Cuvîntul Nou, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 41-45)
1968-11-02 / nr. 41
HOTARÎRE A Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România cu privire la sărbătorirea semicentenarului unirii Transilvaniei cu România La 1 decembrie se împlinesc 59 de ani de cînd marea adunare de la Alba Iulia a proslamat unirea Transilvaniei cu România — eveniment de importanţă istorică în viaţa poporului român, încununare a procesului de făurire a statului naţional unitar, început cu Unirea Principatelor in 1859. De-a lungul secolelor, înfruntind furtunile istoriei, masele largi populare, forţele înaintate ale poporului au dat jertfe grele în lupta plină de eroism împotriva exploatării sociale şi a robiei naţionale, pentru scuturarea jugului dominaţiei străine şi neatîrnate, pentru unitatea de stat a poporului român, pentru progresul material şi spiritual al ţării, In cronica acestei istorii, pagini glorioase au înscris cei mai luminaţi fii ai poporului nostru, lupta revoluţionară comună dusă de oamenii muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. Incununînd aspiraţiile de veacuri spre unitate, exprimînd voinţa întregului popor, unirea Transilvaniei cu România constituie o victorie istorică a mişcării de eliberare naţională a poporului român. Realizarea acestui act este rodul luptei celor mai largi forţe sociale, rolul hotărîtor avîndu-i masele populare, în rîndul cărora o contribuţie activă au adus clasa muncitoare, mişcarea socialistă revoluţionară. Năzuinţele profunde ale poporului român spre desăvârşirea formării statului său naţional şi-au găsit împlinirea în condiţiile avîntului revoluţionar care a cuprins omenirea spre sfîrşitul primului război mondial, zguduind din temelii edificiile lumii burgheze. Un puternic stimulent pentru lupta de eliberare naţională a popoarelor asuprite de marile imperii ale vremii a avut triumful Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care a deschis era revoluţiilor proletare, a trecerii omenirii de la capitalism la socialism, răsunînd ca o chemare a maselor la lupta pentru desfiinţarea exploatării capitaliste, pentru scuturarea jugului dominaţiei străine, pentru realizarea aspiraţiilor de libertate socială şi naţională. Lupta poporului român pentru desăvârşirea statului său naţional s-a înscris în şuvoiul marilor mişcări sociale şi de libertate naţională purtate de popoarele din fostul imperiu habsburgic, în procesul, pe care îl prevăzuse Lenin, de formare a statelor naţionale în această parte a lumii. Unirea Transilvaniei cu România, piatră de hotar în istoria poporului nostru, a creat cadrul statal al dezvoltării României moderne, a avut o înrîurire pozitivă asupra întregii evoluţii economice, politice şi sociale a ţării noastre, înfăptuită în condiţiile regimului burghezo-moşieresc, unirea nu a adus satisfacerea revendicărilor sociale pentru care se ridicau clasa muncitoare, ţărănimea, celelalte categorii de oameni ai muncii, realizarea năzuinţelor lor de libertate. Clasele stăpînitoare au folosit unirea pentru a-şi consolida poziţiile de dominaţie economică şi politică, pentru a intensifica exploatarea celor ce muncesc. Călăuzite de interesele lor înguste de clasă, burghezia şi moşierimea au înfeudat o parte din bogăţiile ţării străinătăţii, au menţinut România încontinuare în pag. a 12-a) Popas pe şantierele forestierilor Pe firul drumului de munte, aşezările buzoiene se înşiră aidoma unor mărgele multicolore pe-un şirag fără sfîrşit. De la întorsura Buzăului, străbatem Sita, Cremenea, Zăbrătăul, insoţindu-l pe inginerul Mircea Negruţiu — directorul întreprinderii forestiere , în activitatea sa de teren, planificată pentru aceea zi, în „obiectiv“, trei şantiere de investiţii menite să asigure realizarea sarcinilor de exploatare şi industrializare a lemnului, în noul an forestier. Fabrica din pădurea Zâbrătăului Primul popas: Fabrica de cherestea din Zăbrătău. Vechea fabricuţă de munte e de nerecunoscut. Gatere noi, cu viteze duble de tăiere, au luat locul celor vechi benzi transportoare, cu o lungime de 48 de metri în hala gaterelor şi 36 metri în exterior, evacuează aerian deşeurile, iar pe platforma de la intrare trei şoproane metalice, destinate sistematizării depozitului de cherestea, sunt aproape gata. Reţinem un fapt caracteristic bunilor gospodari: deşi capacitatea noilor şoproane este apreciabilă (rulează lunar 2.300 mc. cherestea pentru export) totuşi la construcţia lor s-au utilizat liniile „decovil“ casate", rezultate din demontări şi valorificabile doar ca... fier vechi. Realizată in regie proprie, cu credite de mică mecanizare, lucrarea nu va costa decit 65.000 lei. Pe terminate te află şi noua instalaţie de exhaustare a rumeguşului de gater, lucrare executată tot prin credite de mică mecanizare şi cu forţe proprii. Aceasta, nu este însă totul. Pe platforma din spatele fabricii, întîlnim proiectanţi ai întreprinderii de construcţii forestiere, care fac măsurători în vederea sistematizării proceselor de descărcare, sortare şi transportare a buştenilor din depozit la gurile de gater. Inginerul Negruţiu vine în ajutorul proiectanţilor cu sugestii ce corespund cerinţelor de mecanizare a lucrărilor de aici. Discuţia devine aprinsă, înţelegem, că la terminarea lucrării numărul muncitorilor necalificaţi se va reduce de la 40, la numai 4 sau 5 — muncile grele fiind preluate de maşini speciale de tip „IFRON" sau „Bolinder“ — iar capacitatea depozitului se va dubla. — Este interesant de reţinut — ne spune directorul întreprinderii — că investiţiile alocate executării acestei lucrări, care în ansamblul măsurilor luate, face parte din acţiunea noastră de organizare ştiinţifică a producţiei fabricii, vor fi amortizate în numai intr-un an. De aici, se poate trage concluzia eficacităţii lor economice . . . Am lăsat proiectanții să-şi continue măsu(continuare în pag. (17) PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN COVASNA AL P.C.R. §1 AL CONSILIULUI POPULAR 1— ———■ I ————■—■ ANUL I, Nr. 41. SIMBATĂ, 2 NOIEMBRIE 1908. JUDEȚEAN PROVIZORIU 12 PAGINI, 50 BANI Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare în dezbatere publică O contribuţie importantă la perfecţionarea activităţii organelor locale ale puterii de stat Orinduirea socialista a asigurat pentru prima oară in istoria României, tuturor cetăţenilor ei, indiferent de naţionalitate, sex sau religie, o deplină egalitate in drepturi, o posibilitate multilaterală de afirmare în viaţa socială. Viitoarea lege de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, prezentată sub formă de proiect şi pusă in discuţia maselor, reprezintă fără îndoială o contribuţie importantă la perfecţionarea activităţii organelor locale ale puterii de stat, stimulînd în mod deosebit, prin prevederile ei, in foarte mare măsură principiul muncii şi conducerii colective Acest important act statal lărgeşte mult atribuţiile consiliilor populare, întăreşte răspunderea deputaţilor şi a membrilor comitetelor executive faţă de hotărîrile luate şi deciziile adoptate. Conform proiectului de lege, consiliile populare adoptă planul economic şi bugetul local, răspund de întreaga activitate ce se desfăşoară în localităţile din raza lor de activitate. In condiţiile noilor atribuţii mult sporite, se deschid consiliilor populare largi perspective pentru dezvoltarea multilaterală a judeţelor. De altfel, in judeţul Covasna, după îmbunătăţirea organizării teritorial-administrative a ţării s-a şi trecut la o susţinută acţiune de dezvoltare a economiei locale prin crearea unor noi unităţi economice pentru valorificarea marilor resurse naturale. Printre altele, s-au înfiinţat în judeţul nostru noi fabrici şi secţii de cărămizi şi prefabricate, s-au deschis noi cariere, În acelaşi timp, se acordă o atenţie deosebită dezvoltării reţelei de staţiuni balneo-climaterice, înfiinţării unor noi puncte turistice Pentru buna desfăşurare a activităţii în aceste sectoare de activitate, la nivelul judeţului a luat fiinţă Direcţia judeţeană a staţiunilor balneo-climaterice, care a întocmit un minuţios plan de perspectivă pentru dezvoltarea şi modernizarea staţiunilor balneo-climaterice de la Vîlcele, Bálványos, Lovasna etc. În lumina proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea consiliilor populare, in faţa comitetului nostru ŞTEFAN MÁTHÉ, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu Covasna (Continuare a pag. a 3-a) Deplină egalitate în drepturi Discutarea de către masele largi ale cetăţenilor a fiecărei hotărîri de partid şi de stat, a fiecărei legi de importanţă vitală pentru poporul şi patria noastră, s-a impămîntenit ca o normă izvorîtă din profundul democratism care stă la baza politicii partidului şi statului nostru. Proiectul legii de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, aflat acum în dezbatere publică, oglindeşte fidel preocuparea permanentă a conducerii de partid şi de stat pentru continua perfecţionare a organizării şi funcţionării organelor locale ale puterii de stat şi organelor locale ale administraţiei de stat. Corespunzător sarcinilor pe care le vor avea de rezolvat, s-a lărgit şi cadrul atribuţiilor consiliilor populare. Astfel, proiectul noii legi arată că in înfăptuirea prevederilor constituţionale, potrivit cărora puterea poporului se întemeiază pe alianţa muncitorească-ţărănească, consiliile populare asigură dezvoltarea şi întărirea IOAN STANCHI, preşedintele Consiliului popular provizoriu al comunei Ozun (Continuare în par., a 3-a)