Cuvântul Libertății, mai 2016 (Anul 28, nr. 8038-8061)
2016-05-04 / nr. 8038
2 / cuvântul libertății Grupul deputaților PSD a decis în unanimitate să înainteze Biroului Permanent revocarea lui Zgonea Grupul PSD din Camera Deputaților a decis, ieri, în unanimitate prezentarea solicitării privind revocarea lui Valeriu Zgonea din funcția de președinte al Camerei Deputaților în Biroul Permanent, a anunțat Marian Neacșu, chestor al acestui for. întrebat care sunt motivele care au fost invocate pentru revocarea lui Zgonea, Marian Neacșu a declarat că unul dintre motive ar fi că acesta nu mai este membru PSD. El a susținut că în ședința de grup a socialdemocraților nu s-a discutat despre un posibil înlocuitor. ‘’înainte de a discuta un grup despre un posibil înlocuitor trebuie să avem o decizie politică în BPN ”, a explicat Neacșu. Gorghiu Ponta vrea funcția lui Zgonea pentru a controla procedurile de ridicare a imunității Copreședintele PNL Alina Gorghiu afirmă că fostul premier Victor Ponta își dorește să fie președintele Camerei Deputaților în locul lui Valeriu Zgonea pentru a controla mai ușor procedurile parlamentare în cazul ridicării imunității. ‘’De ce își dorește Victor Ponta locul lui Valeriu Zgonea? Pentru că din poziția de președinte al Camerei Deputaților ar putea să controleze mai ușor procedurile parlamentare în cazul ridicării imunității. Pe oricine va propune PSD pentru această funcție, în cazul demiterii lui Zgonea, va trebui să îndeplinească o condiție: să aibă, dacă nu o condamnare, măcar un dosar penal sau să fie un susținător al platformei anti-justiție. De fapt, miza PSD legată de președinția Camerei Deputaților este de a crea o situație politică prin care să blocheze lupta împotriva corupției și să îi scape basma curată pe cei anchetați în prezent”, a scris Alina Gorghiu, seri. pe Facebook. Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, luni seara, că “sufletește și pragmatic” și-ar dori ca Victor Ponta să devină președintele Camerei Deputaților și să meargă împreună în campanie, precizând că se va întâlni cu fostul premier pentru a discuta “și asta și alte lucruri”. EDITOR: S.C. EDPRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 22A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat. Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafax@mail.colpress.ro ___________Internet: www.cvtoress.ro___________ REDACTOR-ȘEF: ___________MIRCEA CANȚÂR__________ Prim-redactor-șef adjunct: ___________MAGDA BRATU___________ Redactor-șef adjunct: __________MARGA BULUGEAN_________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Moțîrliche, Radu Iliceanu Eveniment Carmen Zuican Economie / Politică: Marga Bulugean Cultură: Magda Bratu Sport: Marius Cristor, Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologai Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412613 Sub-redacție Calafat: Cristian Rudăreanu: 0767.464.894 rudareanu cristian@yahoo.com Sub-redacție Bechet: Florina Rădoi: 0760.678.582 radoiflorina@yahoo.com Responsabilarea juridca pentu conținutul articolului aparține autonom. De asemenea, î in cazul unor agenții de presă și personaități dtale, responsabiitatea juridică le aparține. miercuri, 4 mai 2016 actualizate Primele liste cu 2.672 contribuabili mari și mijlocii care au restanțe fiscale au fost publicate ieri de ANAF, în timp ce numele debitorilor mici, contribuabili, instituții publice, persoanele fizice cu restanțe mai mari de 1.500 lei vor fi făcute publice zilele următoare. De asemenea, lista cu persoanele fizice cu obligații fiscale restante rezultate și din activități economice independente sau profesii libere, cu restanțe mai mari de 10.000 lei, va fi făcută publică zilele următoare. Listele pot fi accesate la adresa https://data. gov.ro/dataset/datoriile-catrebugetul-de-stat. Din totalul numelor publicate ieri, 186 sunt mari contribuabili, cu restanțe mai mari de 100.000 lei, care înregistrează obligații fiscale totale de 2,6 miliarde de lei. Din datoria totală, 1,92 miliarde de lei sunt obligații de plată principale și 684 milioane de lei obligații accesorii. Din total, 417 milioane de lei reprezintă obligații de plată contestate. Restul de 2.486 de contribuabili mijlocii, cu restanțe mai mari de 50.000 lei, au obligații fiscale restante în cuantum total de 3,8 miliarde de lei, din care obligații de plată principale în sumă de 2,85 miliarde de lei și obligații fiscale accesorii în sumă de 950 milioane de lei. Din total, suma de 316 milioane de lei reprezintă obligații de plată contestate. „Deoarece în săptămâna 25-29 aprilie 2016 a crescut foarte mult numărul contribuabililor care au decis să își stingă datoriile sau să își clarifice situația fiscală și pentru a asigura publicarea unor informații cât mai corecte, în zilele imediat următoare va fi publicată lista debitorilor mici contribuabili, instituții publice, persoane fizice cu obligații fiscale restante rezultate și din activități economice independente sau profesii libere, cu restanțe mai mari de 10.000 lei și persoane fizice cu restanțe mai mari de 1.500 lei”, a anunțat ANAF. Sunt exceptate de la publicare obligațiile fiscale pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată, cele a căror executare este suspendată și cele care au termene de plată stabilite în planul de reorganizare judiciară. Portalul pe care sunt publicate listele are la bază modele similare din Statele Unite ale Americii și din Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. ANAF a publicat primele liste cu persoanele care au restanțe fiscale Premierul a trimis președintelui revocarea lui Alexandrescu și nominalizarea Corinei Șuteu Premierul Dacian Cioloș a trimis, ieri, președintelui Klaus Iohannis revocarea din funcție a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, și nominalizarea Corinei Șuteu pentru acest portofoliu. ‘’Așa cum am anunțat săptămâna trecută, am decis astăzi revocarea domnului Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al Culturii. De asemenea, am trimis astăzi domnului președinte Klaus Iohannis propunerea pentru numirea în funcția de ministru al Culturii a doamnei Corina Șuteu, în dorința de a continua procesul de reformă”, a afirmat premierul prin intermediul unui comunicat de presă. Corina Șuteu, fost director al Institutului Cultural Român New York, este în prezent secretar de stat în Ministerul Culturii, în echipa lui Vlad Alexandrescu. Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat ieri că nu își va da demisia pentru că își dorește să rămână în fruntea ministerului ‘’în acest moment în care reforma este periclitată”. ’’Așteptăm propunerea de nume pentru un nou ministru al Culturii. Eu cred că am făcut tot ce puteam să fac mai bine la Ministerul Culturii, însă în acest moment în care cred că reforma este periclitată aș dori să rămân mai departe la Ministerul Culturii ca o garanție că această reformă va continua”, a afirmat Vlad Alexandrescu. Premierul Dacian Cioloș a precizat sâmbătă că marți va trimite președintelui revocarea lui Vlad Alexandrescu și o nouă propunere pentru Ministerul Culturii. Anunțul privind demiterea lui Vlad Alexandrescu a fost făcut de șeful Executivului pe Facebook, ca urmare a scrisorii pe care acesta a trimis-o GDS și în care acuza presiuni și acțiuni de intimidare directă din partea unor colegi din Cabinet, precum și răceala unora după ce a luat atitudine în problema plagiatelor. “Legat de ultimele discuții in jurul demisiei Ministrului Culturii: E păcat că domnul Alexandrescu a ales să termine în acest fel. E alegerea dumnealui. Iar dacă domnul Alexandrescu are ceva de spus, să o facă. Mă întreb de ce nu a făcut-o până acum și de ce nu mi-a comunicat mie sau în guvern situațiile cu care susține că s-a confruntat. Viața merge înainte. Reformele vor continua și în cultură și în alte domenii. Doresc tuturor să găsească înțelepciunea de a respecta Sărbătorile de Paști”, a scris Cioloș. Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, a acuzat membri ai Guvernului de acțiuni de intimidare prin intermediul unei scrisori trimise “în spiritul transparenței” către Grupul pentru Dialog Social (GDS). “Prin multe decizii și acțiuni ale mele, am deranjat grupuri de interese foarte variate. Unele au fost foarte vizibile, cum ar fi interesele de la Roșia Montană sau de la Cathedral Plaza din București. Ele mi-au adus încercări directe de intimidare, am fost chemat in Parlament să dau socoteală, sunat de oameni politici. Când am oprit dărâmarea casei Nanu-Muscel din Piața Romană, am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă”, a susținut Vlad Alexandrescu în scrisoarea trimisă către Grupul pentru Dialog Social (GDS). “Faptul că, în mai multe ședințe de Guvern, m-am pronunțatîn favoarea retragerii imediate a titlurilor de doctor în cazuri de plagiat notorii (...) mi-a adus o adversitate rece a acelor miniștri care erau implicați”, a mai spus ministrul, referitor la cazurile de plagiat în obținerea anumitor diplome. Premierul Dacian Cioloș a explicat, ieri, pe Facebook, că nu a revenit asupra deciziei de demitere a ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pentru că modul în care un oficial reacționează într-o situație de criză cum este cea de la Operă este decisiv pentru capacitatea de a-și gestiona domeniul. „Nu am să revin asupra acestei demiteri, dar modul în care un ministru operează și reacționează într-o situație de criză cum este cea de la Opera din București este decisiv pentru capacitatea și credibilitatea sa de a-și gestiona domeniul și de a soluția ulterior situații similare într-un mediu profesional cum este cel al culturii. Regret totuși că am ajuns aici și mai ales regret modul în care domnul Alexandrescu a înțeles să-și încheie mandatul. Dar țin să-i mulțumesc pentru inițiativele bune pe care le-a avut în acest guvern și doresc să confirm interesul și determinarea de a continua procesul de reformare a acestui sector prin numirea doamnei Șuteu, pe care o cunosc de mai multă vreme și care a lucrat la programul de reforme al ministerului Culturii”, a scris șeful Guvernului pe pagina sa de pe rețeaua de socializare. O delegație a Organizației Națiunilor Unite evaluează O delegație a ONU se află în România pentru a evalua condițiile de detenție din mai multe penitenciare și centre de arest preventiv, țara noastră fiind atenționată de CEDO că riscă o decizie pilot pentru situația condițiilor de detenție, au declarat surse oficiale, ieri, pentru MEDIAFAX. Delegația formată din mai mulți membri ai subcomitetului ONU pentru prevenirea torturii a ajuns la începutul lunii mai în România pentru o serie de vizite inopinate la penitenciare și centre de arest preventiv. Membrii delegației vor avea în următoarea perioadă întâlniri și cu reprezentanți ai instituției Avocatului Poporului, dar și cu oficiali din Guvern și reprezentanți ai societății civile. Delegația va fi prezentă în țara noastră până pe 12 mai, urmând ca apoi să întocmească un raport care să cuprindă concluziile. La începutul lunii martie, Raluca Prună, ministrul Justiției, declara că România ar putea fi obligată, printr-o decizie pilot, să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pentru întreținerea deținuților. „Guvernul a adoptat un memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne puțin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. România nu ar fi prima țară membră a Consiliului împotriva căreia sar putea pronunța o asemenea decizie pilot. Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detenție, pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare și, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plătește 78 de milioane de euro pe an (...) pentru România, și dacă nu vor fi 8 euro pe zi, și dacă spunem 4 euro pe zi, din calculele pe care noi le-am făcut, funcție de populația aflată în detenție, în jur de 28.000 de persoane, în funcție de pedepsele pe care le au de executat estimările noastre sunt că tot cam așa, în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”, a declarat Raluca Prună, în fața Comisiei de abuzuri din Camera Deputaților. Ministrul Justiției a explicat că România pierde procese pe bandă rulantă la CEDO privind condițiile de detenție, iar în anul 2015 a fost obligată să plătească 460.000 de euro, în urma plângerilor soluționate de CEDO. „Penitenciarele sunt într-o situație în care sunt supraaglomerate. Avem numeroase plângeri la CEDO, 75 anul trecut (...) dacă nu mă înșel, în jur de 460.000 de euro plătiți de statul român celor care s-au adresat CEDO, ceea ce înseamnă o sumă dublă față de anul 2014”, a mai spus Prună, condițiile de detenție din România ! »