Cuvîntul Nou, mai 1968 (Anul 1, nr. 12-16)

1968-05-04 / nr. 12

ANUL I. NR. 12 CUVlNTUL NOU Sărbătorirea zilei de 7 Mai (Urmare din pag. a 2-a) Muncitorii, ţăranii şi inte­lectualii judeţului nostru, ro­mâni şi maghiari, strîns uniţi în jurul partidului şi al Comi­tetului său Central, sînt h­otă­­rîţi să-şi pună toată energia şi priceperea pentru înfăptui­rea politicii partidului, pentru Sunete de trompete, răpăit de tobe, fluturări de cravate roşii. In pas cadenţat se îndreaptă spre tribună cei mai tineri ma­nifestanţi — pionierii — vii­torul de aur al ţării. Din grupul lor masiv, în stră­lucitoare uniforme, se desprinde asemeni unei avalanşe de lu­mină, un şirag de băieţi şi fe­te, care oferă celor din tribu­nă, o dată cu buchetele de flori, surîsul şi îmbrăţişarea gingaşă a copilăriei lor fericite, obţinerea de noi succese pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialismului in scumpa noas­tră patrie Republica Socialis­tă România. ★ A urm­at revărsarea de entu­ziasm şi bucurie : demonstraţia oamenilor muncii. ...Şi trompetele răsună. Sem­nal prelung. Deasupra capete­lor flutură băsmălaie ce alcă­tuiesc, pe fundalul imaculat al cămăşilor, tricolorul iubit al patriei noastre, Republica So­cialistă România. .. . Din nou trompetele îşi înalță glasul. Zeci şi zeci de porumbei zboară spre soare, purtînd pe aripile lor solie de prietenie, de fericire, solie de pace tic de la Bretcu-Oituz şi maga­zinul universal de la Ozun. In cinstea zilei de 1 Mai, lu­crătorii O.C.L. comerţul mixt Sfîntu Gheorghe, au realizat planul de desfacere in proporţ­ie de 101,7 la sută. Colectivul de muncă al acestei organizaţii comerciale a pus la dispoziţia cumpărătorilor mărfuri de larg consum, cu 7,82 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai roditoare, tot mai mănoa­se. Cooperatorii din Moacşa se numără şi ei printre cei care se mîndresc cu îndeplinirea înainte de termen a tuturor lu­crărilor din această campanie agricolă de primăvară. Transformările realizate prin înțeleapta politică a partidului, conferă vieţii satului nostru contemporan, alte dimensiuni, alte coordonate, prilejuindu-le apropierea, sub toate aspectele vieţii economice şi social-cul­­turale, de urbanismul viitoru­lui. Viitor de aur Tinereţe şi avânt Trepte spre împlinire In rînduri strlnse trec fău­ritorii de mobilă, harnicele ţe­sătoare de la „Oltul", cei care înalţă siluetele zvelte ale blocu­rilor, muncitorii de la „Spicul" sau de la Fabrica de ţigarete, cei care la căldura cuptoarelor rumenesc plinea, cei care în această zi de sărbătoare rapor­tează partidului rezultatele muncii lor, ale strădaniei de a traduce în fapt măreţele sar­cini trasate de Congresul al IX-lea al partidului, program luminos pentru viitorul Româ­niei socialiste. Trec purtători ai panou­rilor pe care s­unt înscri­se realizările şi depăşirile sarcinilor de plan şi a angaja­mentelor luate în cinstea lui 1 Mai, trec feţe strălucitoare de bucuria sărbătorii. Iată coloanele ţesătoarelor de la „Oltul". Principala preocupare a mun­citoarelor de la această uzină constă în continua îmbunătăţi­re a calităţii produselor. Dacă pînă acum, acestea ajungeau numai pe piaţa internă, astăzi, aproape o jumătate de milion metri pătraţi de ţesături iau drumul Danemarcei, al Greciei, al Statelor Unite ale America. Printre textiliste o recunoaş­­tem pe comunista Gizela Zöldi, decorată cu ,,Ordinul Muncii", o adevărată recordmenă în ma­terie de titluri şi steluţe de fruntaş în întrecerea socialistă, pe Georgeta Leu, Elisabeta Incze, Eugen Daczo, Árpád Sza­bó, Mihai Teodorescu, şi mulţi, mulţi alţi fruntaşi printre frun­taşi. Dînd viaţă sarcinilor trasate de partid, acest valoros colec­tiv a obţinut în primele luni ale anului importante succese, îndeplinind şi depăşind cu mult angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai. Astfel, volumul producţiei globale a fost de­păşit cu 10 la sută, realizîn­­du-se 31.000 metri pătraţi ţe­sături peste plan, economiile la preţul de cost au întrecut cu peste 140.000 Iei sarcina planificată, s-au pregătit şi dat în producţie noi sortimente de ţesături. Trec salariaţii unităţilor co­merciale care aduc un aport substanţial în aprovizionarea şi deservirea populaţiei. Prin reorganizarea administra­­tiv-teritorială a ţării, coopera­ţiei de consum i i se deschid noi perspective pentru creşte­rea iniţiativei, pentru o muncă mai calificată, mai rodnică, mai operativă, la nivelul cerinţelor populaţiei. In prezent, aprovizionarea şi deservirea în mediul rural şi în oraşele Tîrgu Secuiesc şi Covasna se asigură prin cele 315 magazine universale, indus­triale şi alimentare, prin 156 unităţi de alimentaţie publică,­­ prin 205 unităţi de prestări. In cursul primului trimestru al anului, aceste unităţi comercia­le au vîndut populaţiei măr­furi în valoare de peste 106 milioane lei. Trei noi obiective comerciale vor întregi profilul acestei organizaţii încă în cursul acestui an: complexul turistic Covasna, hanul tur­is­ Oameni în alb Trece coloana celor care s-au devotat îngrijirii vieţii, să­nătăţii omului. Cine n-a avut in viaţa lui nevoie măcar de sfatul unui medic? Cine nu poartă în amintire un dram de recunoştinţă pentru omul în halat alb, omul cu minte înţe­leaptă, cu mina îndelung ex­perimentată, care de atitea ori a salvat o viaţă sau a alinat o suferinţă ? Iată-l pe doctorul Ladislau Tihanyi, al cărui nume este bi­necunoscut pînă departe, peste hotare. Cîtor oameni Ie-a redat lumina ochilor, posibilitatea de a se bucura iar de razele soa­relui, de splendoarea florilor, de chipul celor apropiaţi ? ... Alături de el, soţia, asistenta medicală Henriette Tihanyi, una dintre cele mai pricepute, mai devotate şi mai harnice lucră­toare ale corpului sanitar din oraşul Sfîntu Gheorghe, un rînd cu ei păşesc medicii Ion Co­­veşan, Carol Korcsag, Alexan­dru Latzin, Ştefan Metik, sora Irina Barabaş, şi mulţi alţi oa­meni devotaţi ce se dăruiesc cu abnegaţie şi devotament, cu entuziasm pentru viaţa şi să­nătatea noastră. Răsună glasuri care scandea­ză numele acestei zile de săr­bătoare, înscrisă pentru tot­deauna ca simbol al muncii creatoare, al înfrăţirii tuturor celor care luptă pentru pace. Glasuri care se unesc, se în­cheagă în corul celor care-şi cîntă datoria împlinită. Cu flori în mîini trec artiştii teatrului de stat din oraşul nostru. ... La 23 August 1948 se des­chidea la Sfîntu Gheorghe sta­giunea unui teatru permanent, stabil. De atunci, peste 2 mi­lioane de spectatori s-au bucu­rat de cele aproape 160 de pre­miere, care le-au prilejuit sa­­tisfacţia de a-i cunoaşte în­deaproape de Moliere şi Sha­kespeare, pe Al. Mirodan şi Mihail Sebastian, pe Gorki, pe­ Victor Ion Popa şi Mihail Sor­bul, pe Marton Lili, Simon Magda.. . Aplauzele ce-i întîmpină pe actori mărturisesc dragostea de care se bucură aceştia în rîn­­dul spectatorilor. Oare în cite roluri, în cîte ipostaze au apărut adepţii Tha­­liei pe scenă? De cite ori am rîs ori am plîns o dată cu ei?... Levente Biró, Kató, Kovács, Papp Anna, Ladislau Földes, Gizela Molnár, au dat viață din viața lor atîtor roluri! Fiecare tînăr sau bătrln a îndrăgit unul din personajele create de ac­tor, fiecăruia i-a bătut inima în același ritm cu cea a inter­pretului care, transfigurat, a dat contur eroului contempo­ran, cu aspirafiile şi frumuseţile lui. Scenograful şi regizorul An­drei Völgyesi e alături de co­legul şi colaboratorul său, sce­nograful Biró Ivan Géza, cunos­cut şi apreciat pictor. La ex­poziţia de arăt plastică a jude­ţului, alături de lucrările lui Ion Mattis, Eugen Kosztándi, Szilágyi Zsolt, G. Olasz Ella, Andrei Patrask — tablourile sale întrunesc aprecieri meri­torii. Familie de comunişti Fabrica ,,Mobila" a cîştigat un binemeritat prestigiu atît în ţară cit şi peste hotarele ei. Aici, mîinile muncitorilor ro­mâni şi maghiari, făuresc cu­noscutele garnituri de mobilă „Select", „Poiana", „Eforie“ ... — Tot mai multe tari cum­pără produsele noastre, ne in­formează Francisc Lorincz, se­cretarul organizaţiei de partid, şef de echipă la secţia tapiţe­rie, U.R.S.S., Austria, R. D. Ger­mană, R. F. a Germaniei, Sta­tele Unite. E mîndru tovarăşul Lorincz de munca tovarăşilor săi. Pe piept îi străluceşte ,,Medalia Muncii", alături de steluţele de fruntaş, iar în privire un cald licăr de hotărîre spre noi suc­cese. Ioan Fekete este legat cu toa­te fibrele vieţii sale de între­prinderea „Mobila“. Lucrează aici de cînd a luat fiinţă unita­tea economică. Şi nu este doar o vorbă atunci cînd se spune că şi aici e ca acasă, ca în familie, pentru că familia lui e aici ; Maria Fekete, fiica lui, func­ţionară ; Gábor Fekete, fecio­rul, lăcătuş mecanic; sofia lui Gábor, Erzsébet, lustruitoare; cealaltă fiică, Viorica, tot lus­truitoare, şi-a adus soţul în „familie", adică la fabrică; Árpád Székely. O familie re­numită. In afară de Maria, care e utecistă, loji sunt membri de partid. O familie de comu­nişti, care e mereu exemplu. O familie de fruntaşi în între­cerea socialistă. Şi ea şi-a adus contribuţia la realizarea, în cinstea lui 1 Mai, a 190 garni­turi de mobilă tip „Select", pen­tru piața internă și 50 garni­turi de mobilă „Eforie", pentru export. Trec fruntaşii recoltelor bogate in rînd cu muncitorii fabrici­lor din Sfintu Gheorghe, pă­şesc cei care fac să rodească întinsele şi mănoasele ogoare ale plaiurilor judeţului nostru. Sînt ţăranii cooperatori din coo­perativele agricole fruntaşe Chichiş şi Moacşa. Ei raportează în această zi realizările pe care le-au obţi­nut în munca lor neobosită pentru recolte tot mai bogate. Cooperatorii din Chichiş se mîndresc ca realizările din a­­ceastă campanie agricolă de primăvară. Prin strădania lor de a smulge recolte tot mai mari îşi îngrijesc şi gospodă­resc pămînturile făcindu-le toi Pag 3 * In pas vioi şi tineresc Fanfara schimbă ritmul. Ră­sună acordurile cunoscutului marş al sportivilor. In ploaia razelor soarelui, care a izbuc­nit biruitor de sub perdeaua vătuită a norilor, trec siluetele graţioase ale sportivilor, tru­purile vînjoase ale atleţilor, fotbaliştilor, handbaliştilor­­ sportivi ai asociaţiilor „Oltul", „Mobila", ,,Carpaţi". Printre ei recunoaştem pe ti­nerii atleţi Árpád Dani, Judith Miko, Ildikó Krausz, pe hand­­baliştii Irina Bálint, Ernest Ke­rekes, Victor Stanciu şi Ştefan Rúzsa, ale căror rezultate ne-au confirmat de mult valoarea lor. Şi rîndurile tinerilor sportivi trec mereu un pas gimnastic, aducînd cu ele un val de ener­ (Continuare în pag. a 12-a) Înfrăţire

Next