Cuvântul Libertății, octombrie 2017 (Anul 29, nr. 8461-8486)
2017-10-24 / nr. 8480
2 / cuvântul libertății Eurodeputații vor discuta despre hărțuirea sexuală în UE, într-o dezbatere în plenul PE Membrii Parlamentului European vor discuta despre hărțuirea sexuală în Uniune, într-o dezbatere în plen care va avea loc marți, conform unei informări a Legislativului european. “Ca urmare a scandalului de la Hollywood privind hărțuirea sexuală sistematizată din industria filmului și campania globală #MeToo a femeilor care au povestit abuzurile cu care s-au confruntat, deputații vor discuta despre hărțuirea sexuală în UE, întro dezbatere de marți seara. Deputații vor întreba Comisia despre măsurile luate în UE pentru a preveni violența sexuală și a sprijini victimele”, se spune în informarea PE. Comisia parlamentară pentru drepturile femeilor a organizat o audiere publică în iunie 2017 pe tema măsurilor de prevenție și combatere a hărțuirii sexuale la locul de muncă, în locurile publice și în viața politică din UE, reamintește PE, menționând că “rezultatul audierii va contribui la o rezoluție nelegislativă ce va fi adoptată de plen înainte de sfârșitul mandatului”. “Deputații ar putea să folosească acest prilej pentru a cere tuturor statelor membre să ratifice urgent și să implementeze Convenția de la Istanbul”, se remarcă în informarea PE. Legea vaccinării a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi Senatul a adoptat, ieri, proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România, din care a fost eliminat data de intrare în vigoare a legii, care inițial era 1 ianuarie 2018, în favoarea proiectului exprimându-se toți cei 99 de senatori prezenți. Proiectul de lege privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România a fost adoptat, la mijlocul lunii august, de Guvern. Acesta instituie obligația vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în calendarul național de vaccinare, precum și cu cele administrate în situații epidemiologice speciale întregii populații sau unor grupuri de populație. Actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, dar, printr-un amendament, această prevedere a fost eliminată din conținutul documentului. La ședința de ieri a participat și ministrul Sănătății, Florian Bodog. EDITOR: S.C. EDPRESS COM S.R.L. Redacța și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolăescu Plopșor nr. 2 A, TEL/FAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de înmatriculare la Registrul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: R0 17758027 Email: mediafaxiSmail.coIpress.ro __________Internet www.ipvlprșșș.r?__________ REDACTOR-ȘEF: ___________MIRCEA CANTĂR___________ Prim-redactor-șef adjunct: ____________MAGDA BRATU ~__________ Redactor-șef adjunct: __________MARGA BULUGEAN_________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Motiriche, Radu Iliceanu Eveniment: Carmen Zuican Economie / Politică: Marga Bulugean Educație: Cristi Pătru Cultură: Magda Bratu Sport Cosmin Staicu Fotoreporter Tibi Bologic Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsatitate juridică pentru conținutul articolului aparține auton. De asemenea, in cazul unor agenți de presă și personalăți citate, responsabtatea juridică le aparțne. actualitate marți, 24 octombrie 2017 Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, ieri, la Iași că speră să existe „o dinamică crescândă a rarei criminalități”, mai ales că Serviciile de Probațiune au luat măsuri de supraveghere a celor eliberați, după intrarea în vigoare a recursului compensatoriu, transmite corespondentul MEDIAFAX. Tudorel Toader a declarat că reprezentanții Serviciilor de Probațiune au luat măsuri suplimentare pentru supravegherea celor eliberați în urma intrării în vigoare a legii privind recursul compensatoriu. De cealaltă parte, reprezentanții Serviciului de Probațiune Iași susțin că doar cei care au o hotărâre judecătorească și un rest de pedeapsă de doi ani ajung să fie în supravegherea acestei instituții. «Imaginați-vă ce ar fi însemnat ca eu în calitate de ministru al Justiției să spun „da, a intrat legea în vigoare. Aveți dreptul la șase zile calculate considerate efectiv la 30, dar haideți să vedem studiul de impact, câți ieșiți, cum ieșiți”. Asta ar fi o ținere a celor care au dreptul, o menținere a lor în mediul penitenciar fără temei legal. Nu cred că cineva dorește sau acceptă ideea ca în penitenciar să fie ținut cineva în lipsa temeiului legal, temeiului juridic, care este hotărârea judecătorească», a explicat Tudorel Toader, întrebat dacă se așteaptă la o eventuală creștere a ratei infracționalității, ministrul Justiției a declarat că speră ca acest lucru să nu se întâmple. „Dinamica infracționalității este într-o continuă schimbare. Direcțiile de Probațiune au luat măsuri suplimentare pentru supravegherea celor eliberați, în condițiile acestei legi privind recursul compensatoriu. Vă dau un exemplu. Dacă ai un deținut care avea șase ani de executat și a executat efectiv cinci ani, el are beneficiu de un an. Acum, dacă a stat cinci ani efectiv în penitenciar, ce a avut de învățat, ce învățăminte a tras de pe urma pedepsei sigur au fost trase cu bunele și cu relele lor. Nu știu, vom vedea. Sper să nu existe, să spunem, o dinamică crescândă a ratei criminalității”, a declarat ministrul Justiției. Tudorel Toader a explicat faptul că în luna septembrie a avut o întâlnire cu șefii Serviciilor de Probațiune. „Am discutat la București, la Ministerul Justiției, toate dificultățile întâmpinate în activitatea dânșilor, toate măsurile pe care trebuie să le luăm și le vom lua pentru îmbunătățirea activității. Cu siguranță, în fața acestor eliberări fac o prioritizare a măsurilor pe care trebuie să le ia, prioritizare în care intră și aducerea sub supraveghere imediată a celor care au ieșit sau ies din penitenciar pe baza recursului compensatoriu”, a mai spus ministrul, în schimb, reprezentanții Serviciului de Probațiune Iași susțin că nu știu nimic despre măsuri suplimentare și explică faptul că oricum puțini din cei care ies din închisori ca efect al legii 169/ 2017 intră în competența lor. „Nu pot comenta această declarație (n.r. privind măsurile suplimentare) pentru că nu despre ce este vorba. Poate au existat consultări la nivel de minister, mă refer cu Direcția Națională de Probațiune. Noi nu am informați despre acest lucru. Și în afara cadrului legal noi nu putem acționa”, a declarat Oatia Paicu, șef serviciu delegat al Serviciului de Probațiune Iași. Aceasta a explicat și faptul că, în acel moment, Serviciul de Probațiune nu are informații clare despre numărul celor care vor ieși din terenciarul Iași și vor fi de competența instituției pe care o conduce, deoarece, potrivit Codului penal, a legii de funcționare a Serviciilor de Probațiune și a legii privind executarea pedepselor neprivative: de libertate, sunt sub supraveghere doar cei care îndeplinesc anumite condiții. Ministrul Justiției speri si nu crească rati criminalității după eliberarea deținuților pe noua lege Doi ani de zile de la incendiu, o nouă amânare în Dosarul Colectiv Magistrații Tribunalului București au decis, ieri, amânarea termenului la care ar fi trebuit să decidă dacă statul român va fi chemat ca garant al plății despăgubirilor în procesul Colectiv, în care sunt judecate mai multe persoane, printre care și fostul primar, Cristian Popescu Piedone. “O nouă amânare, restul a fost doar spectacol. De două luni despre asta discutăm. Ba nu sunt traducători, ba sa citit, dar nu s-a citit. Citațiile astea, din ce știu eu, sunt făcute de un angajat de-al lor deci ar trebui să răspundă că nu s-a trimis prin poștă sau pentru toate astea. Eu nu îmi imaginez că cel mai mare tribunal din țară nu are traducător, nu are posibilitatea să trimită o corespondență așa cum trebuie. Probabil că se dorește o perpetuă amânare”, a declarat, ieri, la Tribunalul București, Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, un tânăr mort în incendiu. Judecătorii au stabilit un nou termen pentru data de 20 noiembrie, motivul invocat pentru amânare fiind lipsa de procedură. “După doi ani, justiția încă nu are un răspuns, un rezultat. Cei care sunt mai mult sau mai puțin vinovați sunt liberi, fac ce vor, copiii noștri sunt în mormânt. Nu e vorba de despăgubire aici. Nu ținem neapărat să cerem despăgubiri, noi vrem să fie pedepsiți oamenii care au greșit și în urma acestor date, se vor da niște pedepse, interesul nostru este să se schimbe ceva în sistemul medical. De doi ani, nu e nicio schimbare în sistemul medical, în ziua de azi, nu există un pat, un specialist, un loc tratat un ars. Sunt, în medie, 600 de arși pe an în România, dintre care peste 70 la sută mor din cauza condițiilor sau necondițiilor care există în România”, a declarat Jean Chelba, tatăl lui Alexandru Chelba, mort în incendiul din Colectiv. Apărătorii patronilor din clubul Colectiv spun că întârzierea procesului ține și de maniera în care a fost instrumentat de către procurori. “Sunt o groază de inconveniente din cauza procedurii. Ca opinie personală, cred că procurorii s-au grăbit cu trimiterea în judecată. (...) Probabil se va pune în discuție, când vom avansa cu această procedură, și reunirea cu dosarul cu ofițerii de la ISU. Probabil aceste inconveniente de ordin procedural țin și de modalitatea în care parchetul a decis să documenteze toate cauzele, împărțite inclusiv pe unități de parchet diferite”, a declarat Vlad Hosu, avocatul lui Costin Mincu, unul dintre patronii Colectiv. DNA a cerut judecătorilor la termenul din 11 septembrie introducerea statului în dosarul Colectiv, dispunându-se citarea Ministerului Finanțelor, ca reprezentant. Procurorii au susținut, în cererea înaintată judecătorilor, că statul, prin Ministerul Finanțelor, trebuie să “garanteze realizarea efectivă și rapidă a drepturilor patrimoniale legitime ale persoanelor afectate, părți vătămate, părți civile moștenitori/ succesori ai celor decedați în tragedia din Clubul Colectiv” “Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constituțional al statului de conducător al instituțiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic și prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc. în urma incendiului din club, deficiențele entităților publice implicate în intervenția de urgență la incendiul din Clubul Colectiv din București, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată”, spune DNA. Procurorii susțin că deficiențele activității instituțiilor publice în acest caz au fost constatate de către Guvernul României, prin raportul Corpului de control. S-au constatat deficiențele din activitatea instituțiilor publice ce au concurat direct sau indirect la producerea prejudiciilor aduse părților civile. Sub acest aspect s-a reținut că, datorită acțiunii necoordonate a autorităților publice și cu elemente de improvizație, datorate lipsei de exerciții în caz de urgențe majore și bazei materiale deficitare a fost împiedicată evitarea pierderilor de vieți omenești”, arată DNA. Procurorii citează raportul Corpului de Control al Guvernului și susțin că statul român nu a activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, deși acesta era aplicabil. “S-a dovedit că Statul Român nu a uzat de instrumentul legal, convențional reglementat la nivelul Uniunii Europene, și nu a activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, asumându-și în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor acordate de Constituție, a apreciat în mod greșit că are capacitatea să asigure prin resursele proprii prevalența interesului public general. Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât in cauza, avem de-a fătțe ce un ansamblu de consecințe datiía fe inclusiv instituțiilor publice române” precizează sursa citată. In unul din cele două rechizitorii ce au fost conexate, însumate, constituirile de părți civile se ridică la 42.194.144 euro și 28.477.456 lei, iar în cel de-al doilea, 90 de persoaneiur^t constituit părți civile cu sume cuprinsÎ se între 30.000 euro și 2.000.000 euro. Astfel, procurorii consideră că statul român trebuie să fie garanție “pentru, ca, din punctul de vedere al executării despăgubirilor civile, urmările dezastrului din Clubul Colectiv să nu rămână iluzorii”, precizând că o hotărâre de despăgubire este imposibil de a fi pusă în executare în mod real, întrutât “părțile civile nu vor putea obține despăgubirile civile stabilite de instanță de judecată, datorită faptului că, inculpații nu au în patrimoniile lor bunuri suficiente care să servească la acoperirea prejudiciilor”. ‘ " In urma incendiului din 30 octombrie 2015,64 de persoane au murit, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din România și din străinătate, și alte 146 au fost rănite.