Cuvântul Libertății, iunie 2016 (Anul 28, nr. 8062-8086)

2016-06-11 / nr. 8071

2 / cuvântul libertății Proiect de lege. Aleșii locali nu vor putea avea mai mult de două mandate succesive Primarii, președinții de consilii județene, consilierii comunali, orășenești, munici­pali și județeni nu vor putea avea mai mult de două manda­te succesive, potrivit unei inițiative legislative depuse de deputatul ALDE Alexandru Băișanu. Acesta susține în expunerea de motive că limitarea numărului de manda­te consecutive pentru cea mai înaltă funcție în stat, președin­tele României, poate fi referin­ța fundamentală și în cazul aleșilor locali. „Realitatea ne arată că nivelul de performanță, compe­tență poate fi atins în două mandate consecutive. Consider că principiile care stau la baza limitării numărului de mandate consecutive pentru cea mai înaltă funcție în stat (președin­tele României) pot fi referința fundamentală și în cazul aleșilor locali”, susține Băișa­nu în expunerea de motive a proiectului de lege. Băișanu mai spune că limitarea numărului de manda­te ale aleșilor locali are scopul a asigura o „primenire” permanentă a celor care își asumă conducerea unităților administrative teritoriale. „Propunerea legislativă vine în întâmpinarea nevoii de a asigura un cadru propice evoluției firești a statului de drept, a administrației publice locale și a democrației româ­nești. In mod firesc apare nevoia de a crea un cadru legislativ care să limiteze numărul de mandate ale aleșilor locali cu scopul de primenire permanentă a celor care trebuie să-și asume conducerea unităților adminis­trative teritoriale”, susține Băișanu, în expunerea de motive a proiectului de lege. EDITOR: S.C. ED­PRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Propșor nr.­22A, TEUFAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: R0 17758027 Email: med­iafax@mail.colpress.ro i'i'i'.Y.'ftH'il REDACTOR-ȘEF: __________MIRCEA CANTĂR___________ Prim-redactor-șef adjunct: ___________MAGDA BRATA____________ Redactor-șef adjunct: _________MARGA BULUGEAN_________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Mon­dich­e, Radu Iliceanu Eveniment Carmen Zuican Economie I Politică: Marga Burugean Cultură: Magda Bratu Sport: Marius Cristor, Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabilate juridică pentru confinut articolului aparține autoului. De asemenea, in cazul unor agenți de presă și personaltăți citate, responsabilitatea jurid­ică le aparț­ine. actualitate sâmbătă, 1­1 iunie 201­6 Noua configurație a Curții un judecător, PSL pierde unul. După reînnoirea garniturii de judecători la Curtea Constituțională, configurația acestei instituții se schimbă radical de pe 13 iulie: PSD va avea trei judecători numiți, cu unul în plus față de câți are în prezent, PNL pierde un judecător, în vreme ce UDMR a reușit să-și păstreze locul. Marian Enache (PSD), Attila Varga (UDMR) și Livia Stanciu (Președinție) vor fi, de la 13 iulie, trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României. Ei vin pe locurile rămase vacante după expirarea mandatelor lui Tudorel Toader (PNL), Valentin-Zoltán Puskás (UDMR) și Augustin Ze­­grean, președinte al CCR (numit de fostul preșe­dinte Traian Băsescu în 2007). Odată cu aceste schimbări se modifică și configurația Curții Con­stituționale. Astfel, PSD va avea nu mai puțin de trei judecă­tori nominalizați: Valer Dorneanu, fost deputat so­cial-democrat, numit de Camera Deputaților în 2013; Maya Teodoroiu, numită de Senat în februarie 2015, după demisia judecătorului Toni Greblă, acuzat de corupție; Marian Enache, fost deputat FSN, PDSR și PSD, numit de Camera Deputaților pe 8 iunie 2016. La rândul lor, liberalii pierd un judecător, după ce în locul lui Tudorel Toader, căruia îi expiră man­datul, nominalizarea a făcut-o UDMR, cu susține­rea PSD, ALDE și UNPR. Judecători constituțio­nali nominalizați de PNL mai rămân doi: Ștefan Minea, profesor de drept din Cluj-Napoca, numit de Camera Deputaților în 2010, și Mona Pivniceru, fost ministru al Justiției în perioada USL, numită de Senat în iunie 2013. UDMR își păstrează locul la Curte, după ce în locul lui Valentin-Zoltan Puskás, căruia îi expiră mandatul, maghiarii au reușit să-l impună pe Attila Varga, fost deputat al Uniunii din 1992 până în 2012, în schimbul sprijinului pe care l-au primit de la social-democrați pentru numirea propriului om la Curtea Constituțională din partea Camerei De­putaților, maghiarii au susținut propune­rea PSD pentru un post de judecător con­stituțional din partea Senatului. Odată cu această reînnoire a Curții Constituționale, președintele Klaus Io­­hannis a făcut și el prima numire de jude­cător, în persoana președintei înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Nomi­nalizarea Cotrocenilor vine după ce man­datul de nouă ani al judecătorului Augus­tin Zegrean va expira luna viitoare. Astfel, în vreme ce Klaus Iohannis are un singur judecător numit la Curte, doi dintre oamenii numiți de către fostul șef al statului Traian Băsescu sunt încă în funcție: Petre Lăzăroiu, numit în 2010, și Daniel Morar, fostul șef al DNA, numit în 2013. Configurația Curții Constituționale este extrem de importantă, în contextul în care marile decizii ale acestei instituții sunt luate, de obicei, cu majorita­te de voturi, iar poziționarea judecătorilor a reflec­tat nu o dată tabăra politică din care provin. Miza este cu atât mai mare cu cât CCR urmează să se pronunțe și asupra altor probleme care ar putea afecta mari dosare de corupție. Chiar dacă judecă­torii numiți în aceste zile de Camera Deputaților, Senat și Președinție își vor prelua mandatele ofi­cial de la 13 iulie, numirea lor este un semnal im­portant în perspectiva deciziei care este așteptată miercuri, 15 iunie, în dosarul privind dezincrimina­­rea abuzului în serviciu. Dosarul a ajuns la CCR după ce fostul procuror-șef DICOT, Alina Bica, urmărită penal, a ridicat excepția de neconstituțio­­nalitate asupra articolului din Codul Penal care re­glementează această infracțiune. în ședința din 24 mai, CCR a amânat discutarea excepției, iar o nouă amânare ar putea face ca decizia să fie luată de viitoarea componență a Curții. Potrivit procuroru­­lui-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu ar afecta pes­te 3.000 de dosare, în condițiile în care DNA are în lucru peste 7.000 de dosare. De altfel, semnalele că miza este mare au fost date și de succesiunea evenimentelor din ultime zile. Abia întorși din campania electorală pentru alegeile locale, deputații și senatorii majorității PSD-UNPR-ALDE, susținuți de UDMR, au reușit să se mobilizeze și să-l aleagă pe Marian Enache (din partea Senatului) și pe Attila Varga (din partea Camerei); în același timp, membrii CCR s-au grăbit să-și aleagă un președinte interimar, în locul lui Augus­tin Zegrean ,al căruia mandat de președinte a expi­rat pe 10 iunie. Marți, fostul deputat PSD Valer Dorneanu a câștigat alegerile pentru poziția de președinte interimar în fața lui Augustin Zegrean care ar fi dorit să asigure perioada de tranziție până la 13 iulie. Rezultatele finale ale alegerilor locale 2016 Biroul Electoral Central (BEC) a anunțat, aseară, rezultatele finale ale alegerilor locale, precizând că nicio cerere de renumărare a voturilor nu a fost acceptată, iar ierarhia este ne­schimbată la votul politic pentru con­siliile județene­ PSD 37,58%, urmat de PNL cu 31,93%, ALDE cu 6,31%, UDMR cu 5,33% și PMP cu 4,27%. Prezența la votul pentru consilii județene a fost de 49,77%. Cât pri­vește votul pentru primari, PSD con­duce cu 34,83%, urmat de PNL cu 31,49% și ALDE cu 5,73%. Candida­ții independenți au obținut 5,71% dintre voturi. La consilii locale, PSD are 33,64%, urmat de PNL cu 29,60%, ALDE cu 6,52%, UDMR cu 4,66% și PMP cu 4,30%. Prezența la voturile pentru primă­rii și consilii locale a fost de 48,17%. Astfel, PSD a câștigat 1677 primării, urmat de PNL, cu 1081 primării. Pe locurile următoare se situează UDMR - 195 mandate de primar, ALDE - 64, candidați independenți - 53 de man­date și UNPR 26 de mandate. Restul formațiunilor au obținut sub 20 de mandate de primar, inclusiv PMP care are 18 primari. Social-democrații au obținut cele mai multe mandate de consilier local - 16.648. PSD este urmat de PNL - 13.193, ALDE-2504,UDMR-2.28 PMP - 1.315 și UNPR - 1.203 mand­­­te de consilier local. Restul partide­lor și alianțelor au sub 1.000 de man­date de consilier local. PSD a câști­gat cele mai multe mandate de consi­lier județean - 579. PNL a obținut 496 mandate, UDMR 95 mandate, ALDE 76, iar PMP 37, în două circumscripții — Vâlcelele (Buzău)și Șag(Timiș)-va fi organi­zat al doilea tur de scrutin, deoarece a fost balotaj. Protest în Capitală pentru renumărarea voturilor în sectorul 1 Comunitatea “Corupția ucide”, apărută după incendiul din Colectiv, organizează sâmbătă un protest, în Piața Universității, pentru renumăra­­rea voturilor în sectorul 1, după ce cererea USB pentru renumărarea vo­turilor în 18 secții a fost respinsă de Biroul Electoral. “Există suspiciuni că în sectorul 1 din București s-au comis fraude electorale. Solicităm Biroului Electoral Central și unităților din teri­toriu să solicite renumărarea voturilor pentru a clarifica aceste suspiciuni. Cerem să avem certitudinea unui vot corect, într-un stat de drept care func­ționează și în care instituțiile aflate în serviciul cetățenilor respectă legile în vigoare. Până când aceste lucruri se vor întâmpla, ne întâlnim pentru a co­memora democrația în România”, po­trivit evenimentului de la Facebook, la care și-au anunțat prezența peste 4.000 de persoane. O petiție online prin care se solici­tă renumărarea votului a fost semna­tă de peste 11.000 de persoane. De asemenea, candidatul USB pentru Primăria sectorului 1, Clotilde Ar­mand, a anunțat joi seara că a depus la biroul electoral de sector o nouă contestație, cu cerere de intervenție în interes propriu și excepție de ne­­constituționalitate. Biroul Electoral al Sectorului 1 a respins marți seara ce­rerea de renumărare a voturilor din 18 secții, solicitată de USB, rezulta­tul în urma centralizării proceselor verbale fiind Dan Tudorache (PSD) - 31,07%, Clotilde Armand (USB) - 28,77%. Comisia Europeană a aprobat alocarea a 140 milioane euro pentru Laserul de la Măgurele Comisia Europeană a aprobat a doua fază a proiectului Extreme Light Infrastructure­ Nuclear Phy­sics (ELI-NP) de la Măgurele, care presupune o finanțare de 140 de mi­lioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională pentru con­tinuarea lucrărilor începute în 2013. „Comisia Europeană a aprobat a doua fază a proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Phy­sics (ELI-NP), care se derulează la Măgurele, în România. Astfel, peste 140 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională sunt alocate continuării lucrărilor începute în 2013. ELI-NP face parte din proiectul de cercetare paneuro­­pean în domeniul laserelor de foarte mare intensitate,Extreme Light In­frastructure (ELI), derulat în Ro­mânia, Cehia și Ungaria”, potrivit unui comunicat de presă emis vi­neri de CE. A doua etapă presupune finali­zarea până în 2018 a lucrărilor de construcție, precum și achiziționa­rea și instalarea echipamentelor ne­cesare pentru cercetare științifică, între care un sistem laser de mare putere și un sistem de raze gamma. Prima fază a fost aprobată la înce­putul lunii februarie, valoarea totală a cheltuielilor eligibile pentru prima fază fiind de 136,4 milioane de euro, din care 116,3 milioane de euro (85%) provin din Fondul european de dezvoltare regională.

Next