Cuvîntul Nou, iulie 1968 (Anul 1, nr. 22-25)
1968-07-06 / nr. 22
P.R. 4 Medalion liric ION ARDELEAN. Urica lui ION ARDELEANU surprinde prin căldura nostalgică a versului său, prin muzicalitatea suavă pe care o conferă poeziei, cîntînd — asemeni unei susur limpede de izvor — bucuria de a trăi. Măiestria sa rezidă tocmai în această gingașă Sim■ plitate cu care — privind lumea ce se desfăşoară înainte-i — poate exclama Te sfidez şi rid şi-ţi strig: sunt nemuritor , trăiesc ! Poetul, pe care ne vom bucura să-l vedem cunoscut unui cit mai mare număr de cititori — aşa cum pretinde virtuozitatea poeziei sale — şi-a găsit drumul. El are glasul unui creator talentat şi original. Stăm aproape unul de altul. Tăcem deşi ştim amîndoi cite am vrea să ne spunem. Doar clipa alunecă printre noi domol, ca o pasăre cuochiul gol. Mi-e gîndul vînt, Mi-e dorul zări. Iubirea-mi este ca un cînt Ce se aude-n plîns de mări Uneori, mi se pare C-a început să se facă tîrziu. Poate într-o seară o să mi se pară că vreau să adorm. Tu, cel care cu fiecare clipă mă nărui cumplit, ne-nţeles, sublim, şi grotesc, te sfidez şi rîd şi-ţi strig : azi sînt nemuritor, trăiesc ! Stăm aproape Mi-e gîndul vînt Uneori, se face tîrziu Aşadar, s-a încheiat faza judeţeană a „Festivalului bienal de teatru I. L. Caragiale“. Vreme de o săptămînă, douăzeci şi două de echipe de teatru, unsprezece recitatori sau cititori artistici, un montaj literar, s-au aflat în întrecere, pe scenele aşezămintelor culturale din oraşele Baraolt, Tîrgu Secuiesc şi Sfîntu Gheorghe, pentru calificarea la faza interjudeţeană. Acum, după încheierea fazei judeţene a Festivalului bienal de teatru, se impune o analiză a modalităţii de pregătire şi de prezentare în concurs a echipelor de amatori. Larga mişcare artistică, desfăşurată sub egida acestui festival, a dovedit că în judeţul nostru există suficiente forţe pentru dinamizarea teatrului de amatori, pentru pregătirea şi prezentarea unor spectacole valoroase din punct de vedere artistic. în această ordine de idei, merită evidenţiate eforturile formaţiilor de teatru ale căminelor culturale din Barcani, Zagon, Intorsura Buzăului, a Casei orăşeneşti de cultură Tîrgu Secuiesc, ale cluburilor sindicale „Spicul“ din Sfîntu Gheorghe, „Iprofil“ din Covasna, întreprinderea forestieră din Comandau, OCX, Sfîntu Gheorghe, de a aduce pe scenă spectacole de o înaltă ţinută artistică. Prezentînd înainte de faza judeţeană a Festivalului bienal de teatru mai multe spectacole, amintitele formaţii s-au bucurat de o frumoasă primire din partea publicului şi au acumulat o bogată experienţă scenică. Jocul firesc, naturaleţea cu care s-au mişcat artiştii amatori pe scenă, înţelegerea rolurilor de către marea lor majoritate, sunt numai cîteva din calităţile spectacolelor formaţiilor de mai sus, calităţi care le-au adus aplauzele publicului şi aprecierile binemeritate ale juriului. Numărul mare de echipe participante, ne bucură, evident, dar am fi dorit ca alături de elementul cantitativ să existe pregnant şi cel calitativ. Pentru că, pe lingă unele spectacole de certă reuşită, pe scenele Festivalului bienal de teatru s-au prezentat şi spectacole submediocre. Aşa au fost cele ale formaţiilor căminelor culturale din Ilieni, Aita Medie, Turia, Tamaşfalău, Foto. La aceste echipe s-a observat neputinţa de exteriorizare a sentimentelor personajelor interpretate. Artiştii derulau mecanic şi static rolurile, dovedind o insuficientă pregătire. Promovate la faza judeţeană, amintitele formaţii au dezamăgit prin lipsa de acurateţe în joc şi pregătire. Este o lipsă a comitetului judeţean de cultură şi artă, a Casei judeţene a creaţiei populare, că nu au acordat, prin specialiştii lor, un substanţial sprijin pregătirii minuţioase a tuturor echipelor de teatru. O notă slabă pentru organizatori : artiştii amatori au jucat în faţa unor săli aproape goale (în special la Baraolt unde, în afara juriului, în sală au fost prezenţi doar doi-trei copii şi o bătrînică). Unde au fost susţinătorii echipelor, unde au fost masele pentru care, în fond, se organizase festivalul ? Aportul cadrelor didactice s-a simţit din plin în toate spectacolele (lăudabil lucru !). L-am găsit totuşi, exagerat de mare în distribuţii, deoarece majoritatea pieselor au fost interpretate de învăţători şi profesori. Atragerea maselor largi de ţărani şi muncitori în mecanismul pregătirii şi prezentării spectacolelor de teatru, trebuie să constituie unul din scopurile permanente ale activităţii culturale de masă. Cele mai bune formaţii s-au calificat pentru faza interjudeţeană a concursului. Nivelul de interpretare al artiştilor din Barcani, care au prezentat drama „Năpasta“ de I. L. Caragiale, al celor de la Casa orăşenească de cultură Tîrgu Secuiesc, cu piesa „Mătrăguna“ de Machiavelli, sau ai celor de la I.I. „Spicul“ din Sfîntu Gheorghe, au atras în mod deosebit atenţia juriului, primind şi calificarea pentru faza superioară a bienalei de teatru. Montajul literar „Vitejii neamului“, realizat în noul oraş Intorsura Buzăului, s-a calificat, am spune, din oficiu, fiind singurul prezentat în concurs. (A impresionat plăcut puternicul suflu patriotic al montajului). Dintre recitatori, au întrunit sufragiile juriului Clara Bogdan din Baraolt şi Edith Pakucs din Boroşneul Mare. Se impune, în continuare, să se muncească serios cu aceste echipe, ca ele să se prezinte onorabil şi la faza interjudeţeană a Festivalului bienal de teatru, contribuind astfel la creşterea nivelului artistic al mişcării de amatori din judeţul nostru. Nimic, şi cu atît mai mult arta, nu se face fără pasiune şi dăruire, fără repetiţii, fără eforturi. Concluziile desprinse după desfăşurarea fazei judeţene a Festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale“ trebuie să constituie obiectul unor dezbateri rodnice la Comitetul judeţean de cultură şi artă şi Casa judeţeană a creaţiei populare, pentru a se lua toate măsurile necesare ca mişcarea teatrală de amatori să cîştige simţitor în calitate. Prof SORIN TEODORESCU Festivalul bienal de teatru „S.L. Caragiale“ Opinii de la masa juriului Piesa lui I. X Caragiale „Năpasta“ a fost cu multă măiestrie interpretată de colectivul căminului cultural din comuna Barcani, în cadrul bienalei de teatru fflEHB*e£E®-»BlS3BCSB3S&E!*i3BBS*E;BEâiH»»â'S3:i3!SJS®Ş3BtiiilSiiEiâSiiîa-afcBaiiB»BBSiiaâiBI CUVlNTUL NOW ANUL I, NR. 22 eveniment muzical O dublă aniversare a marcat festivitatea muzicală care a avut loc zilele trecute în sala Teatrului de stat din Sfîntu Gheorghe: două decenii de la înfiinţarea orchestrei semi-simfonice a Casei de cultură şi cinci decenii de rodnică activitate a cunoscutului dirijor şi compozitor Karel Molnár. Repertoriul, precedat de o prezentare a formaţiei şi a personalităţii sărbătoritului, ilustrează pasiunea cu care muzicieni profesionişti şi amatori din oraşul Sfîntu Gheorghe îşi consacră talentul lor culturalizării maselor. Programul s-a deschis cu Uvertura la opera „Carmen“ de Bizet. Au urmat apoi selecţiuni din creaţiile lui Gounod şi Mozart. Orchestra, dovedind un excelent comportament, a oferit un spectacol de un elevat nivel artistic. în interpretarea ansamblului coral al U.J.C.C., răsună lieduri de Schumann şi „Corul sclavilor“ din opera „Nabucodonosor" de Verdi. Talentatul solist vocal, Kurth Walter, s-a remarcat prin fineţea tehnicii, prin frumuseţea timbrului său vocal, el reuşind să interpreteze cu succes arii celebre din operete. în a doua parte a programului, formaţiile prezintă lucrări componistice ale lui Kárel Molnár. Soliştii Nagy Lenke, Sándor Bartoş şi alţii, interpretează bucăţi muzicale inspirate de poeziile lui Ady Endre, în încheiere, frumoase melodii din opereta „Zboară mingea“, aparţinînd dirijorului sărbătorit K. Molnár. Fără îndoială, acest elevat eveniment artistic marchează continuarea cu succes a unor valoroase tradiţii muzicale statornicite în oraşul Sfîntu Gheorghe. TOMPA BARNA Orchestra semi-simfonică a Casei de cultură din Sfintu Gheorghe dirijată de Karel Molnár