Cuvîntul Nou, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 41-45)

1968-11-02 / nr. 41

Pag. 2 Cooperativa meşteşugărească,,Hărnicia" serveşte populaţia oraşului Sfîntu Gheorghe cu diferite prestaţii, prin 52 unităţi. De luni de zile, unităţile în care lucrurile merg bine, continuă să rămînă cam aceleaşi. Consecvente sînt şi cele codaşe. Care este cauza? „Pe văzute* La unitatea nr. 3, de croitorie pentru femei, condusă de tev. Béla Gyárfás, suntem plăcut impresionaţi de felul în care s-a modernizat interiorul. Ne referim nu numai la amenajarea cochetului salonaş, mobilat cu gust şi presărat din belşug cu fel de fel de reviste ,ale modei de sezon, dar şi lapromptitudinea, unităţile vizitate nu am păşit condici de sugestii şi reclamaţii, fiind ridicate, cu luni în urmă, de vicepreşedintele cooperativei, tovarăşul Almos Szénégető ... Dar, pînă cînd ?! Interpretare „originală“ Tovarăşul Andrei Vajda, responsabilul atelierului numărul 21, de reparaţii radio şi re", se face, de la biroul de primire din strada Giucului, pînă în strada Bălcescu, cu mijloace „mecanizate“. Cum ? Simplu: pe o bicicletă se suie un coş doldora cu haine; pe alături, mergînd „la pas", cîţiva lucrători asigură „balansul" încărcăturii. întregul atelier de boiangerie este format din trei încăperi:. în prima, printre tatilaje și alte obiecte nefolosite, de-abia îşi mai trage zilele un cazan de aburi vechi de cînd clădirea. In celelalte două încăperi, operațiile de vopsire propriu zise, se execută manual, ca pe Raid prin cîteva unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti din Sfîntu Gheorghe politeţea şi punctualitatea, cu care sînt serviţi clienţii. — Îmi lucrez de multă vreme aici confecţiile, — ne spune tev. F.va Rákosi. Ka * Am ridicat un futaarin de care sînt de asemenea foarte mulţumită. — Nu am fost niciodată aminate la probe sau la ridicarea comenzilor — remarcă larîndul lor, Victoria Piesa şi Adela Solyom. Aceleaşi aprecieri întîlnim şi la croitoria pentru bărbaţi, din cadrul complexului de pe strada Giucului (responsabil Ernő Turoczy), precum şi la adresa meşteşugarilor de la unitatea de încălţăminte la comandă, din acelaşi complex, condusă de tov. Imre Madár. István Bartha e supărat! Ia unitatea nr. 9 croitorie pentru bărbaţi, din strada Giucului, se întîmplă un fenomen curios : clienţii sînt mulţumiţi, în timp ce tov. Péter I László, responsabilul, este supărat foc: croitorul István Bartha, a părăsit de o lună de zile unitatea, obligindu-şi colegii, şi aşa destul de aglomeraţi, să muncească şi pentru el. Se cunoaşte adresa acestui lucrător, dar nimeni nu , lămureşte situaţia. S o fi supărat omul că, responsabilul pe unii îi avantajează cu lucrări la care se cîştigă bine, iar pe alţii îi „năpăstuieşte“ cu lucrări prost plătite ! Aşa să fie situaţia ? Cine ştie ? Poate că da, poate că nu ! In orice caz este de datoria conducerii cooperativei să lămurească situaţia şi să-l integreze pe „supărat" în producţia unităţii. Priviri care vorbesc de la sine Din cele opt persoane aflate su*b căştile atelierului de coafură, unitate situată pe aceeaşi stradă, nici una nu şi-a manifestat nemulţumirea. Goafurile sunt frumos executate, iar clientele, deşi „îmbujorate* peste măsură" din pricina imposibilităţii de a regla temperatura căştilor, »e-şi manifestă nemulţumirea, la gîndul că trebuie să revină în acest atelier. Feţele lor însâ vorbesc de la sine. „Aproape toate încălzesc ,peste barem", — se scuză tovarăşa Susana Kocza, responsabila. La întrebarea noastră dacă s-a luat legătura c cooperativele „Metalica* din București și „Tehnometal* d*n Ploiești, pentru punerea la popor a căștilor, răspunsul este ■negativ Dar iată un fapt semnificativ: la nici una din televizoare, dă •' interpretare foarte1 „Originală" hotărîrii privitoare la repararea gratuită a aparatelor aflate în termen de garanţie. „Şase luni prevede termenul de garanţie. Este ? Aşa deci, după şase luni poate să-şi ridice omul televizorul de la reparat!“ Desigur, sunt şi cauze obiective, cum ar fi lipsa unor piese, dar nu-i mai puţin adevărat şi faptul că aici se poate îmbunătăţi substanţial ritmul reparaţiilor. Dacă ar exista mai multă preocupare, mergîndu-se cu insistenţele pentru aprovizionarea cu piese pînă la U.G.E.G.O.M., cetăţeni ca Béla Bartiş, Adrian Băltăţescu şi încă 45 ca ei, nu ar mai a aștepta din martie—aprilie • a. c. să li se repare televizoa- • rele, radiourile, picupurile etc. • A • In întrecere cu cizmăria • din strada Ciucului... J ... se află boiangeria coope- • rativei „Hărnicia", responsabil • Ladislau Bede. „Recorduri" • obţinute : 3 săptămini in septembrie şi 3 în octombrie, unitatea, pur şi simplu, nu a funcţionat. Mai întîi din cauza lipsei de benzină, apoi a motorinei. Transportul hainelor pe care clienţii le încredinţează cooperativei spre „reîntinerivremea breslelor, în cele mai ruri«»entaror condiţii şi, lta o culorfe a sfidafieî de raic, hainele se usucă... la soare. Gînd plouă, „se usucă" pe nişte paliere, fixate deasupra hîrdaielor, cu soluţii aburinde. Aşa se înţelege aici „păstrarea" tradiţiei... Gred oare tovarăşii din conducerea cooperativei „Hărnicia" că în asemenea condiţii, nefavorabile atît muncitorilor cit şi procesului de producţie, se poate desfăşura o activitate menită să satisfacă cerinţele mereu crescânde ale populaţiei ? 7. BALTASIU LA „HĂRNICIA" sînt angrenaje CARE SCÎRŢÎIE Pe scurt • Organizând mai bine activitatea de aprovizionare şi desfacere a produselor alimentare şi nealimentare, O.C.L Sfîntu Gheorghe şi-a realizat şi depăşit planul de desificere pe primele trei. tumculte ale ‘artivii d In această perioadă s-au vindut peste., prevederi produşi in valoare de 6.700.000 lei, iar prin îmbunătăţirea vitezei de circulaţie a fondurilor valutare, s-a realizat o economie de 240.000 iei. • De la U.J.C M. ne-a survenit o ştire îmbucurătoare: cooperativele meşteşugăreşti „Avîntul*Covasha, „Muncitorul“Tirgu Secuiesc, „Hărnicia'-Sfîntu Gheorghe şi Deservirea-Baraolt, an dat peste plen pe cele nouă luni ale anului în curs, beneficii în valoare de 547.600 lei, ceea ce reprezintă „ depăşire a planului rentabilităţii “de 38 la sută mvîmw -NW) ANtJLm. 41 Pe teme de deservire „Pete“ pe lista de bucate a restaurantului „Parc“ ...Intrăm împreună în restaurantul „Parc“ din Argu Secuiesc. Pe jos, pretutindeni mucuri de ţigări, serur, hîrtii, beţe de chibrituri. Ne aşezăm la o masă şi privim la cei care intră şi care nu par de fel prea încîntaţi de înfăţişarea localului. Aflăm apoi că doar cu o zi înaintea sosirii noastre, inspecţia sanitară, respectiv medicul Ştefan Vay, a amendat mai mulţi ospătari şi pe mandatarul localului „Pare“ pentru murdăria ce domnea pretutindeni. Solniţele, paharele, barul, erau murdare. Iată ce ne-a spus despre starea acestui local, tovarăşul Árpád Măkio, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc provizoriu : „Controlul efectuat a confirmat de fapt ceea ce noi ştiam de mai multă vreme despre această unitate unde deservirea şi respectul faţă de clienţi l aşa' foarte mult de dorit“.Tovarăşul Árpád László, luerător IalenPiciurifiliţiei oraşului Tîrgu Secuiesc, ne declară : „Deservirea suferă mult din lipsa de pricepere a ospătarilor. Uneori suntem pur şi simplu „uitaţi“ la mese“. Consumatorul Nicolae Baciu, ne-a relatat următoarele: „Nu-mi place cum se descurcă ospătarii. Ei ar trebui să fie mai expeditivi, mai întreprinzători, iar atenţia lor permanent trează. Ar fi de dorit să stea mai mult în restaurant, nu în bucătărie sau cine ştie pe unde...“, întrebat cărui fapt se datoreşte această „fisură“ în deservirea clienţilor, mandatarul Simion Gociordaru, a ridicat din umeri : „Poate a fost ocupat, ospătarul...“. Tot de proastă deservire, lipsă de atenţie faţă de solicitările consumatorilor, ţine şi modul în care se pregătesc mâncărurile , varietatea şi felurile preparatelor. Nu o dată au lipsit supele, ciorbele, pastele făinoase, preparatele dietetice. .Este semnificativă în acest sens întîmplarea cu un client căruia i s-a refuzat caşcavalul pane comandat, deoarece nu exista în local,nici o fărîmă de caşcaval. Dar cine este de fapt vinovat de cele relatate de consumatori, deslaba deservire la restauramul „Parc“ ? Unrăspuns în această privinţă ne-a dat tov. Árpád Mărio . ..Sînt la restaurantul „Parc“ cîţiva ospătari despre care mai bine să nu vorbim, înainte de a fi puşi în situaţia de „confruntare“ cu publicul, nu li s-a făcut nici o şcolarizare, dîndu-li-se doar nişte explicaţii sumare. Atîta însă nu e de ajuns. Dacă se tinde spre recîştigarea clientelei, este necesar ca modul de servire atent, corect, civilizat, să-şi facă iar loc în restaurant“. AL. HANDREA „Surprize"... comerciale Pe biroul tovarășului Ernest Khell, directorul C.C.L. Mixt Sfîntu Gheorghe, se află patru dosare voluminoase, frumos copertate care, spre bucuria noastră, nu au pe ele nici măcar un firicel de praf. Tov. Khell ne ghicește gîndul : — Au fost înapoiate zilele acestea de la forurile noastre tutelare. Cuprind documentaţia aprobată pentru „surprizele“ ce le vom oferi cetăţenilor noştri în anul viitor. Este vorba de*” mdcJorni zărea ‘ mag’ă^ThiT'' lui „Corso“ şi extinderea lui în actualul local al bibliotecii ortj|eji£ştf modernizarea şi amenajarea, pentru autoservire, a magazinului nr. 5 din fosta piaţă ; deschiderea unei moderne cofetării şi a unui „Cafe-bar“ în localul agenţiei de voiaj ; în fine amenajarea unui restaurant cu grădină, în localul depozitului de mobilă, de pe strada Spitalului. Menţionez că dorim să-l profilăm pe specific tradiţional. — La ce sumă se vor ridica aceste investiţii ? — Construcţia, mobilierul şi montarea lui vor atinge rom.dtin Tét: Triff b.Trii îi folosim din fondurile de investiţii şi din cele de mică mecanizare. — In acest an, ce îmbunătăţiri aţi adus reţelei comerciale de servire a populaţiei ? —’ Am mărit cu 16 locuri localul cofetăriei de pe strada Lenin, avem în reparaţie capitală depozitul metalo-chimic, în urma căreia vom mări suprafaţa magazinului de prezentare a mobilei. Pentru depozitarea în bune condiţii a materialelor în tranzit, am construit un şopron pe o suprafals 6» 76 ax^i BătraV»., De asemenea în bucătăriile restaurantelor „Şugaş“ şi „Central“ instalăm trei injec*«. toarp pentru încălzirea să» motorină, fapt ce va aduce anual economii de circa 166.006 lei. BHanţ după trei trimestre Datorită îmbunătăţirii organizării muncii, în special a producţiei de mică serie, măririi capacităţii de producţie şi întăririi colectivelor cu noi muncitori de înaltă calificare, cele patru cooperative meşteşugăreşti din judeţul nostru au obţinut, în primele nouă luni ale anului, rezultate îmbucurătoare.Astfel planul producţiei marfă şi a prestărilor de servicii către populaţie a fost depăşit cu 5,4 la sută, realizîndu-se cu 8.541.000 lei mai mult decit în perioada corespunzătoare a anului trecut. Planul încasărilor de la populaţie, prin unităţile de servire, a fost realizat în proporţie de 106,1 la sută. S-au livrat, de asemenea, către fondul pieţei, prin reţeaua proprie, O.C.L. şi cooperaţia de consum, mărfuri în valoare ce depăşeşte realizările celor nouă luni ale anului trecut cu 4.334.000 lei. Printre utilajele cu care au fost dotate în acest an cooperativele meşteşugăreşti din Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc şi Baraolt, amintim maşini pentru prelucrarea lemnului, autocamioane pentru servirea secţiilor de construcţii, betoniere, maşini de cusut speciale, aparate de măsură pentru atelierele de radio şi televizoare etc. Menţionăm că îmbunătăţirile aduse organizării producţiei de mică serie şi capacităţilor de producţie, au fost realizate în condiţiile creşterii productivităţii muncii, pe cap de salariat, cu 10,5 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului mi. in mile comunele stenere ale cooperaţiei de consum U.J.C.C. Covasna s-a preocupat intens de lărgirea şi îmbunătăţirea prestărilor de servicii către populaţia din mediul rural, înfiinţând pînă în prezent 40 secţii, cu 17 profiluri.In sistemul cooperaţiei din judeţul nostru activează 27 de tipuri de ateliere de cizmărie, croitorie, tîmplărie, brutărie, tihnichigerîe, tapiţerie etc.). Pînă la 30 decembrie a.c. se preconizează înfiinţarea unor secţii de prestări de servicii în comunele Belin, Arcuş, Valea Grişului, Breţcu, Ozun, Bicfalău, Barcani, Zagon Boroşneul Mare, Martineni. în acest fel, în toate reşedinţele de comune se vor afla ateliere ale cooperaţiei de consum.