Cuvântul Libertății, septembrie 2014 (Anul 26, nr. 7535-7560)

2014-09-15 / nr. 7547

2 / cuvântul libertății actualitate Comisia Europeană (CE) va relansa săptămâna viitoare măsu­ra de sprijinire a statelor mem­bre afectate de embargoul impus de Rusia, dar cu o nouă alocare bugetară, a anunțat ieri, la Ru­­ralFest, comisarul european pen­tru Agricultură și Dezvoltare Ru­rală, Dacian Cioloș. „Săptămâna viitoare vom relansa această mă­sură de sprijinire a producători­lor agricoli afectați de embargoul rusesc, dar cu o nouă alocare bugetară. Aici este vorba în pri­mul rând de acțiuni pe piață, pen­tru a evita căderea prețului din cauza unui surplus de producție în urma imposibilității exporturi­lor către Rusia. Am suspendat măsura pentru că suma inițială, de 125 milioane de euro, a fost atinsă prin notificările înaintate de statele membre; într-adevăr, Po­lonia a notificat cel mai mult, dar este și printre țările cele mai afectate”, a explicat Dacian Cio­loș. Potrivit sursei citate, CE ia în calcul și adoptarea altor mă­suri în acest sector. „Ne gândim și la alte măsuri de compensare, dar care vor fi țintite pentru pro­ducătorii care au fost afectați di­rect de faptul că nu au putut ex­porta către Rusia. Am anunțat deja că am dublat alocarea buge­tară pentru promovare pe piața externă, de la 30 de milioane de euro, prevăzute inițial, pentru sesiunea de proiecte de promo­vare care se desfășoară acum, la 60 de milioane de euro”, a adău­gat Cioloș. Comisia Europeană a anunțat, în 10 septembrie, că a decis să suspende alocarea unor ajutoare în valoare de 125 de milioane de euro, destinate spri­jinirii producătorilor europeni de fructe și legume perisabile, în contextul restricțiilor impuse de Rusia, din cauza „numărului dis­proporționat de mare de solici­tări”, venite în special din par­tea producătorilor polonezi, transmite AFP. Potrivit unei sur­se europene, această decizie este motivată de „îndoieli serioase” cu privire la validitatea datelor trimise de Polonia, în condițiile în care producătorii polonezi au reclamat 87% din ajutoarele to­tale deblocate la data de 18 au­gust de Bruxelles. Măsurile de sprijin anunțate în august vizea­ză tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castrave­ții, ciupercile, merele, perele, fructele roșii, strugurii de masă și kiwi. CE a adăugat celor 125 de milioane de euro destinate sprijinirii producătorilor euro­peni alte 30 de milioane de euro pentru promovarea produselor agricole europene, în ideea de a le permite să-și deschidă noi pie­țe de desfacere. La începutul lu­nii august, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un de­cret care interzice importurile de produse agricole și alimentare provenite din țările care au im­pus sancțiuni Rusiei în contextul crizei din Ucraina. Lista include produse din carne și lapte, pre­cum și fructe și legume proveni­te din SUA, UE, Canada, Austra­lia și Norvegia. Embargoul nu include însă produsele și alimen­tele pentru copii. Ministrul Agri­culturii, Daniel Constantin, a afir­mat recent că România nu va fi afectată în mod direct de decizia Rusiei de a interzice importurile de produse alimentare din SUA și Uniunea Europeană (UE), de­oarece exporturile nu erau foarte mari, undeva la 41 de milioane de euro în 2013. CE w relansa săptămâna viitoare măsura­ta sprijiniră a statelor membre afectata de amurgul impus da Bu«la Băsescu, înainte de încheierea mandatului o să fac o vizită în Republica Moldova, de rămas bun Președintele Traian Bă­sescu a declarat, sâmbă­tă, la Mamaia, unde a par­ticipat la o acțiune a PMP, că până la terminarea mandatului va mai face o vizită în Republica Moldo­va, „de rămas bun”, după care va solicita să i se acorde cetățenia acestei țări. El a spus că vizita în Republica Moldova nu este planificată, dar o va programa împreună cu președintele Nicolae Timofti. „Este în intenția mea ca înainte de înche­ierea mandatului să fac o vizită în Republica Moldova, de rămas bun. După cum vă aduceți aminte, am mai spus că după terminarea manda­tului voi cere cetățenia Republicii Modova. Cum noi am acordat sute de mii de cetățenii cetățenilor Republicii Modova, sper să pot beneficia și eu de întoarcerea acestei opțiuni, pe care am avut-o în primul man­dat”, a spus Băsescu. întrebat despre intrarea României în spațiul Schen­gen, Traian Băsescu a răspuns că speră ca luna viitoare să se poată intra cu aeroporturile. „Este ultimul meu obiectiv, ca România să în­ceapă procesul de aderare la spațiul Schengen. Sper ca în octombrie să putem să obținem o decizie favorabilă legată de intrarea în spațiul Schengen cu aeroporturile. Sperg, a subliniat șeful statului. EDITOR: S.C. ED­PRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 22A: TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 90012012 CERTIFICAT NR. 406/02012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: R017758027 Emailredactia@cvlpress.ro Internet wwwr.cvlpress.ro__________ REDACTOR-ȘEF: MIRCEA CANȚĂR Prim-redactor-șef adjunct: MAGDA BRATU Redactor-șef adjunct: MARGA BULUGEAN DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Mofirschie, Radu Uceanu, Alina Draghici Eveniment Carmen Zuican Economie / Politică: Marga Bulugean Cultură: Magda Bratu Sport Marius Cîrstor, Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Sub-redacție Calafat Cristian Rudăreanu: 0767.464.894 rudareanu cristian@yahoo.com Sub-redacție Bechet: Florina Rădoi: 0760.678.582 radoiflorina@yahoo.com Responsabitatea juridică pentru conținutul articolului aparține autom­u. De asemenea, in cazul unor agenț de presă și personalități citate, responsabitatea juridică le aparține. luni,­ 5 septembrie 201­4 MFE: Schema de finanțare a locurilor de muncă pentru tineri, funcțională de la 1 ianuarie 2014 SRI: România, națiune-lider în dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei România participă, în calitate de națiune-lider, în baza unei hotărâri CSAT, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei, cre­at prin participarea voluntară a țărilor membre NATO, anunță SRI, „în con­textul evenimentelor generate de ten­sionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord- Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contri­buției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvolta­rea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei”, preci­zează SRI într-un comunicat de presă dat publicității sâmbătă. Conform sur­sei citate, expertiza pe care SRI o deți­ne în domeniul securității cibernetice - apreciată atât în proiecte desfășura­te în țara noastră, cât și în cadrul coo­perării cu NATO, prin contribuții la crearea de platforme specifice și prin participarea activă la exerciții precum Cyber Coalition - a fundamentat apro­barea, de către CSAT, a participării țării noastre, prin Serviciul Român de Informații, în calitate de națiune-lider, la acest Fond. Ca urmare, CSAT a apro­bat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor (4-5 septem­brie) România și-a declarat disponibi­litatea de a îndeplini rolul de națiune­­lider a Fondului de Sprijin pentru apă­rarea cibernetică a Ucrainei. .Această calitate presupune definirea, de către specialiștii naționali în securitate ci­bernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerințelor teh­nice și a arhi­tecturii unui sistem de pro­tecție a unor infrastructuri critice IT/C împotriva amenințărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a națiu­­nii-lider se referă la identificarea al­tor state NATO ca și contributori la Fond, astfel încât să se poată asigu­ra resursele financiare pentru imple­mentarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, națiunea-lider va asigu­ra managementul de proiect și instrui­rea specialiștilor ucraineni în vede­rea exploatării eficiente a sistemului”, se arată în comunicat. Schema de finanțare a locurilor de muncă pentru tineri este funcțională, iar măsurile sunt momentan finanțate de la bugetul de stat și cel al asigură­rilor sociale, se arată într-un comuni­cat de presă al Ministerului Fonduri­lor Europene (MFE), remis ca urmare a declarațiilor președintelui Traian Băsescu. „Schema de finanțare a lo­curilor de muncă pentru tineri este funcțională în România de la data de 1 ianuarie 2014. Măsurile­­ aferente Ini­țiativei Locuri de Muncă pentru Ti­neri — n.r.) sunt finanțate momentan din bugetul asigurărilor sociale și din bugetul de stat, sumele cheltuite ur­mând a fi decontate de Comisia Euro­peană după ce aprobă Programul Ope­rațional Capital Uman 2014 — 2020. Deci, nu există nici o întârziere în im­plementarea acestei scheme în Româ­nia”, susține MFE. Ministerul a trans­mis Comisiei Europene (CE) versiunea oficială a acestui program în data de 6 august a.c.. Și alte state membre UE au optat să finanțeze din buget măsu­rile aferente Inițiativei Locuri de Mun­că pentru Tineri, urmând să se decon­teze ulterior din Fondul Social Euro­pean, deoarece nu au încă programele operaționale aprobate de CE. Pe Axa prioritară­­ a POS­DRU 2014 — 2020 este alocată suma de 212 milioane euro pentru tineri. „106 milioane de euro din Inițiativa Locuri de Muncă pentru Ti­neri (Youth Employment Initiative— YEI) sunt alocate pentru trei regiuni în care rata șomajului la nivelul anului 2012, în rândul tinerilor cu vârste cu­prinse între 16-24 ani, este mai mare de 25%. Cele trei regiuni sunt: Centru, Sud-Est și Sud-Muntenia. Alocarea financiară menționată este aferentă anilor 2014-2015, plățile efective pen­tru proiecte putându-se realiza până în anul 2018. La această sumă, Româ­nia a alocat încă aproximativ 106 mili­oane de euro din fondurile europene care i-au fost alocate din Fondul So­cial European (FSE)”, mai arată comu­nicatul citat. Potrivit MFE, pe Axa Prio­ritară 2 este alocată o sumă de aproxi­mativ 362 milioane de euro, dar, „având în vedere importanța susținerii tineri­lor din perspectiva creșterii ratei de ocupare în rândul acestui grup țintă, România a alocat alte aproximativ 362 milioane de euro pentru finanțarea mă­surilor de susținere a tinerilor în cele­lalte cinci regiuni (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia). Această sumă dedicată tine­rilor poate fi decontată de România din FSE până în 2023. Ne propunem ca prin Axa Prioritară 2 să continuăm finanțarea și pentru tinerii din cele trei regiuni care sunt finanțate din Inițiati­va Locuri de Muncă pentru Tineri, după anul 2015, în cazul în care la ni­velul UE nu se va decide prelungirea acesteia”. Președintele Traian Băses­cu le-a transmis, sâmbătă, tinerilor pre­zenți la Școala de Vară a Partidului Mișcarea Populară (PMP), că „în pro­gramul «Locuri de muncă pentru tine­ret», spre exemplu, România are alo­cate 106 milioane de euro care trebuie cheltuiți în perioada 2014-2015. Dacă acești bani nu se cheltuiesc, se realo­­că altor țări. Deci, în 2014-2015 trebuie să cheltuim cei 106 milioane de euro, destinați creării de locuri de muncă pentru tineri. Cât credeți că s-a chel­tuit până acum? Zero. (...) în această direcție, eu, dacă aș fi în locul vostru, aș face zilnic proteste la Guvern, pen­tru că nu sunt bani pe care să-i ai la dispoziție pentru multă vreme”. X T

Next