Cuvîntul Nou, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 46-50)
1968-12-07 / nr. 46
Pag. 2 VIAŢA U. T. C. Colaborarea fructuoasă - o certitudine a succesului în condiţiile actuale ale etapei de edificare socialistă pe care o străbate în aceşti ani patria noastră, în faţa organizaţiilor U.T.G. din şcoli stau responsabilităţi sporite, izvorîte din necesitatea de a găsi căile şi metodele cele mai potrivite pentru perfecţionarea continuă a procesului instinctiv-educativ, pentru desfăşurarea unei bogate şi variate activităţi politicoeducative cu tineretul studios. Pentru a răspunde în chip eficient acestor sarcini, organizaţiile U.T.C. din şcoli trebuie să conlucreze strins cu şcoala; cînd spunem aceasta, vizăm direcţiunea, corpul profesoral, profesorii diriginţi deci factorii de răspundere care asigură cadrul desfăşurării procesului instructiv-educativ. Multiplele aspecte pe care le implică relaţia şcoală- organizaţia U.T.C., desprinse din recentele discuţii purtate la Liceul din Baraolt, cu cadrele didactice şi uteciştii de aici, au evidenţiat unele aspecte pozitive şi negative, existente în activitatea organizaţiei U.T.C. — La noi în şcoală, ne-a spus tovarăşul profesor Ludovic Györgypál, directorul adjunct al liceului, putem spune că există o stimulatoare atmosferă de conlucrare între organizaţia U.T.C. şi conducerea liceului. Toate planurile de muncă ale organizaţiei sunt dezbătute împreună cu noi, analizîndu-se amănunţit posibilităţile şi felul acţiunilor, încercînd astfel să venim în întîmpinarea preocupărilor ştiinţifice ,culturale, artistice, ale elevilor. La şedinţele U.T.C. sau cu orice alt prilej, ascultăm părerea uteciştilor şi în măsura în care ea e.,le justă, ţinem cont de ea. Aşa se formează acea atmosferă apropiată, sinceră, astfel incit la ivirea unei probleme deosebite, elevii vin cu încredere să ne ceară sprijinul. Noi nu am separat rigid, de o parte şcoala, iar de alta organizaţia U.T.C., fiecare cu activităţile şi atribuţiileei, şi cred că au lastat reuşita majorităţii acţiunilor. Despre legătura aceasta dintre şcoală şi U.T.C., ne-a vorbit şi profesorul Atilla Simon, care răspunde de munca uteciştilor din partea organizaţiei de bază P.C R. a şcolii. De asemenea, ne-a informat despre mama depusă, pentru găsirea cu fir mai eficiente modalităţi de informare a tinerilor, asupra problemelor politice şi ideologice actuale, asupra evenimentelor internaţionale. Elevilor din şcoala noastră, în majoritate utecişti, le-au fost explicate principiile de bază ale politicii interne şi externe a partidului nostru, formîndu-li-se astfel trainice convingeri politice şi ideologice,, puternice sentimente patriotice, contribuind în acest fel la întregirea procesului de învăţămînt şi, în mod deosebit, a orelor de ştiinţe sociale. Atît în anul trecut de învăţămînt, cit mai cu seamă în acesta, s-au ţinut periodic informări politice, s-au organizat discuţii teoretice de către profesorii diriginţi şi uneori chiar de utecişti. Aici putem aminti numele elevilor Domokos Nagy, Ion Movileanu etc. Se poate evidenţia, de asemenea, activitatea depusă de organizaţia U.T.C. — a cărei secretară este eleva Elisabeta Iörincz din clasa a Xll-a, pentru organizarea unor acţiuni cu bogate valenţe educative, din care enumerăm întîlniri cu studenţi pentru alegerea viitoarei facultăţi, concursuri de recitări etc. Un alt capitol în care acţiunile conducerii şcolii au mers mină în mină cu cele ale organizaţiei U.T.C., l-a constituit crearea cercurilor pe obiecte de studiu, adevărate „laboratoare" de documentare, cercetare şi creaţie pentru elevi. Dintre cele şase cercuri care au evitat în anul de învăţămînt trecut, cercul de istorie condus de prof. Iolanda Csintea, a realizat cel mai frumos bilanţ, în afara referatelor prezentate, a discuţiilor purtate, a bogatului material intuitiv executat de membrii cercului, s-au organizat numeroase excursii de documentare prin ţară, pe cele mai variate itinerarii : Galaţi, Lacul Sfînta Ana, Poiana Braşov, vizite la muzeele din oraşele Tulcea, Constanţa, la diferite locuri istorice etc. Cu toate că anul acesta, activitatea cercurilor a „demarat“ mai greu totuşi rezultatele anterioare obligă la continuitate. Asemenea succese nu s-au înregistrat insă la unul dintre obiectivele cele mai de seama ale muncii şcolare —- învăţătura. Aici s-au obţinut rezultate sub posibilităţile existente, astfel că preocupările actuale pentru diversificarea metodelor de învăţămînt sunt binevenite, în acest an s-au luat din vreme o seamă de măsuri pentru evitarea unei situaţii similare cu cea a anului precedent, punîndu-se un accent sporit pe organizarea de consultaţii pe discipline, pe întrajutorarea elevilor mai slabi ş. a. m. d. Cu prilejul recentei adunări de alegeri în organizaţia U.T.C., au fost, de altfel, relevate şi alte puncte ale planului de muncă rămase realizate numai în parte, sau chiar de loc. Aşa de pildă, organizaţia U.T.C. nu a efectuat nici un sondaj în rindul elevilor privind preferinţele acestora, părerile, dorinţele lor. Propunerile acestora n-au găsit întotdeauna ecou din partea organizaţiei de tineret. S-au întîmplat cazuri, cînd iniţiative frumoase, pornite din rindul uteciştilor, s-au „pierdut pe drum“ din lipsa unui sprijin eficient şi prompt din partea conducerii şcolii. Astfel, dezideratul elevilor de a reedita revista lor literară— „Viaţa noastră" — a trebuit să fie amînat din anul trecut pe anul acesta, datorită dezinteresului manifestat de unii profesori. Identic este şi cazul cu echipa de teatru care, în pofida faptului că era cu repetiţiile într-o fază foarte avansată, a „sucombat" înainte de premieră tocmai din pricina lipsei unei îndrumări competente din partea şcolii, în urma plecării prof. Imre Szeles, „regizorul“ formaţiei. Propunerile notate cu prilejul adunării de alegeri U.T.C., din care spicuim: înfiinţarea unui cerc de radioamatori, a unui cerc de iniţiere muzicală, a unui cenaclu literar etc., dovedesc preocupările multiple şi variate ale uteciştilor, preocupări în întîmpinarea cărora sunt chemate să vină organizaţia U.T.G. şi conducerea şcolii, asigurînd prin această atmosferă de conlucrare, de colaborare fructuoasă, cheia viitoarelor succese. HORIA DELEANU IiIHI—«i ■!!!III ■—1lIIII HllilllIiHllii ll—l I a (Urmare din pag. la) zeci de mii de lei şi mii de metri cubi de lemn. — Ce vedeţi aici, reprezintă numai o parte din ceea ce întreprindem pe linia sistematizării şi organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii — ne încredinţează şeful sectorului de industrializare, tovarăşul Géza Fehér. In baza studiilor elaborate de specialiştii întreprinderii noastre, s-a trecut la sistematizarea cu forţe proprii a depozitului de buşteni, a cărui capacitate va creşte în final cu peste 600 metri cubi de masă lemnoasă, s-au construit două descărcătoare automate şi s-a instalat un transportor cu lanţ care alimentează cu buşteni, direct prin depozit, cele două guri de cratere, pe o lungime de 140 •de metri . Aici, in inima arcului carpatic, sistematizarea fabricii de cherestea nu se mărgineşte doar la tehnica producţiei. Ea are valenţe solide şi în condi-ţiile de viaţă ale muncitorilor. Zilele acestea s-a terminat construcţia noii cantine, in sala de mese, primitoare, strălucind de curăţenie, iau zilnic masa 70—100 salariaţi. O mîncare gustoasă, consistentă, pentru cine se găsesc întotdeauna cuvinte de laudă, în Valea S-a terminat, de asemenea, şi construcţia noului pavilion administrativ, înzestrat cu mobilier corespunzător, acesta asigură celor însărcinaţi cu evidenţa producţiei, condiţii optime de lucru. Cit priveşte clubul, dotat cu bibliotecă, sală de şah, popicărie, constituie un adevărat punct de atracţie pentru muncitorii forestieri. O dată cu lăsarea serii, aici se string deopotrivă tineri şi virstnici, care-şi dispută cunoştinţele pe marginea cărţilor citite, indeminarea in partide de şah, ori popice. Peste citeva luni, va începe construcţia a două dormitoare noi pentru burlaci şi patru apartamente pentru familişti. Vorbind despre toate acestea, tovarăşul Silviu Tănase — inginerul şef al întreprinderii forestiere din Tirgu Secuiesc —■ ne mărturiseşte, nu fără ciudă : — De două luni tot intervenim pe lingă U.I.G.V.C.F. Tirgu Secuiesc, pentru deschiderea, Oituzului aici în Oituz, a unui magazin de legume şi fructe. Şi, în vreme ce apelurile noastre nu-şi găsesc ecoul cuvenit, muncitorii noştri, merg din Oituz tocmai la Breţcu pentru a se aproviziona cu cele trebuincioase. Este oare atît de anevoioasă rezolvarea acestei probleme ? Desigur, nu — spunem noi! Mai degrabă, e vorba de comoditatea celor de la I.J.G.V.L.F., comoditate care de altfel îi caracterizează in multe privințe. După-amiază, cînd brigada gateristului Iosif Fülöp realizase primii metri cubi de cherestea din planul schimbului II, şeful sectorului ne-a condus în biroul mecanicilor. Aici, a scos din servietă un caiet îngrijit liniar, indemnîndu-ne să consemnăm cele ce urmează: planul cumulat pe primele 10 luni ale anului a fost îndeplinit şi depăşit la toţi indicatorii de bază , între 3,03 pînă la 4,62 la sută, s-au făcut economii la fondul de salarii, iar sarcinile planificate privind livrările la o serie de sortimente, cum sunt : cherestea de diverse esenţe, traverse G.F.R. şi speciale, araci pentru legume, uluci de fag şi altele, au fost cu mult depăşite. Introducerea treptată a tehnicii avansate a făcut să crească productivitatea muncii, să influenţeze pozitiv cîştigurile oamenilor. — Suntem hotăriţi să răspundem chemării partidului de a ridica eficienţa economică a activităţii noastre de producţie, la nivelul cerinţelor actuale de dezvoltare a economiei naţionale , ne încredinţează interlocutorul, la plecare. Ieri, cu prilejul adunării de partid pentru dări de seamă şi alegeri, ne-am luat acest angajament şi, pentru realizarea lui, vom pune în valoare întreg potenţialul tehnic şi uman de care dispunem, perfecţionind continuu producţia, îmbogăţind cunoştinţele profesionale ale oamenilor. Şind veţi mai veni pe la noi, o să vă convingeţi că ştim să ne ţinemi de cuvînt... — Este o invitaţie ? — Desigur! Vă aşteptăm eu de curind... , METAMORFOZE emitorn nou ANUL I. nr. 46 Corespondenţii voluntari către SiCatratat nm Magazin universal la Telechia De cîteva zile, locuitorii satului Telechia, comuna Hrateş, beneficiază de un nou şi modern magazin universal. Construită de cooperaţia de consum şi cu contribuţia localnicilor, noua unitate comercială, asigură deservirea civilizată a sătenilor, fiind permanent aprovizionată cu o gamă largă de mărfuri alimentare, textile, metalo-chimice etc. în foto« aspect din raionul de tricotaje-incălțăminte »l noului magazin universal din Telechia. Veşti din oraşul Covasna , în cadrul acţiunilor edilitar-gospodăreşti, Comitetul executiv al Consiliului popular al oraşului Covasna, a avut în vedere refacerea unui pod peste rîul Covasna, situat la încrucişarea străzilor Primăverii—Mierlei. Picioarele podului au fost construite din piatră masivă. Podul este susţinut de puternice traverse de fier. La această lucrare, au participat în mod voluntar 50 de cetăţeni de pe străzile amintite. în centrul oraşului Covasna se lucrează la amenajarea unor alei asfaltate, iar în zonele verzi se plantează peste 200 puieţi ; trandafirii care înfrumuseţează aceste zone au fost înveliţi cu crengi de brad, pentru a fi protejaţi împotriva frigului. # Prin grija Comitetului executiv al consiliului popular orăşenesc provizoriu, în faţa Casei orăşeneşti de cultură din Covasna s-a transportat pămînt şi piatră, care a fost compresată, urmînd ca în cel mai scurt timp să fie turnat şi asfaltul în vederea amenajării unui loc de parcare pentru autoturisme. Gtupaj realizat de AL. BUZEA La şcoala recoltelor bogate Învăţămînt» agro-zootehni« de masă este o tradiţie in satele şi comunele din judeţul nostru. Anul acesta participă la cursurile acestuia ţăranii cooperatori, mecanizatorii din întreprinderile agricole de stat înscrişi la cursurile «ăi durata de trei ani — cercurile de cultura plantelor de cîmp. Aceste cursuri vor fi ţinute în 41 de cercuri, cursul de creşterea animalelor în 26 de cercuri. De asemenea, cei care în anii trecuţi au frecventat aceste cursuri, vor fi angrenaţi în cele 56 de cercuri de conferinţe pentru aprofundarea cunoştinţelor şi pentru specializare. GH. GEROTA