” și în cele mai prestigioase săli de concert și festivaluri internaționale. Din 1996 este șeful partidei de vioara a doua a Orchestrei Fundației Arenelor din Verona. Faptul că face parte dintr-unul dintre cele mai importante teatre lirice ale lumii, precum și contactul permanent și colaborarea cu dirijori renumiți ai timpurilor noastre i-au stimulat dorința de a aprofunda studiul dirijatului de orchestră. Esențială a fost întâlnirea cu Donato Renzetti, cu care s-a perfecționat, obținându-și diploma la „Accademia Musicale Pescarese” și debutând în acest domeniu în anul 2009.