Cuvântul Libertății, octombrie 2017 (Anul 29, nr. 8461-8486)

2017-10-24 / nr. 8480

2 / cuvântul libertății Eurodeputații vor discuta despre hărțuirea sexuală în UE, într-o dezbatere în plenul PE Membrii Parlamentului European vor discuta despre hărțuirea sexuală în Uniune, într-o dezbatere în plen care va avea loc marți, conform unei informări a Legislativului european. “Ca urmare a scandalului de la Holly­wood privind hărțuirea sexuală sis­tematizată din industria filmului și campania globală #MeToo a femei­lor care au povestit abuzurile cu care s-au confruntat, deputații vor discu­ta despre hărțuirea sexuală în UE, într­­o dezbatere de marți seara. Deputații vor întreba Comisia despre măsurile luate în UE pentru a preveni violența sexuală și a sprijini victimele”, se spu­ne în informarea PE. Comisia parla­mentară pentru drepturile femeilor a organizat o audiere publică în iunie 2017 pe tema măsurilor de prevenție și combatere a hărțuirii sexuale la lo­cul de muncă, în locurile publice și în viața politică din UE, reamintește PE, menționând că “rezultatul audierii va contribui la o rezoluție nelegislativă ce va fi adoptată de plen înainte de sfârșitul mandatului”. “Deputații ar putea să folosească acest prilej pen­tru a cere tuturor statelor membre să ratifice urgent și să implementeze Convenția de la Istanbul”, se remar­că în informarea PE. Legea vaccinării a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi Senatul a adoptat, ieri, proiectul de lege privind vaccinarea persoa­nelor în România, din care a fost eli­minat data de intrare în vigoare a le­gii, care inițial era 1 ianuarie 2018, în favoarea proiectului exprimându-se toți cei 99 de senatori prezenți. Pro­iectul de lege privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România a fost adop­tat, la mijlocul lunii august, de Gu­vern. Acesta instituie obligația vac­cinării copiilor cu vaccinurile prevă­zute în calendarul național de vacci­nare, precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație. Actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, dar, printr-un amendament, această prevedere a fost eliminată din conținutul documentului. La ședința de ieri a participat și ministrul Sănă­tății, Florian Bodog. EDITOR: S.C. ED­PRESS COM S.R.L. Redacța și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafaxiSmail.coIpress.ro __________Internet www.ipvlprșșș.r?__________ REDACTOR-ȘEF: ___________MIRCEA CANTĂR___________ Prim-redactor-șef adjunct: ____________MAGDA BRATU ~__________ Redactor-șef adjunct: __________MARGA BULUGEAN_________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Motiriche, Radu Iliceanu Eveniment: Carmen Zuican Economie / Politică: Marga Bulugean Educație: Cristi Pătru Cultură: Magda Bratu Sport Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologic Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsat­itate juridică pentru conținutul articolului aparține auton. De asemenea, in cazul unor agenți de presă și personalăți citate, responsabtatea juridică le aparțne. actualitate marți, 24 octombrie 201­7 Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, ieri, la Iași că speră să existe „o dinamică crescândă a rarei cri­minalități”, mai ales că Serviciile de Pro­­bațiune au luat măsuri de supraveghe­re a celor eliberați, după intrarea în vi­goare a recursului compensatoriu, transmite corespondentul MEDIAFAX. Tudorel Toader a declarat că repre­zentanții Serviciilor de Probațiune au luat măsuri suplimentare pentru supra­vegherea celor eliberați în urma intrării în vigoare a legii privind recursul com­pensatoriu. De cealaltă parte, reprezen­tanții Serviciului de Probațiune Iași sus­țin că doar cei care au o hotărâre jude­cătorească și un rest de pedeapsă de doi ani ajung să fie în supravegherea acestei instituții. «Imaginați-vă ce ar fi însemnat ca eu în calitate de ministru al Justiției să spun „da, a intrat legea în vigoare. Aveți dreptul la șase zile cal­culate considerate efectiv la 30, dar haideți să ve­dem studiul de impact, câți ieșiți, cum ieșiți”. Asta ar fi o ținere a celor care au dreptul, o menținere a lor în mediul penitenciar fără temei legal. Nu cred că cineva dorește sau acceptă ideea ca în peniten­ciar să fie ținut cineva în lipsa temeiului legal, te­meiului juridic, care este hotărârea judecătoreas­că», a explicat Tudorel Toader, întrebat dacă se așteaptă la o eventuală crește­re a ratei infracționalității, ministrul Justiției a de­clarat că speră ca acest lucru să nu se întâmple. „Dinamica infracționalității este într-o continuă schimbare. Direcțiile de Probațiune au luat măsuri suplimentare pentru supravegherea celor eliberați, în condițiile acestei legi privind recursul compen­satoriu. Vă dau un exemplu. Dacă ai un deținut care avea șase ani de executat și a executat efectiv cinci ani, el are beneficiu de un an. Acum, dacă a stat cinci ani efectiv în penitenciar, ce a avut de învățat, ce învățăminte a tras de pe urma pedepsei sigur au fost trase cu bunele și cu relele lor. Nu știu, vom vedea. Sper să nu existe, să spunem, o dinamică crescândă a ratei criminalității”, a decla­rat ministrul Justiției. Tudorel Toader a explicat faptul că în luna sep­tembrie a avut o întâlnire cu șefii Serviciilor de Probațiune. „Am discutat la București, la Ministerul Justiției, toate dificultăți­le întâmpinate în activitatea dânșilor, toate măsurile pe care trebuie să le luăm și le vom lua pentru îmbunătățirea ac­tivității. Cu siguranță, în fața acestor eliberări fac o prioritizare a măsurilor pe care trebuie să le ia, prioritizare în care intră și aducerea sub supraveghere­­ imediată a celor care au ieșit sau ies din penitenciar pe baza recursului compensatoriu”, a mai spus ministrul, în schimb, reprezentanții Serviciu­lui de Probațiune Iași susțin că nu știu nimic despre măsuri suplimentare și ex­plică faptul că oricum puțini din cei care ies din închisori ca efect al legii 169/ 2017 intră în competența lor. „Nu pot comenta această declarație (n.r. privind măsurile suplimentare) pentru că nu despre ce este vorba. Poate au existat consultări la nivel de minister, mă refer cu Direcția Națională de Probațiune. Noi nu am informați despre acest lucru. Și în afara ca­drului legal noi nu putem acționa”, a declarat Oatia Paicu, șef serviciu delegat al Serviciului de Proba­­țiune Iași. Aceasta a explicat și faptul că, în ace­­l moment, Serviciul de Probațiune nu are informaț­ii clare despre numărul celor care vor ieși din t­e­­­renciarul Iași și vor fi de competența instituției pe care o conduce, deoarece, potrivit Codului penal­, a legii de funcționare a Serviciilor de Probațiune și a legii privind executarea pedepselor neprivative: de libertate, sunt sub supraveghere doar cei care îndeplinesc anumite condiții. Ministrul Justiției speri si nu crească rati criminalității după eliberarea deținuților pe noua lege Doi ani de zile de la incendiu, o nouă amânare în Dosarul Colectiv Magistrații Tribunalului București au decis, ieri, amânarea termenului la care ar fi trebuit să decidă dacă sta­tul român va fi chemat ca garant al plății despăgubirilor în procesul Co­lectiv, în care sunt judecate mai mul­te persoane, printre care și fostul pri­mar, Cristian Popescu Piedone. “O nouă amânare, restul a fost doar spectacol. De două luni despre asta discutăm. Ba nu sunt traducători, ba s­­a citit, dar nu s-a citit. Citațiile astea, din ce știu eu, sunt făcute de un anga­jat de-al lor deci ar trebui să răspundă că nu s-a trimis prin poștă sau pentru toate astea. Eu nu îmi imaginez că cel mai mare tribunal din țară nu are tradu­cător, nu are posibilitatea să trimită o corespondență așa cum trebuie. Pro­babil că se dorește o perpetuă amâna­re”, a declarat, ieri, la Tribunalul Bucu­rești, Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, un tânăr mort în incendiu. Judecătorii au stabilit un nou ter­men pentru data de 20 noiembrie, motivul invocat pentru amânare fi­ind lipsa de procedură. “După doi ani, justiția încă nu are un răspuns, un rezultat. Cei care sunt mai mult sau mai puțin vinovați sunt liberi, fac ce vor, copiii noștri sunt în mormânt. Nu e vorba de despăgubire aici. Nu ținem neapărat să cerem des­păgubiri, noi vrem să fie pedepsiți oamenii care au greșit și în urma aces­tor date, se vor da niște pedepse, in­teresul nostru este să se schimbe ceva în sistemul medical. De doi ani, nu e nicio schimbare în sistemul medical, în ziua de azi, nu există un pat, un specialist, un loc tratat un ars. Sunt, în medie, 600 de arși pe an în Româ­nia, dintre care peste 70 la sută mor din cauza condițiilor sau necondiții­­lor care există în România”, a declarat Jean Chelba, tatăl lui Alexandru Chel­ba, mort în incendiul din Colectiv. Apărătorii patronilor din clubul Colectiv spun că întârzierea proce­sului ține și de maniera în care a fost instrumentat de către procurori. “Sunt o groază de inconveniente din cauza procedurii. Ca opinie persona­lă, cred că procurorii s-au grăbit cu trimiterea în judecată. (...) Probabil se va pune în discuție, când vom avan­sa cu această procedură, și reunirea cu dosarul cu ofițerii de la ISU. Pro­babil aceste inconveniente de ordin procedural țin și de modalitatea în care parchetul a decis să documen­teze toate cauzele, împărțite inclusiv pe unități de parchet diferite”, a de­clarat Vlad Hosu, avocatul lui Costin Mincu, unul dintre patronii Colectiv. DNA a cerut judecătorilor la ter­menul din 11 septembrie introducerea statului în dosarul Colectiv, dispunân­­du-se citarea Ministerului Finanțelor, ca reprezentant. Procurorii au susți­nut, în cererea înaintată judecătorilor, că statul, prin Ministerul Finanțelor, trebuie să “garanteze realizarea efec­tivă și rapidă a drepturi­lor patrimonia­le legitime ale persoanelor afectate, părți vătămate, părți civile moștenitori/ succesori ai celor decedați în tragedia din Clubul Colectiv” “Participarea Statului Român, repre­zentat de Ministerul Finanțelor Publi­ce la acest proces, în calitate de sub­iect procesual, este concordantă rolu­lui constituțional al statului de condu­cător al instituțiilor publice, în consi­derarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic și preju­diciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc. în urma in­cendiului din club, deficiențele entită­ților publice implicate în intervenția de urgență la incendiul din Clubul Colec­tiv din București, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cau­zalitate mediată”, spune DNA. Procurorii susțin că deficiențele activității instituțiilor publice în acest caz au fost constatate de către Gu­vernul României, prin raportul Cor­pului de control. S-au constatat de­ficiențele din activitatea instituțiilor publice ce au concurat direct sau in­direct la producerea prejudiciilor aduse părților civile. Sub acest as­pect s-a reținut că, datorită acțiunii necoordonate a autorităților publice și cu elemente de improvizație, dato­rate lipsei de exerciții în caz de ur­gențe majore și bazei materiale defi­citare a fost împiedicată evitarea pier­derilor de vieți omenești”, arată DNA. Procurorii citează raportul Corpu­lui de Control al Guvernului și susțin că statul român nu a activat Mecanis­mul de protecție civilă al Uniunii Eu­ropene, deși acesta era aplicabil. “S-a dovedit că Statul Român nu a uzat de instrumentul legal, convențional re­glementat la nivelul Uniunii Europe­ne, și nu a activat Mecanismul de pro­tecție civilă al Uniunii Europene, asu­­mându-și în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor acor­date de Constituție, a apreciat în mod greșit că are capacitatea să asigure prin resursele proprii prevalența inte­resului public­ general. Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât in cauza, avem de-a fătțe ce un ansamblu de consecințe datiía fe inclusiv instituțiilor publice române” precizează sursa citată. In unul din cele două rechizitorii ce au fost conexate, însumate, consti­tuirile de părți civile se ridică la 42.194.144 euro și 28.477.456 lei, iar în­ cel de-al doilea, 90 de persoaneiur^t constituit părți civile cu sume cuprin­sÎ se între 30.000 euro și 2.000.000 euro.­ Astfel, procurorii consideră că stat­ul român trebuie să fie garanție “pentru, ca, din punctul de vedere al executării­­­ despăgubirilor civile, urmările dezas­­­trului din Clubul Colectiv să nu răm­â­­­nă iluzorii”, precizând că o hotărâre de despăgubire este imposibil de a fi pusă în executare în mod real, întrutât “părțile civile nu vor putea obține de­s­păgubirile civile stabilite de instanță­ de judecată, datorită faptului că, in­­­­culpații nu au în patrimoniile lor bu­nuri suficiente care să servească la acoperirea prejudiciilor”. ‘ " In urma incendiului din 30 octom­brie 2015,64 de persoane au murit, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulte­rior, în spitalele din România și din străi­nătate, și alte 146 au fost rănite.

Next