Cuvântul Libertății, septembrie 2014 (Anul 26, nr. 7535-7560)
2014-09-15 / nr. 7547
2 / cuvântul libertății actualitate Comisia Europeană (CE) va relansa săptămâna viitoare măsura de sprijinire a statelor membre afectate de embargoul impus de Rusia, dar cu o nouă alocare bugetară, a anunțat ieri, la RuralFest, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș. „Săptămâna viitoare vom relansa această măsură de sprijinire a producătorilor agricoli afectați de embargoul rusesc, dar cu o nouă alocare bugetară. Aici este vorba în primul rând de acțiuni pe piață, pentru a evita căderea prețului din cauza unui surplus de producție în urma imposibilității exporturilor către Rusia. Am suspendat măsura pentru că suma inițială, de 125 milioane de euro, a fost atinsă prin notificările înaintate de statele membre; într-adevăr, Polonia a notificat cel mai mult, dar este și printre țările cele mai afectate”, a explicat Dacian Cioloș. Potrivit sursei citate, CE ia în calcul și adoptarea altor măsuri în acest sector. „Ne gândim și la alte măsuri de compensare, dar care vor fi țintite pentru producătorii care au fost afectați direct de faptul că nu au putut exporta către Rusia. Am anunțat deja că am dublat alocarea bugetară pentru promovare pe piața externă, de la 30 de milioane de euro, prevăzute inițial, pentru sesiunea de proiecte de promovare care se desfășoară acum, la 60 de milioane de euro”, a adăugat Cioloș. Comisia Europeană a anunțat, în 10 septembrie, că a decis să suspende alocarea unor ajutoare în valoare de 125 de milioane de euro, destinate sprijinirii producătorilor europeni de fructe și legume perisabile, în contextul restricțiilor impuse de Rusia, din cauza „numărului disproporționat de mare de solicitări”, venite în special din partea producătorilor polonezi, transmite AFP. Potrivit unei surse europene, această decizie este motivată de „îndoieli serioase” cu privire la validitatea datelor trimise de Polonia, în condițiile în care producătorii polonezi au reclamat 87% din ajutoarele totale deblocate la data de 18 august de Bruxelles. Măsurile de sprijin anunțate în august vizează tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castraveții, ciupercile, merele, perele, fructele roșii, strugurii de masă și kiwi. CE a adăugat celor 125 de milioane de euro destinate sprijinirii producătorilor europeni alte 30 de milioane de euro pentru promovarea produselor agricole europene, în ideea de a le permite să-și deschidă noi piețe de desfacere. La începutul lunii august, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care interzice importurile de produse agricole și alimentare provenite din țările care au impus sancțiuni Rusiei în contextul crizei din Ucraina. Lista include produse din carne și lapte, precum și fructe și legume provenite din SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia. Embargoul nu include însă produsele și alimentele pentru copii. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat recent că România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană (UE), deoarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 de milioane de euro în 2013. CE w relansa săptămâna viitoare măsurata sprijiniră a statelor membre afectata de amurgul impus da Bu«la Băsescu, înainte de încheierea mandatului o să fac o vizită în Republica Moldova, de rămas bun Președintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, la Mamaia, unde a participat la o acțiune a PMP, că până la terminarea mandatului va mai face o vizită în Republica Moldova, „de rămas bun”, după care va solicita să i se acorde cetățenia acestei țări. El a spus că vizita în Republica Moldova nu este planificată, dar o va programa împreună cu președintele Nicolae Timofti. „Este în intenția mea ca înainte de încheierea mandatului să fac o vizită în Republica Moldova, de rămas bun. După cum vă aduceți aminte, am mai spus că după terminarea mandatului voi cere cetățenia Republicii Modova. Cum noi am acordat sute de mii de cetățenii cetățenilor Republicii Modova, sper să pot beneficia și eu de întoarcerea acestei opțiuni, pe care am avut-o în primul mandat”, a spus Băsescu. întrebat despre intrarea României în spațiul Schengen, Traian Băsescu a răspuns că speră ca luna viitoare să se poată intra cu aeroporturile. „Este ultimul meu obiectiv, ca România să înceapă procesul de aderare la spațiul Schengen. Sper ca în octombrie să putem să obținem o decizie favorabilă legată de intrarea în spațiul Schengen cu aeroporturile. Sperg, a subliniat șeful statului. EDITOR: S.C. EDPRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 22A: TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 90012012 CERTIFICAT NR. 406/02012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: R017758027 Emailredactia@cvlpress.ro Internet wwwr.cvlpress.ro__________ REDACTOR-ȘEF: MIRCEA CANȚĂR Prim-redactor-șef adjunct: MAGDA BRATU Redactor-șef adjunct: MARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Mofirschie, Radu Uceanu, Alina Draghici Eveniment Carmen Zuican Economie / Politică: Marga Bulugean Cultură: Magda Bratu Sport Marius Cîrstor, Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Sub-redacție Calafat Cristian Rudăreanu: 0767.464.894 rudareanu cristian@yahoo.com Sub-redacție Bechet: Florina Rădoi: 0760.678.582 radoiflorina@yahoo.com Responsabitatea juridică pentru conținutul articolului aparține automu. De asemenea, in cazul unor agenț de presă și personalități citate, responsabitatea juridică le aparține. luni, 5 septembrie 2014 MFE: Schema de finanțare a locurilor de muncă pentru tineri, funcțională de la 1 ianuarie 2014 SRI: România, națiune-lider în dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei România participă, în calitate de națiune-lider, în baza unei hotărâri CSAT, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei, creat prin participarea voluntară a țărilor membre NATO, anunță SRI, „în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord- Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei”, precizează SRI într-un comunicat de presă dat publicității sâmbătă. Conform sursei citate, expertiza pe care SRI o deține în domeniul securității cibernetice - apreciată atât în proiecte desfășurate în țara noastră, cât și în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuții la crearea de platforme specifice și prin participarea activă la exerciții precum Cyber Coalition - a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării țării noastre, prin Serviciul Român de Informații, în calitate de națiune-lider, la acest Fond. Ca urmare, CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor (4-5 septembrie) România și-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de națiunelider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei. .Această calitate presupune definirea, de către specialiștii naționali în securitate cibernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerințelor tehnice și a arhitecturii unui sistem de protecție a unor infrastructuri critice IT/C împotriva amenințărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a națiunii-lider se referă la identificarea altor state NATO ca și contributori la Fond, astfel încât să se poată asigura resursele financiare pentru implementarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, națiunea-lider va asigura managementul de proiect și instruirea specialiștilor ucraineni în vederea exploatării eficiente a sistemului”, se arată în comunicat. Schema de finanțare a locurilor de muncă pentru tineri este funcțională, iar măsurile sunt momentan finanțate de la bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Fondurilor Europene (MFE), remis ca urmare a declarațiilor președintelui Traian Băsescu. „Schema de finanțare a locurilor de muncă pentru tineri este funcțională în România de la data de 1 ianuarie 2014. Măsurile aferente Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri — n.r.) sunt finanțate momentan din bugetul asigurărilor sociale și din bugetul de stat, sumele cheltuite urmând a fi decontate de Comisia Europeană după ce aprobă Programul Operațional Capital Uman 2014 — 2020. Deci, nu există nici o întârziere în implementarea acestei scheme în România”, susține MFE. Ministerul a transmis Comisiei Europene (CE) versiunea oficială a acestui program în data de 6 august a.c.. Și alte state membre UE au optat să finanțeze din buget măsurile aferente Inițiativei Locuri de Muncă pentru Tineri, urmând să se deconteze ulterior din Fondul Social European, deoarece nu au încă programele operaționale aprobate de CE. Pe Axa prioritară a POSDRU 2014 — 2020 este alocată suma de 212 milioane euro pentru tineri. „106 milioane de euro din Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri (Youth Employment Initiative— YEI) sunt alocate pentru trei regiuni în care rata șomajului la nivelul anului 2012, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16-24 ani, este mai mare de 25%. Cele trei regiuni sunt: Centru, Sud-Est și Sud-Muntenia. Alocarea financiară menționată este aferentă anilor 2014-2015, plățile efective pentru proiecte putându-se realiza până în anul 2018. La această sumă, România a alocat încă aproximativ 106 milioane de euro din fondurile europene care i-au fost alocate din Fondul Social European (FSE)”, mai arată comunicatul citat. Potrivit MFE, pe Axa Prioritară 2 este alocată o sumă de aproximativ 362 milioane de euro, dar, „având în vedere importanța susținerii tinerilor din perspectiva creșterii ratei de ocupare în rândul acestui grup țintă, România a alocat alte aproximativ 362 milioane de euro pentru finanțarea măsurilor de susținere a tinerilor în celelalte cinci regiuni (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Această sumă dedicată tinerilor poate fi decontată de România din FSE până în 2023. Ne propunem ca prin Axa Prioritară 2 să continuăm finanțarea și pentru tinerii din cele trei regiuni care sunt finanțate din Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri, după anul 2015, în cazul în care la nivelul UE nu se va decide prelungirea acesteia”. Președintele Traian Băsescu le-a transmis, sâmbătă, tinerilor prezenți la Școala de Vară a Partidului Mișcarea Populară (PMP), că „în programul «Locuri de muncă pentru tineret», spre exemplu, România are alocate 106 milioane de euro care trebuie cheltuiți în perioada 2014-2015. Dacă acești bani nu se cheltuiesc, se realocă altor țări. Deci, în 2014-2015 trebuie să cheltuim cei 106 milioane de euro, destinați creării de locuri de muncă pentru tineri. Cât credeți că s-a cheltuit până acum? Zero. (...) în această direcție, eu, dacă aș fi în locul vostru, aș face zilnic proteste la Guvern, pentru că nu sunt bani pe care să-i ai la dispoziție pentru multă vreme”. X T