Cuvîntul Nou, august 1968 (Anul 1, nr. 26-31)

1968-08-03 / nr. 26

Fag. 2 Să lichidăm rămînerile în urmă la seceriş! în cea mai mare parte a ţă­rii, secerişul păioaselor este deja o lucrare încheiată, în prezent executîndu-se, pe un front larg, arăturile de vară şi însămînţarea culturilor duble. Condiţiile geografice şi cli­matice din judeţul Covasna determină o oarecare întîrzie­­re a lucrărilor agricole, faţă de alte zone ale ţării. Cu toate acestea,­un număr de 8 coope­rative agricole de producţie au terminat secerişul griului pînă la 31 iulie şi în prezent se află într-un stadiu avansat cu tre­ieratul. Printre acestea se nu­mără unităţile din Arad­ — unde griul a fost treierat de pe 190 din cele 275 hectare sece­rate şi Chilieni — care are 160 hectare­ cu grîu treierat din 195, iar cooperativa agricolă de producţie d­in Cernat a tre­ierat 440 hectare din cele 710 secerate. în judeţ avem şi alte unităţi care au terminat de secerat griul, cum sunt : cooperativele agricole de producţie din Chi­­chiş, Mereni, Lemnia, Poian, Petriceni, care sunt însă răma­se în urmă cu treieratul. De pildă, cooperativa agricolă de producţie Poian, a treierat griul de pe numai 7 hectare, din cele 323 secerate. In aces­te unităţi vor trebui luate grabnice măsuri pentru termi­narea treierişului intr-un timp cît mai scurt. Din păcate, în judeţul nos­tru sînt­ cooperative agricole de producţie mult rămase în urmă cu secerişul griului, cum sînt cele din Alungeni (cu 150 hectare de grîu nesecerat pînă la 1 august) Turia (care a se­cerat griul doar de pe 370 din cele 740 hectare), Lunga, Măr­­tineni etc. Multe din cooperativele agri­cole de producţie se află in zone cu aceleaşi condiţii pe­doclimatice, deci întîrzierea secerişului, în unele coopera­tive, nu-şi are cauza decit în­­tr-o slabă organizare a mun­cii de recoltare. Ploile abundente din ultima perioadă de timp au determi­nat întreruperea secerişului şi,, deci, unele unităţi agricole care au rămas în urmă cu re­coltatul, vor avea pierderi la producţia de grîu. Imediat du­pă terminarea recoltatului, cooperativele agricole de pro­ducţie au început arăturile de vară. Printre acestea se află cooperativele agricole de pro­ducţie Mărlineni (care a arat 256 din cele 276 hectare se­cerate), Turia (210 hectare) şi Lunga (care a arat 132 din cele 152 hectare secerate). De cîteva zile norii s-au ri­sipit, fapt care permite unităţi­lor agricole unde mai există grîu nesecerat, să lichideze a­­ceastă nedorită rămînere în urmă şi să se alăture celor care se află în fruntea campa­niei agricole de vară. "Este o acțiune care trebuie şi poate să fie făcută în toate coope­rativele agricole din județul nostru. D. POPESCU mmm aas ■ La G.A.P. Goşeni se recoltează fasolea verde La fel ca în întreaga ţară şi­­ judeţul Covas­­­­a, anul acesta, acţiunea pentru irigarea unor su­prafeţe cît mai întinse s-a desfăşurat cu o in­tensitate sporită, la rea­lizarea acestei importan­te sarcini, de care depin­de obţinerea unor pro­ducţii sporite chiar în condiţii de secetă, con­tribuţia cea mai mare au avut-o şi o au coope­rativele agricole de pro­ducţie. Pînă acum, su­prafaţa totală amenaja­tă pe terenurile coope­rativelor prin soluţii de­finitive şi provizorii, to­talizează 4.019 hectare. S-au folosit în acest scop posibilităţi locale varia­te, în special grupuri mobile pentru pom­parea apelor din rîul Olt şi afluenţii săi. Mai multe unităţi cooperatis­te au participat la reali­zarea unui mare com­plex de canale de iriga­ţii pe platoul Cîmpu- Frumos intrat în func­ţiune la începutul anu­lui. Printre cooperative­le care au irigat supra­feţe mai importante sunt: Chilieni, Ozun, Sîntionlunca, Brateş, Ca­talina şi altele. Investi­ţiile făcute anul trecut şi începutul acestui an la cele cinci unităţi mai sus-amintite, pentru iri­gaţii, se ridică la suma totală de 4.354.000 lei. E­­ficienţa acestor investi­ţii a fost pe deplin de­monstrată prin realiza­rea linei producţii ri­dicate la hectar ca şi cea din anii cu precipitaţii normale obţinută la coo­perativele agricole de producţie Catalina, Chi­lieni etc. Sunt însă cooperative care deşi au terenuri a­­menajate surse de apă şi utilaje de irigat, nu se folosesc din plin, dînd dovadă de o gravă ne­glijenţă. O asemenea ati­tudine s-a manifestat la cooperativa agricolă de producţie Boroşneul Ma­re care dispune de un teritoriu amenajat pen­tru irigaţii de 124 hec­tare şi de 3 aspersoare care trag apa direct de la sursă. Cu toată can­titatea de precipitaţii, scăzută, cooperativa nu a folosit acest sistem de­cit pentru udarea a 30 hectare deoarece în ur­ma indiguirii rîului Co­vasna ar fi trebuit să instaleze o staţie de pompare pe care n-a realizat-o. La cooperati­vele agricole Ghidfalău şi Sfîntu Gheorghe, care au investit fiecare în ul­timul timp peste 700.000 lei în irigaţii făcînd par­te din complexul Cîm­­pu-Frumos, nu se fac u­­dări suficiente. Cauza es­te neglijenţa manifesta­tă de conducerea acestor unităţi în legătură cu dis­tribuţia apei de la sta­ţia de pompare Cîmpu- Frumos. Nu fac comenzi de apă, nu au grafice de irigaţii nu participă la şedinţele consiliului de coordonare. Ne întrebăm atunci, care este eficienţa im­portantelor investiţii fă­cute de aceste cooperati­ve? Mai mult decit atît, nu trebuie să uităm că a­­ceastă eficienţă este strîns legată şi de furni­zarea la timp a utilaje­lor plătite şi punerea lor în funcţiune fără întîr­­ziere, cum şi asigurarea pieselor de schimb. In această privinţă s-au manifestat însă atitudini birocratice din partea u­­nor conduceri ale coope­rativelor agricole de pro­­ducţie şi uniunilor coo­peratiste, (fosta uniune regională a cooperative­lor agricole şi în prezent uniunea judeţeană) care nu au urmărit cu aten­ţie furnizarea tuturor pieselor necesare insta­laţiilor, prelungindu-se termenul de predare din decembrie 1967 pînă în iulie 1968. Cum a fost posibil acest lucru ? Pen­tru a descurca iţele bi­rocratice, a trebuit să analizăm o serie de in­stituţii participante la în­cheierea contractelor de furnizare a utilajelor. Cu această ocazie am aflat că iniţial preţul stabilit pentru un agregat a fost în jur de 100.000 lei, în­să pe parcurs aducîndu­­se îmbunătăţiri substan­ţiale utilajelor respective s-a majorat la 120.000 lei, fapt comunicat coo­perativelor beneficiare, care au şi vărsat dife­renţa la bancă. Condu­cerile uniunilor agricole, în schimb nu au comu­nicat furnizorului com­pletarea sumelor, şi deci aceştia au predat agre­gatele cu piese lipsă pen­tru a se încadra în pre­ţul iniţial. Cooperativele la rîndul lor au mani­festat şi ele neglijenţă, acceptînd recepţiile în aceste condiţii. Agrega­tele incomplete nu au putut fi utilizate, cultu­rile sufereau de lipsă de apă şi banii şedeau în bancă. Şi în prezent mai sunt aşteptate două agre­gate comandate şi plătite de C.A.P. Ghidfalău şi Lunga, care încă nu au sosit. O serie de greutăţi s-au manifestat şi la G.A.P. Ozun, care a ce­rut la D.I.F.O.T Braşov să-i pună la dispoziţie un plug pentru a extin­de suprafaţa irigată, pentru care a şi depus banii aprobaţi de adu­narea generală, D.I.F.O.T. răspunzînd că dă plu­gul, dar cooperativa să asigure braţele de mun­că pentru tal­uzarea şan­ţurilor, G.A.P. Ozun nu a dat nici un răspuns şi a lăsat nelămurită pro­blema pînă în prezent. Este necesar ca negli­jenţele manifestate la ni­velul conducerilor coo­perativelor şi al uniuni­lor cooperativelor agrico­le şi care nu au rămas fără urmări negative pentru producţie şi în fi­nal pentru economia ţă­rii să nu se mai produ­că în viitor. Pentru a ilustra cele arătate mai sus dăm ur­mătoarele exemple : la cooperativa agricolă de producţie Catalina s-a obţinut o producţie de grîu şi secară de peste 2.900 kilograme la hec­tar, la cooperativa agri­colă Chilieni de aproa­pe 2.700 kilograme la hectar, iar la alte uni­tăţi, datorită, unor lipsuri ce nu s-au putut remedia la timp au existat supra­feţe compromise care au trebuit să fie reînsămîn­­ţate. La cooperativa agri­colă de producţie Reci au avut de suferit 22 hec­tare sfeclă de zahăr, iar la cooperativa agricolă Ilieni 26 hectare. Cooperatorii din Cata­lina s-au convins încă din anii­ trecuţi de avan­­tajele irigării terenurilor prin obţinerea de pro­ducţii agricole sporite, de avantajele şi eficienţa in­vestiţiilor în acest dome­niu şi au extins în cursul acestui an suprafaţa i­­rigată de 145 hectare cu încă­­45 hectare. De ase­menea cooperativa agri­colă de producţie Bra­teş a extins irigaţiile de la 200 hectare la 240, Ta­­maşfalău de la 198 hec­tare la 258. Cu atît mai gravă apare neglijenţa conducătorilor unor coo­perative agricole care nu numai că nu au făcut extinderi, dar nu­­ au e­­fectuat nici un fel de a­­menajări pentru irigaţii, în această situaţie se gă­sesc cooperativei d’ Că­­peni, unde se puteau a­­menaja 150 hectare, Mal­­naş care putea iriga 60 hectare şi altele. Eficienţa investiţiilor se poate realiza numai prin organizarea temei­nică şi desfăşurarea rit­mică a activităţii în do­meniul irigaţiilor. Preo­cuparea de a folosi cu randament sporit toate terenurile amenajate, în­treţinerea corespunzătoa­re a lucrărilor executate şi a utilajelor, efectua­rea întregului ciclu de udări în perioada opti­mă, prin folosirea tim­pului de lucru şi a agre­gatelor duc, după cum s-a văzut, la rezultate de­osebite. Pentru anul vii­tor este prevăzută o ex­tindere a irigaţiilor în judeţul nostru cu încă 2.500 hectare Acest fapt presupune eliminarea to­tală a neglijenţelor ma­nifestate pînă acum. Este inadmisibil ca in­vestiţiile mari ce se fac pentru realizarea planu­lui de irigaţii să nu dea randamentul propus, pentru a smulge pămîn­­tului producţii cît mai mari. C DOBRESCU Extinderea irigaţiilor şi mărirea eficienţei lor - sarcină deosebit de importantă CUVlNTUL NOU ANUL I, NR. 26 CULTURI Una din măsurile luate pen­tru diminuarea efectelor sece­tei este şi insăminţarea cultu­rilor succesive de legume. în judeţul Covasna s-a stabilit ca un număr de 25 cooperati­ve agricole să folosească a­­ceastă formă de obţinere a zarzavaturilor. Din întreaga suprafaţă planificată — adică 200 hectare — s-a şi însăm­în­­ţat o parte. Pină în prima de­cadă a lunii august se vor in­­sămînţa şi restul terenurilor cu : fasole, varză, morcovi, ar­dei. Fruntaşi în acţiunea de însămînţare a culturilor succe­sive de legume sunt coopera­tivele agricole din : Brateş, Arad­, Chichiş, Ilieni, în urma situaţiei existente pe teren s-au creat condiţii să credem că în scurtă vreme planul de însămînţare la aceste culturi să fie realizat şi chiar depăşit şi în cooperativele agricole din: Ghidfalău, Ojdula, aici fiind gata pregătite însemnate su­prafeţe de teren eliberate de prima recoltă. Sunt mult ră­mase în urmă în această im­portantă acţiune cooperativele din Belin şi Moacşa, unde nu s-a însămînţat nici 30 la sută din suprafeţele planificate. Este cazul ca această situaţie să fie cît mai urgent îndrep­tată, consiliile de conducere ale cooperativelor trebuind să ia măsuri hotărîte pentru a se putea recupera timpul pierdut. H. ALEXANDRU SUCCESIVE DE LEGUME

Next