Cuvîntul Nou, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 32-35)

1968-09-07 / nr. 32

Vizita conducătorilor de partid şi de stat în întreprinderi industriale din Capitală în cursul zilei de joi, tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, CHIVU STOICA, PAUL NI­­CULESCU-MIZIL, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEŢ şi DUMITRU POPA, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, au făcut o vizită de lucru în întreprinderi industriale din Bucu­reşti. În cadrul vizitei, conducă­torii de partid şi de stat s-au întîlnit cu muncitori, tehni­cieni şi ingineri, au repre­zentanţi ai organelor de con­ducere ale întreprinderilor, ai organizaţiilor de partid, s-au interesat de stadiul în­deplinirii planurilor de pro­ducţie, de măsurile întreprin­se pentru realizarea sarcini­lor prevăzute pe anul în curs şi pe întregul cincinal. Primul popas s-a făcut la Uzina „Vulcan“ — una din­tre cele mai vechi între­prinderi bucureştane — de­venită astăzi o puternică u­­nitate a industriei noastre constructoare de maşini. Nu­mele ei evocă vechi tradi­ţii de luptă revoluţionară ale clasei noastre munci­toare, preluate astăzi şi în­tărite de u­n colectiv de oa­meni ai muncii cunoscuţi prin hărnicia lor, prin pri­ceperea şi abnegaţia cu ca­re contribuie la întărirea e­­conomică a patriei, la de­­săvîrşirea operei de con­strucţie socialistă în Româ­nia. De la Uzina „Vulcan“ conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre noua platformă industrială din zona de sud-vest a Capi­talei, unde în cursul ac­tualului cincinal, s-au con­struit noi şi puternice uni­tăţi ale industriei uşoare, întregind potenţialul indus­trial al Capitalei. Primul obiectiv vizitat aici este Fabrica de stofe de mobilă, unitate intrată în funcţiune la începutul anului 1965. Obiectivul următor al vi­zitei — Fabrica de trico­taje „Tricolana“, cea mai tî­­nără, dar şi cea mai mo­dernă unitate de acest fel din ţară. Intrată de curînd în func­ţiune, — în cursul lunii septembrie 1967 — cu 10 luni înainte de termenul fixat prin grafic, această u­­nitate şi-a cîştigat rapid, prin produsele sale, un bi­nemeritat prestigiu, atît în ţară cit şi peste hotare. Sunt vizitate sectoarele de tricotat coton şi circulare,­­ sectoare dotate cu uti­laje din cele mai moderne. In 1970 cind va intra în funcţiune cu întreaga ca­pacitate, fabrica va da o producţie­ anuală de 6 235 000 bucăţi tricotate într-o va­rietate largă de modele­­ pentru bărbaţi, femei şi copii. In continuarea vizitei de lucru, tovarăşul Nicolae Geau­şescu şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat s-au oprit la noua şi moderna Fabrică de nasturi situată tot pe platforma industrială Ghencea, în a­­propierea fabricii de trico­taje. Tînăra fabrică, al că­rei proces de producţie este în întregime mecanizat şi automatizat, are o capaci­tate anuală de 100 milioa­ne de nasturi pe an — peste 80 de sortimente — într-o bogată şi variată gamă de modele, culori şi mărimi. Ziua forestierului Zorii zilei de miine, vor intîlni aşeză­rile forestiere din pădurile Carpaţilor, ma­rile combinate de industrializare a lem­nului, fabricile de cherestea, unităţile in­stitutelor de cercetări şi proiectări fores­tiere, în atmosferă festivă. Miine, se săr­bătoreşte pentru prima dată in ţara noas­tră Ziua forestierului. Din cele mai îndepărtate guri de exploa­tare a pădurilor pînă în universul mari­lor angrenaje industriale in care se desă­­virşeşte metamorfoza aurului verde, din sălile proiectanţilor, în care prind contu­ruri noile obiective ale industriei fores­tiere, pînă pe şantierele pe care construc­torii aşează temeliile noilor unităţi de creaţie din această ramură, in pepinierele in care cresc mugurii pădurilor viitoare, pretutindeni, in atmosfera solemnă, de sărbătoare, se va prezenta bilanţul în­făptuirilor obţinute în îndeplinirea pla­nurilor elaborate de partid, pregătirile care s-au aşezat la baza noilor succese ale anului forestier care a început. Forestierii sunt purtătorii unor tradiţii care se pierd în depărtările istoriei. Din codrii acestor păminturi, cu milenii In urmă, dacii îşi scoteau materialul lemnos pentru cetăţi, şi pentru catarge de coră­bii, pentru articole casnice şi pentru focul căminelor. In anii construcţiei socialiste, vasta ac­ţiune de împădurire şi exploatarea raţio­nală a fondului silvic a conferit pădurilor o permanenţă sigură în spaţii mereu am­plificate, pentru prezent dar şi pentru viitor. In anii noştri, asemenea tuturor ramu­rilor economiei naţionale, şi industria fo­restieră a cunoscut o impresionantă ascen­siune. C­ele mai noi cuceriri ale tehnicii contemporane sunt prezente in parchetele de exploatare unde s-au creat condiţii op­time de viaţă şi de muncă pentru munci­torii forestieri. La Blaj, Gherla, Comă­­neşti, Dej, Suceava, Brăila, Piteşti, Gă­­lăuţaşi, Sighet, şi in alte localităţi, s-au înălţat combinate moderne de industriali­zare a lemnului. A fost considerabil spo­rită gama produselor, creşte continuu in­dicele de utilizare a masei lemnoase. Industria forestieră deserveşte azi prin produsele ei, toate ramurile economiei naţionale. O însemnată pondere în com­plexul acestei ramuri, este deţinută de unităţile forestiere din judeţul Covasna, care au obţinut rezultate remarcabile. De Ziua forestierului transmitem un călduros salut lucrătorilor din toate sec­toarele de activitate ale economiei fores­tiere din judeţul nostru, ii felicităm pen­tru rezultatele obţinute şi le urăm noi succese la îndeplinirea sarcinilor ce le revin din mărețul program de dezvoltare a României Socialiste, elaborat de partid. „CUVlNTUL NOU“ PROI­ET­ARI DIN TOATE TARILE UN­IT TV A I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN COVASNA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU ANUI­ I, NR. 32 SÎMBĂTĂ, 7 SEPTEMBRIE 1968 12 PAGINI, 50 BANI Creşterea influenţei 9­9 şi competenţei organelor şi organiza­ţiilor de partid CONSTANTIN STANCA, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R Noua împărţire teritorial-administrativă a ţării noastre a deschis o nouă etapă în activitatea organe­lor orăşeneşti şi comunale de partid şi de stat, cu repercusiuni adînci şi permanente faţă de întreaga dezvoltare a societăţii noastre socialiste. In perioada scurtă care a trecut de la înfăptuirea acestui act, noile organe orăşeneşti şi comunale au obţinut rezultate deosebite în conducerea vieţii eco­nomice şi social-politice a localităţilor. Ca urmare a contactului direct cu toate organizaţiile de partid, a concentrării eforturilor spre cunoaşterea realităţii, de sprijinire practică, concretă a unităţilor de bază, co­mitetele de partid orăşeneşti şi comunale din Intor­­sura Buzăului, Zăbala, Ozun, Poian, Vîrghiş, Moacşa, Sînzieni, Vîlcele şi multe altele şi-au orientat activi­tatea spre conducerea directă a organizaţiilor de par­tid din unităţile economice de stat şi cooperatiste, din instituţiile social-culturale, au luptat pentru apli­carea cu fermitate a hotărîrilor de partid, conduc munca de educare comunistă a maselor, se preocupă permanent de creşterea şi întărirea continuă a rîn­­du­rilor partidului. Această activitate multilaterală a dus la creşterea influenţei, competenţei şi autorităţii organelor de partid. (Continuare în pag. a 2-a) EXPERIENŢA VALOROASĂ, LA BAZA VIITOAREI RECOLTE DE GRÎU încheierea campaniei de re­coltare a cerealelor păioase, a prilejuit o constatare îm­bucurătoare: cu toată seceta din prim­a parte a acestui an, recolta de grîu a fost, în ge­neral, mulţumitoare. Totoda­tă s-a reliefat şi faptul că, in condiţii similare de climă şi sol, la multe unităţi vecine s-au înregistrat mari diferen­ţe de producţie, care ating sute de kilograme la ha. Dis­proporţiile sunt rezultatul manifestării unor deficienţe, privind organizarea muncii şi aplicarea corectă a tehnolo­giei, pe faze de lucrări. Nu peste multă vreme va începe semănatul griului, iu • ★ In anul agricol 1967—1968 am­ avut cultivate cu grîu 100 hectare, reprezentînd 8 la sută din suprafaţa arabilă a fermei. Producţia realizată a fost in medie de 4130 kg. boa­be la ha, cu 1030 kg. mai mult decît nivelul planificat. Alături de alţi factori, depă­şirea producţiei planificate a contribuit nemijlocit la redu­cerea preţului de cost cu 49 lei pe tona de produs. Dato­rită acestui fapt cit şi valori­ficării surplusului de recoltă care a fost­ de calitate supe­­ r« . .» care scop unităţile au şi fă­cut unele pregătiri. Pentru reuşita deplină a acestei ac­ţiuni, considerăm însă de mare importanţă populariza­rea şi preluarea experienţei bune a unităţilor fruntaşe, care poate şi trebuie să consti­tuie temelia viitoarei recolte. Iată pentru ce socotim opor­tun ca în cele ce urmează să împărtăşim lucrătorilor ce ac­tivează in agricultura judeţului nostru, in ce constă experien­ţa din acest an a fermei de stat Ozun, care a realizat o producţie medie de 4139 kg. griu la hectar, recoltă care, după părerea noastră, poate sta la indemina oricărei uni­tăţi agricole. ★ m­oară, s-a realizat pe unitate un beneficiu de 180.000 lei (plan 69.000 lei), ponderea sa în totalul celor planificate pentru sectorul vegetal fiind de 63 la sută, cu 39 la sută mai mult decît s-a prevăzut iniţial. După cum este cunoscut, în complexul măsurilor agroteh­nice necesare pentru obţine-­ MIHAI KALLER, şeful fermei Ozun (Grimtinuare în pag. 6—7)

Next