Cuvîntul Nou, octombrie 1968 (Anul 1, nr. 36-40)

1968-10-05 / nr. 36

I • * * GAUDEAMUS IGITUR Purtătoarea unor vechi şi valoroase tradiţii, îmbogăţite şi amplificate de societatea noastră socialistă, Universita­tea şi-a redeschis din nou porţile. Ca în fiecare an, pre­miera universitară a prilejuit celor aproximativ 145.000 de studenţi din 16 centre uni­versitare ale ţării, retrăirea unei zile emoţionante. Din această zi, amfiteatrele, sălile de curs, laboratoarele, astăzi în număr impresionant de mare, sunt din nou locuri de desfăşurare a unei activi­tăţi didactice şi ştiinţifice in­tense, mărturie a elanului optimist şi creator, caracteris­tic tinerei noastre generaţii. An de an tabloul universi­tar se înnoieşte cu noi date şi elemente, dovadă a grijii pe care partidul şi statul nostru o acordă asigurării unor con­diţii tot mai bune de studiu şi viaţă tineretului studios. De amintit, printre altele, noile facultăţi de zootehnie înfiinţate la institutele agrono­mice din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, aparatura mo­dernă pentru laboratoare şi alte dotări necesare învăţă­­mîntului superior, noi cămi­ne şi cantine etc. însemnătatea acestui act de tradiţie în viaţa studenţească­­şi cultural-ştiinţifică a ţării a fost marcată prin prezenţa la festivităţi a conducătorilor de partid şi de stat în frunte cu secretarul general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a re­prezentanţilor Ministerului În­văţământului şi organelor locale de partid şi de stat, a nume­roşi oameni de ştiinţă şi cul­tură, întîlnirea cu conducăto­rii de partid şi de stat a pri­lejuit tineretului universitar o nouă şi puternică afirmare a dragostei şi recunoştinţei fier­binţi faţă de acei care le că­lăuzesc paşii pe drumul vii­torului mereu mai luminos al socialismului. La Bucureşti, deschiderea noului an de învăţămînt a oferit tineretului studios trăi­rea unei zile emoţionante. Studenţii bucureşteni au sa­lutat cu entuziasm sosirea în mijlocul lor a conducătorilor de partid şi de stat, în frun­te cu tovarăşul NICOLAE­ CEAUŞESCU. Zeci de mii de, tineri s-au adunat la mitingul din marea piaţă a Universi­tăţii, în cadrul căruia a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. In repetate rîn­­duri cuvîntarea a fost însoţită de aplauze şi ovaţii îndelun­gate ale tinerilor participanţi­ în ţară, la acest important eveniment din viaţa tinere­tului universitar au luat par­te tovarăşii Ion Gheorghe Maurer — la Cluj, Gheorghe Apostol — la Braşov, Alexan­dru Bîrlădeanu — la Craiova, Emil Bodnaraş — la Tg. Mureş, Chivu Stoica — la Iaşi, Ilie Verdeţ — la Timi­şoara, Maxim Berghianu — la Galaţi. Deschiderea noului an de învăţămînt universitar a con­stituit în toate centrele uni­versitare din ţară, expresia vie a ataşamentului tuturor profesorilor şi studenţilor faţă de politica înţeleaptă a parti­dului şi statului nostru, o garanție a viitoarelor succese în munca pentru edificarea socialismului. Adunarea generală — moment important în viaţa organizaţiilor de bază CONSTANTIN STANCA secretar al­­Comitetului judeţean­­Sovasna al P.S.R. Este un fapt binecunoscut şi în acelaşi timp confirmat de viaţă, că în întreprinderile in­dustriale şi în cele agricole, în instituţii, în şcoli sau facultăţi, în oricare loc de muncă orga­nizaţiile de bază ale partidului se bucură de un mare presti­giu. Nici nu poate fi altfel deoarece ele sunt acelea care se află în permanenţă în fruntea tuturor acţiunilor ; cum s-ar spune sînt promotorii îndepli­nirii hotărîrilor partidului şi guvernului. Formele şi metode­le pe care ele le folosesc pen­tru atingerea acestui scop, sunt dintre cele mai diferite. In cele ce urmează ne pro­punem să ne ocupăm numai de una din formele cele mai importante şi anume : ADU­NAREA GENERALĂ. Experi­enţa, munca practică de fieca­re zi au arătat că în ansamblul vieţii de partid, adunările ge­nerale ale organizaţiilor de bază ocupă unul din primele locuri. Ele, pe drept cuvînt, sînt nu numai o şcoală de edu­­caţie comunistă, dar şi mijlocul cel mai important prin care se generalizează o experienţă înaintată, se analizează o stare de lucruri critică și se iau măsuri pentru înlăturarea lipsurilor. O adunare generală poate să-și exercite rolul ce-i este atribuit dacă se au în vedere ci­­teva principii obligatorii. In primul rînd să se facă c­ale­(continuare în pag. a 3-a) Cu patru luni în urmă, zia­rul nostru consemna într-un articol intitulat: „Cînd benefi­ciarul tace­­ constructorul... n-are probleme!“, situaţia de pe şantierele industriale din oraşul Tîrgu Secuiesc, unde, pe baza planului elaborat de conducerea de partid şi de ţii şi amidon (deşi fondurile destinate acestui scop fusese­ră încasate cu anticipaţie şi în întregime) constructorul, — Trustul 5 Construcţii-Braşov — a respins criticile formulate in articol, asigurind organele judeţene de partid şi de stat că va realiza fără restanţe, ritmului şi asigurarea calită­ţii lucrărilor, precum şi asigu­rarea frontului de lucru pen­tru perioada friguroasă — condiţie esenţială in realiza­rea termenelor de execuţie şi a punerii în funcţiune a inves­tiţiilor pe fiecare etapă în parte. RROLFTARÎ DIN TOATE TARILE UNITI-VAl­ ăCuimb­u mu ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN COVASN& AL P.G.R. §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU ANUL I, Nr. 36 SÎMBAQPA, 5 OCTOMBRIE 1968 18 PAGINI, 50 BANI De la o zare la alta, autocamioanele şi care le aduc pe drumurile de ţară transporturi din rodul bo­gat al anului. De pe ogoa­rele din lunca Oltului şi dinspre Baraolt grînele au crescut mai­ mindre in acest an iar culturile de cartofi şi sfeclă de zahăr au ofe­rit pe­­ alocuri performanţe lui. Unul din exemplele semnificative ni-l oferă ferma din Zăbala a I.A.S. Catalina unde în condiţii de irigare s-a smuls ogoare­lor o producţie record de peste 40.000 kilograme car­tofi la hectar. Oamenii ogoarelor care şi-au asociat hărnicia cu agrotehnica şi mecanizarea, Ziua recoltei care demonstrează încă o da­tă marile rezerve ale agri­culturii noastre socialiste. S-a strîns primul rod şi din tinerele livezi care au ve­nit să încunune in ultimii ani dealurile de sub Gar­­paţi. în agricultura judeţului, anul agricol 1968 a adus printre altele, ca o realita­te cu totul nouă, prezenţa marelui complex de iriga­ţii din cadrul I.A.S. Gîmpu- Frumos. Apele Oltului şi ale afluenţilor săi revărsa­te pe ogoare, printr-un complex sistem de drumuri noi făurite de tehnica agri­colă, au adăugat un simţitor spor de dărnicie pâmînt,­valorificînd la un nivel mai înalt potenţialul de creaţie al agriculturii socialiste, vor sărbători mîine, alături de întregul popor. Ziua re­coltei, La tirgurile şi expoziţiile cu vînzare se va oferi populaţiei bogăţia anului agricol, pentru aprovizio­narea de toamnă şi iarnă la sate cooperaţia va ofe­ri, în cadrul unor expoziţii şi standuri speciale, o abun­denţă de mărfuri industria­le. Pe estrade, artiştii ama­tori vor cînta in cadrul ser­bărilor populare vrednicia (Continuare în pag. a 5-a) „ASTENIE DE TOAMNĂ" pe şantierele din Tîrgu Secuiesc stat pentru industrializarea a­­cestei zone a judeţului nostru se construiesc noi fabrici: de confecţii, de amidon şi de şu­ruburi. Criticat pentru ritmul slab de execuţie a lucrărilor prevăzute în grafic, pentru or­ganizarea necorespunzătoare a şantierelor fabricii de confer­intregul volum de investiţii planificat pentru anul 1968. Am întreprins zilele acestea o vizită pe şantierele celor trei obiective industriale, pen­tru a vedea în ce măsură con­structorul îşi îndeplineşte an­gajamentul, ce procedee uti­lizează pentru impulsionarea De la bun în­ceput, trebuie precizat că într-o perioadă se părea că ritmul de realizare a investiţiilor îşi găsise, în sfîrşit, cadenţa. La conducerea şantierului venise inginerul Ştefan Cruceru — constructor cu multă experienţă pe ma­rile obiective industriale de la Suceava, Craiova, Săvineşti, Govora — care impusese mun­cii pe şantier un ritm viu, dinamic. Dar, la puţină vre­me ritmul s-a încetinit şi, treptat, iureşul s-a stins. Re­zultatul: stadiul de realizare L. VOIGULESCU (Continuare în pag. 6—7) JURNAL DE BORD“ A venit la redacţie un om. Un om cu chipul aspru­ de soare, de via­turi şi ploi, luminat de albastrul ochilor cu străluciri tinereşti. Piep­tul ii era acoperit de insigne. — Sunt Irimia Ne­­delcu din Puieşti. Fac turul României pe bici­cletă. Drept dovadă a te­merarei sale încercări, sportivul care are acum 70 de ani ne oferă spre consultare „jurnalul de bord“ al cursei începute la 28 iunie, cînd, în aplauzele consătenilor din Puieşti, judeţul Bu­zău, a pornit să stră­bată cei 7.000 de kilo­imet­ri. Pe filele a două mari registre, sute de oameni au aşternut rînduri de admiraţie pentru străbu­nicul care, ajuns la vîrsta basmelor rostite la gura sobei, străne­poţilor, a pornit cu bi­cicleta, in temerara în­trecere cu anii, cu soa­rele verii, cu vînturile şi cu ploile reci ale toamnei. Ge­neastimpăr l-a stirnit din cuibul liniştit al tihnei sale băt­râneşti în care se afla înconjurat de 10 copii, 19 nepoţi şi 5 strănepoţi ? „O viaţă întreagă am GH. POPIŢA (Continuare în pag. a 2-a) ))i\ i Citiți în pagina a 8-a Panoramic școlar

Next