Cuvîntul Nou, august 1968 (Anul 1, nr. 26-31)
1968-08-03 / nr. 26
Fag. 2 Să lichidăm rămînerile în urmă la seceriş! în cea mai mare parte a ţării, secerişul păioaselor este deja o lucrare încheiată, în prezent executîndu-se, pe un front larg, arăturile de vară şi însămînţarea culturilor duble. Condiţiile geografice şi climatice din judeţul Covasna determină o oarecare întîrziere a lucrărilor agricole, faţă de alte zone ale ţării. Cu toate acestea,un număr de 8 cooperative agricole de producţie au terminat secerişul griului pînă la 31 iulie şi în prezent se află într-un stadiu avansat cu treieratul. Printre acestea se numără unităţile din Arad — unde griul a fost treierat de pe 190 din cele 275 hectare secerate şi Chilieni — care are 160 hectare cu grîu treierat din 195, iar cooperativa agricolă de producţie din Cernat a treierat 440 hectare din cele 710 secerate. în judeţ avem şi alte unităţi care au terminat de secerat griul, cum sunt : cooperativele agricole de producţie din Chichiş, Mereni, Lemnia, Poian, Petriceni, care sunt însă rămase în urmă cu treieratul. De pildă, cooperativa agricolă de producţie Poian, a treierat griul de pe numai 7 hectare, din cele 323 secerate. In aceste unităţi vor trebui luate grabnice măsuri pentru terminarea treierişului intr-un timp cît mai scurt. Din păcate, în judeţul nostru sînt cooperative agricole de producţie mult rămase în urmă cu secerişul griului, cum sînt cele din Alungeni (cu 150 hectare de grîu nesecerat pînă la 1 august) Turia (care a secerat griul doar de pe 370 din cele 740 hectare), Lunga, Mărtineni etc. Multe din cooperativele agricole de producţie se află in zone cu aceleaşi condiţii pedoclimatice, deci întîrzierea secerişului, în unele cooperative, nu-şi are cauza decit într-o slabă organizare a muncii de recoltare. Ploile abundente din ultima perioadă de timp au determinat întreruperea secerişului şi,, deci, unele unităţi agricole care au rămas în urmă cu recoltatul, vor avea pierderi la producţia de grîu. Imediat după terminarea recoltatului, cooperativele agricole de producţie au început arăturile de vară. Printre acestea se află cooperativele agricole de producţie Mărlineni (care a arat 256 din cele 276 hectare secerate), Turia (210 hectare) şi Lunga (care a arat 132 din cele 152 hectare secerate). De cîteva zile norii s-au risipit, fapt care permite unităţilor agricole unde mai există grîu nesecerat, să lichideze această nedorită rămînere în urmă şi să se alăture celor care se află în fruntea campaniei agricole de vară. "Este o acțiune care trebuie şi poate să fie făcută în toate cooperativele agricole din județul nostru. D. POPESCU mmm aas ■ La G.A.P. Goşeni se recoltează fasolea verde La fel ca în întreaga ţară şi judeţul Covasa, anul acesta, acţiunea pentru irigarea unor suprafeţe cît mai întinse s-a desfăşurat cu o intensitate sporită, la realizarea acestei importante sarcini, de care depinde obţinerea unor producţii sporite chiar în condiţii de secetă, contribuţia cea mai mare au avut-o şi o au cooperativele agricole de producţie. Pînă acum, suprafaţa totală amenajată pe terenurile cooperativelor prin soluţii definitive şi provizorii, totalizează 4.019 hectare. S-au folosit în acest scop posibilităţi locale variate, în special grupuri mobile pentru pomparea apelor din rîul Olt şi afluenţii săi. Mai multe unităţi cooperatiste au participat la realizarea unui mare complex de canale de irigaţii pe platoul Cîmpu- Frumos intrat în funcţiune la începutul anului. Printre cooperativele care au irigat suprafeţe mai importante sunt: Chilieni, Ozun, Sîntionlunca, Brateş, Catalina şi altele. Investiţiile făcute anul trecut şi începutul acestui an la cele cinci unităţi mai sus-amintite, pentru irigaţii, se ridică la suma totală de 4.354.000 lei. Eficienţa acestor investiţii a fost pe deplin demonstrată prin realizarea linei producţii ridicate la hectar ca şi cea din anii cu precipitaţii normale obţinută la cooperativele agricole de producţie Catalina, Chilieni etc. Sunt însă cooperative care deşi au terenuri amenajate surse de apă şi utilaje de irigat, nu se folosesc din plin, dînd dovadă de o gravă neglijenţă. O asemenea atitudine s-a manifestat la cooperativa agricolă de producţie Boroşneul Mare care dispune de un teritoriu amenajat pentru irigaţii de 124 hectare şi de 3 aspersoare care trag apa direct de la sursă. Cu toată cantitatea de precipitaţii, scăzută, cooperativa nu a folosit acest sistem decit pentru udarea a 30 hectare deoarece în urma indiguirii rîului Covasna ar fi trebuit să instaleze o staţie de pompare pe care n-a realizat-o. La cooperativele agricole Ghidfalău şi Sfîntu Gheorghe, care au investit fiecare în ultimul timp peste 700.000 lei în irigaţii făcînd parte din complexul Cîmpu-Frumos, nu se fac udări suficiente. Cauza este neglijenţa manifestată de conducerea acestor unităţi în legătură cu distribuţia apei de la staţia de pompare Cîmpu- Frumos. Nu fac comenzi de apă, nu au grafice de irigaţii nu participă la şedinţele consiliului de coordonare. Ne întrebăm atunci, care este eficienţa importantelor investiţii făcute de aceste cooperative? Mai mult decit atît, nu trebuie să uităm că această eficienţă este strîns legată şi de furnizarea la timp a utilajelor plătite şi punerea lor în funcţiune fără întîrziere, cum şi asigurarea pieselor de schimb. In această privinţă s-au manifestat însă atitudini birocratice din partea unor conduceri ale cooperativelor agricole de producţie şi uniunilor cooperatiste, (fosta uniune regională a cooperativelor agricole şi în prezent uniunea judeţeană) care nu au urmărit cu atenţie furnizarea tuturor pieselor necesare instalaţiilor, prelungindu-se termenul de predare din decembrie 1967 pînă în iulie 1968. Cum a fost posibil acest lucru ? Pentru a descurca iţele birocratice, a trebuit să analizăm o serie de instituţii participante la încheierea contractelor de furnizare a utilajelor. Cu această ocazie am aflat că iniţial preţul stabilit pentru un agregat a fost în jur de 100.000 lei, însă pe parcurs aducînduse îmbunătăţiri substanţiale utilajelor respective s-a majorat la 120.000 lei, fapt comunicat cooperativelor beneficiare, care au şi vărsat diferenţa la bancă. Conducerile uniunilor agricole, în schimb nu au comunicat furnizorului completarea sumelor, şi deci aceştia au predat agregatele cu piese lipsă pentru a se încadra în preţul iniţial. Cooperativele la rîndul lor au manifestat şi ele neglijenţă, acceptînd recepţiile în aceste condiţii. Agregatele incomplete nu au putut fi utilizate, culturile sufereau de lipsă de apă şi banii şedeau în bancă. Şi în prezent mai sunt aşteptate două agregate comandate şi plătite de C.A.P. Ghidfalău şi Lunga, care încă nu au sosit. O serie de greutăţi s-au manifestat şi la G.A.P. Ozun, care a cerut la D.I.F.O.T Braşov să-i pună la dispoziţie un plug pentru a extinde suprafaţa irigată, pentru care a şi depus banii aprobaţi de adunarea generală, D.I.F.O.T. răspunzînd că dă plugul, dar cooperativa să asigure braţele de muncă pentru taluzarea şanţurilor, G.A.P. Ozun nu a dat nici un răspuns şi a lăsat nelămurită problema pînă în prezent. Este necesar ca neglijenţele manifestate la nivelul conducerilor cooperativelor şi al uniunilor cooperativelor agricole şi care nu au rămas fără urmări negative pentru producţie şi în final pentru economia ţării să nu se mai producă în viitor. Pentru a ilustra cele arătate mai sus dăm următoarele exemple : la cooperativa agricolă de producţie Catalina s-a obţinut o producţie de grîu şi secară de peste 2.900 kilograme la hectar, la cooperativa agricolă Chilieni de aproape 2.700 kilograme la hectar, iar la alte unităţi, datorită, unor lipsuri ce nu s-au putut remedia la timp au existat suprafeţe compromise care au trebuit să fie reînsămînţate. La cooperativa agricolă de producţie Reci au avut de suferit 22 hectare sfeclă de zahăr, iar la cooperativa agricolă Ilieni 26 hectare. Cooperatorii din Catalina s-au convins încă din anii trecuţi de avantajele irigării terenurilor prin obţinerea de producţii agricole sporite, de avantajele şi eficienţa investiţiilor în acest domeniu şi au extins în cursul acestui an suprafaţa irigată de 145 hectare cu încă45 hectare. De asemenea cooperativa agricolă de producţie Brateş a extins irigaţiile de la 200 hectare la 240, Tamaşfalău de la 198 hectare la 258. Cu atît mai gravă apare neglijenţa conducătorilor unor cooperative agricole care nu numai că nu au făcut extinderi, dar nu au efectuat nici un fel de amenajări pentru irigaţii, în această situaţie se găsesc cooperativei d’ Căpeni, unde se puteau amenaja 150 hectare, Malnaş care putea iriga 60 hectare şi altele. Eficienţa investiţiilor se poate realiza numai prin organizarea temeinică şi desfăşurarea ritmică a activităţii în domeniul irigaţiilor. Preocuparea de a folosi cu randament sporit toate terenurile amenajate, întreţinerea corespunzătoare a lucrărilor executate şi a utilajelor, efectuarea întregului ciclu de udări în perioada optimă, prin folosirea timpului de lucru şi a agregatelor duc, după cum s-a văzut, la rezultate deosebite. Pentru anul viitor este prevăzută o extindere a irigaţiilor în judeţul nostru cu încă 2.500 hectare Acest fapt presupune eliminarea totală a neglijenţelor manifestate pînă acum. Este inadmisibil ca investiţiile mari ce se fac pentru realizarea planului de irigaţii să nu dea randamentul propus, pentru a smulge pămîntului producţii cît mai mari. C DOBRESCU Extinderea irigaţiilor şi mărirea eficienţei lor - sarcină deosebit de importantă CUVlNTUL NOU ANUL I, NR. 26 CULTURI Una din măsurile luate pentru diminuarea efectelor secetei este şi insăminţarea culturilor succesive de legume. în judeţul Covasna s-a stabilit ca un număr de 25 cooperative agricole să folosească această formă de obţinere a zarzavaturilor. Din întreaga suprafaţă planificată — adică 200 hectare — s-a şi însămînţat o parte. Pină în prima decadă a lunii august se vor insămînţa şi restul terenurilor cu : fasole, varză, morcovi, ardei. Fruntaşi în acţiunea de însămînţare a culturilor succesive de legume sunt cooperativele agricole din : Brateş, Arad, Chichiş, Ilieni, în urma situaţiei existente pe teren s-au creat condiţii să credem că în scurtă vreme planul de însămînţare la aceste culturi să fie realizat şi chiar depăşit şi în cooperativele agricole din: Ghidfalău, Ojdula, aici fiind gata pregătite însemnate suprafeţe de teren eliberate de prima recoltă. Sunt mult rămase în urmă în această importantă acţiune cooperativele din Belin şi Moacşa, unde nu s-a însămînţat nici 30 la sută din suprafeţele planificate. Este cazul ca această situaţie să fie cît mai urgent îndreptată, consiliile de conducere ale cooperativelor trebuind să ia măsuri hotărîte pentru a se putea recupera timpul pierdut. H. ALEXANDRU SUCCESIVE DE LEGUME