Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)
1970-10-18 / nr. 151
Anul III nr. 151 Un moment important pentru dezvoltarea socialeconomică a României (Urmate din pag. larea resurselor proprii, se poate asigura progresul întregii economii, lichidarea înapoierii în care se aflau forţele de producţie ale ţării şi nivelul de trai al poporului. In Raportul Comitetului Central al P.C.R., prezentat de către Gh. Georghiu-Dej, se preciza că .....Progresul ţării noastre este în directă şi nemijlocită legătură cu progresul industrializării ţării... De tăria industrială a ţării depinde în mare măsură însăşi independenţa statului nostru“. Numai o industrie grea puternică „constituie pivotul în jurul căreia întreaga economie se va dezvolta în condiţii noi“. Analiza ştiinţifică, marxist-leninistă, a structurii economiei româneşti şi orientarea, pe această bază, spre dezvoltarea industrială a ţării ca temelie a refacerii şi reconstruirii întregii economii reflectă înţelegerea profundă a rolului pe care îl joacă industrializarea în dezvoltarea ţărilor care au moştenit de la capitalism o stare de înapoiere economică. Conferinţa sublinia că numai cu ajutorul industriei grele puteau fi puse în valoare „toate bogăţiile pămîntului ţării noastre, bogăţii exploatate azi într-o măsură redusă, vor putea lua dezvoltarea necesară industriile existente şi vor putea lua naştere noi industrii“. Era pentru prima oară în istoria României cînd un partid politic, călăuzit de interesele fundamentale ale ţării a pus în faţa poporului un program concret, realist, de a cărui îndeplinire depindea viitorul ţării. Procesul de industrializare avea însemnătate, şi pe plan politic, social ; sporea ponderea clasei muncitoare în ansamblul populaţiei, rolul ei în societate, deci se extindea baza socială a puterii populare , se consolida suveranitatea naţională, se lichida dependenţa economiei româneşti de marile monopoluri occidentale. Poziţia profund patriotică, democratică şi, implicit, marxist-leninistă, internaţionalistă a P.C.R. a stîrnit furia şi ura reprezentanţilor claselor exploatatoare, în adunări publice, în presă, la catedrele universitare exponenţii lor afirmau, că politica de industrializare ar fi o violentare a realităţilor şi aspiraţiilor poporului român. Astfel, ziarul Partidului Naţional Ţărănesc, „Dreptatea“, scria că „Industria grea, ca punct principal de grijă a politicii noastre economice, este sinonim cu răsturnarea premiselor existenţei noastre. Este îmbrăţişarea unui crez cu desăvârşire opus structurii româneşti. Este sacrificarea realităţilor pe altarul unor interese străine“. De asemenea, reprezentanţii forţelor retrograde internaţionale voiau să acrediteze ideea că prin propriile sale forţe, poporul român nu va reuşi să lichideze înapoierea economică, situaţia grea în care se afla ţara. Dar istoria, făurită prin efortul conştient al poporului român, condus de partidul comunist, a dat o replică zdrobitoare acestor profeţi ai unei lumi ce se pregătea să moară . Atribuind industriei grele locul principal în ansamblul economiei naţionale, conferinţa a subliniat importanţa acesteia pentru dezvoltarea celorlalte ramuri de producţie. In această ordine de idei, o atenţie deosebită s-a acordat electrificării ţării, valorificării imenselor posibilităţi pe care le oferă folosirea energiei apelor, menţionînd că pentru îndeplinirea acestei opere uriaşe de electrificare a ţării „tehnicienii noştri au făcut de mult planuri şi unele destul de bune, dar pînă la 23 August toate guvernele care s-au perindat la cîrma ţării nu au ştiut şi nu au vrut să valorifice nici munca creatoare a specialiştilor noştri, nici nesecatele izvoare de energie a cărbunelui alb". Conferinţa a indicat de asemenea unele măsuri importante cu caracter social-cultural, printre care asigurarea cadrelor necesare refacerii şi dezvoltării economiei naţionale, reorganizarea învăţămîntului, extinderea asistenţei medicale îndeosebi în mediul rural ş.a. Elaborînd acest amplu plan de refacere şi dezvoltare economică şi socială care viza făurirea bazei tehnico-materiale necesare ridicării standardului de viaţă al maselor muncitoare, utilizarea judicioasă şi integrală a forţei de muncă, Conferinţa naţională a Partidului Comunist chema întregul popor la acţiune, arătînd că „tot ce este activ, energic şi competent trebuie să contribuie la realizarea acestui plan de refacere şi ridicare a ţării noastre“. O importanţă deosebită s-a acordat la Conferinţă rolului hotărîtor ce revenea clasei muncitoare în cadrul activităţii economice, politice şi social-culturale a ţării, subliniindu-se că pentru aceasta era imperios necesară lichidarea definitivă a sciziunii mişcării muncitoreşti, înfăptuirea unităţii depline a clasei muncitoare. Desfăşurarea lucrărilor Conferinţei consacrate rezolvării problemelor fundamentale ale progresului ţării a dovedit capacitatea partidului, a cadrelor sale de a elabora linia politică, formele şi metodele corespunzătoare pentru mobilizarea întregului popor, redresarea economică a ţării şi consolidarea rânduielilor democratice statornicite prin lupta maselor. S-a remarcat cu acest prilej capacitatea partidului de a defini, pe baza cunoaşterii realităţilor, căile dezvoltării ţării şi totodată de a prevedea perspectivele noi ce se deschideau poporului român. Realizările obţinute în aceşti 25 de ani au creat o bază solidă pentru dezvoltarea şi mai intensă a economiei ţării, al cărui cadru general a fost conturat clar de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, din august 1969. In Raportul Comitetului Central prezentat de secretarul general al partidului Nicolae Ceauşescu , se precizează că obiectivul fundamental al programului elaborat pentru perioada pînă în 1980 este „lărgirea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale a ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate“, prin creşterea de 2 - 2,3 ori a producţiei industriale, prin accentuarea caracterului intensiv al agriculturii, prin dublarea venitului naţional. Pentru realizarea acestor ţeluri, raportul arată că sunt necesare creşterea intensă a forţelor de producţie, dezvoltarea susţinută a ştiinţei, învăţămîntuluişi culturii, ca factori de bază ai progresului şi civilizaţiei, înfăptuirea repartiţiei bunurilor în spiritul dreptăţii şi echităţii sociale, perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a organizării sociale, crearea cadrului organizatoric, care să permită manifestarea, în sfera vieţii sociale a fiecărui cetăţean indiferent de naţionalitate. Istoria a dat o confirmare strălucită capacităţii de previziune, forţei creatoare a comuniştilor, patriotismului şi spiritului de abnegaţie ale poporului român. Aniversarea în aceste zile a unui sfert de veac de la Conferinţa Naţională, găseşte poporul român angajat cu întreaga sa energie în înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea — program complex, al cărui obiectiv fundamental este lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnico-materiale a ţării, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Co m b in a tul teriii Braşov FABRICA DE STOFE angajează de urgenţă : 10 ELECTRICIENI 20 MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) ŢESĂTOARE CALIFICATE Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Pentru bărbaţi se asigură cazare şi masa contra cost. FIRUL VIU (Urmare din pag. la) termeni , poţi să-i spui dragoste de meserie. Zîmbet cald, puţintel ironic, cum îl are omul după ce a traversat o anumită frămîntare lăuntrică, arborează textilistul matur amintindu-şi de textilistul în devenire. Am cunoscut şi cîţiva astfel de „textilişti în devenire“, elevi cu un „stadiu“ de abia e supramma de şcoală. Cîţi dintre ei aveau o idee precisă despre această muncă, cîţi dintre ei simţeau o chemare, atunci cînd s-au înscris pentru examenul de admitere ? Nu mulţi. Ce părere au, despre meseria pe care şi-au ales-o după trecerea acestor zile de şcoală ? Să li dăm cuvântul : Florica Oprişescu — vine de la Giurgiu, se va întoarce la Giurgiu, este la secţia finisaj . „La în- ceput nu ştiam ce înseamnă meseria de finisare, credeam că la fabrica textilă, se ţese doar. Din prima zi am îndrăgit-o însă, tovarăşul instructor „lucra“ atît de frumos cu substanţele chimice, iar mie îmi place chimia, lumea coloranţilor. . . Deja, după două zile de practică am fost repartizată la maşina cu 8 cilindri, ne „înţelegem“ destul de bine, spun „destul“ — pentru că am luat doar nota 9 la tehnologie. . . Marcela Mazilu , judeţul Ialomiţa, viitoare muncitoare la Uzina textilă din Slobozia — secţia filatură. „O mătuşă a mea, filatoare, m-a îndemnat să mă calific în această meserie ; acum, cînd ştiu ce înseamnă filatura, mă felicit că i-am urmat sfatul : e o meserie curată şi bineînţeles frumoasă. Nici nu mă gîndesc să renunţ la ea, aşa cum au făcut cîteva colege, pe care le-a speriat. . . seama, şi au plecat acasă. De trei zile lucrez la maşina „Fleyer“ căreia, în parte, i-am descifrat tainele, şi aştept cu cea mai mare plăcere orele de atelier. — Eu știam ce Înseamnă meseria de finisor — ne declară — cu puţină emfază, Teodor Badea, un prichindel numai ochi şi întrebare. Fratele şi sora mea sunt... de meserie, cum se spune, iar eu am venit aici ca să urmeze o tradiţie, „convins fiind că această profesiune“ mi se potriveşte ; fratele meu mă lua de multe ori cu el în uzină şi astfel am putut să-mi fac o „idee’“ despre cele trei meserii : ţesător, filator, finisor , am ales-o pe ultima. Finisajul e o meserie de bărbat , vreau să fac, aici „treabă serioasă“, am lucrat deja la albitorie, la secţia de împachetat şi expediat, mă pricep să reglez viteza cilindrilor“. Mulţi alţii au vorbit in acelaşi sens , in locul incertitudinii premergătoare începerii şcolii, entuziasm pentru meseria aleasă. Botezul şcolii şi al uzinei, „vraja“ de care-mi vorbea textilistul matur, a fost aşadar eficace. Misterioasă (şi totuşi nu) metamorfoză ! CUVÎNTUL NOU Cooperatorii își respectă angajamentele, predind la bazele de recepție produsele contractate. ROADELE UNUI DE MUNCÂ Brăduţi, Păpăuţi, Sînzieni, Valea Crişului etc. Faţă de această situaţie considerăm că mobilizarea deplină a tuturor forţelor de muncă se impune ca o necesitate primordială, astfel ca produsele ogoarelor să fie cit mai grabnic strînse. Deschisă continuă să rămînă şi urgentarea transportării cartofilor de pe cîmp. In ziua de 15 octombrie a.c. sub zăpadă se aflau, nici mai mult, nici mai puţin decit 3.776 tone cartofi. Printre „recordmane“ putem cita, (fără a le face cinste) : C.A.P. Cernat — 852 tone, C.A.P. Turia — 480 tone, C.A.P. Tg. Secuiesc— 226 tone, C.A.P. Zăbala — 210 tone, C.A.P. Chilieni — 261 tone, C.A.P. Mărtineni — 140 tone, C.A.P. Ozun — 130 tone, C.A.P. Petriceni — 129 tone şi altele. Aproape că nu există unitate cooperatistă care să nu aibă cartofi recoltaţi şi rămaşi pe cîmp. Numai că, aceste cantităţi, de loc neglijabile, se află intr-un continuu pericol de degradare. Un eventual îngheţ mai puternic nu va ţine cont de stratul de acoperire. In legătură cu situaţia prezentată mai sus şi sarcinile ce rezultă pentru activitatea din zilele următoare am purtat o scurtă discuţie cu ing. Koruzei Tiberiu director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană. f.— Ce obligaţii revin specialiştilor din agricultură în vederea terminării recoltării şi livrării cartofilor ? .... J ~ — Să urmărească zilnic folosirea integrală a capacităţii de lucru a maşinilor agricole- Să evite inactivitatea acestora, ceea ce presupune, în colaborare cu consiliile de conducere, comitetele comunale de partid şi consiliile populare comunale, asigurarea necesarului optim de braţe de muncă şi folosirea tuturor mijloacelor de transport pentru eliberarea terenurilor. Cartofii rămaşi să fie bine acoperiţi. Să se urmărească asigurarea necesarului de seminţe şi livrarea ritmică către fondul de stat. Pe terenurile care permit, să fie folosite din plin combinele. Pentru reducerea cantităţii de cartofi rămaşi în pămînt e necesară efectuarea unor lucrări suplimentare de strîngere. După fiecare grăpare, discuire sau după plug, se pot strînge însemnate cantităţi. De multe ori nu ajunge o singură grăpare sau discuire. O atenţie sporită va trebui să fie acordată terenurilor de pe care s-au obţinut producţii ridicate la hectar şi unde procentul de rămîneri în sol e cu mult mai mare decit în alte părţi. Timpul s-a îmbunătăţit din nou. Orice clipă prielnică muncii să fie , folosită cu pricepere. AN (Urmare din pag. 1 a) Întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj SFINŢI GHEORGHE, str. Ciucului nr. 55 Vinde din stocuri supranormative următoarele materiale : oxid verde oxid verde crom oxid galben crom cărămizi placaj garnituri uşi pentru sobe teracotă împletitură sîrmă galvanizată pentru gard cutii terminale interioare pentru cabluri electrice băi fontă emailate 1500 mm cazane pentru baie postament focar pentru cazane baie Subredacţia noastră din Intorsura Buzăului ne informează: Pe teme de circulaţie Ieri dimineaţa, în sala Casei orăşeneşti de cultură din Intorsura Buzăului a avut loc o şedinţă la care au participat toţi conducătorii auto, şefii de transporturi şi conducătorii de instituţii, în cadrul căreia s-au discutat probleme privind buna desfăşurare a circulaţiei rutiere. Din partea Inspectoratului Miliţiei judeţului Covasna au fost prezenţi maior Nicolae Enache, cpt. Gavrilă Sălăjan, iar din partea biroului de miliţie din Intorsura Buzăului cpt. Nicolea Şoneriu. Referatul prezentat şi discuţiile la care au participat un număr mare de conducători auto, au scos în evidenţă rezultatele obţinute precum şi deficienţele intinpinate în asigurarea condiţiilor optime de circulaţie în interiorul judeţului. In urma discuţiilor s-a desprins necesitatea unor astfel de şedinţe de instructaj. CONSTANTIN PIRI corespondent Activităţi patriotice ale tineretului Recent, pionierii şi U.T.C.-iştii de la Şcoala generală din Brădet au participat, sub îndrumarea cadrelor didactice, la strîngerea de măceşe, hrean şi fier vechi. In urma acestor acţiuni s-au strins 600 kg măceşe, 500 kg hrean şi 800 kg fier vechi. Acţiunea de strîngere a hreanului continuă, elevii acestei şcoli dorind să predea spre valorificare încă 2000 kg. Prof. GH. S. POPICA corespondent Acţiune pionierească Pionierii Şcolii generale din Zăbrătău au colectat 500 kg hrean pe care l-au predat Cooperativei de consum din Intorsura Buzăului. La această acţiune s-au evidenţiat elevii : Ana Neagoie, Marinela Mitrofan, Viorica Teleanu şi alţii. Cu banii primiţi elevii vor face o excursie la Bucureşti pentru a vizita Tîrgul international. Prof. PETRE VLAD corespondent Atenţiune, părinţi! In ziua de 15 octombrie a.c., ora 9 pe Drumul Naţional nr. 10, la Km 114+150, minorul Cristian Telean în vîrstă de 8 ani, mergea atîrnat de căruţa cetăţeanului Ioan Găitan din Brădet şi, fără să fie atent, a sărit de pe căruţă, voind să traverseze şoseaua. In acel moment din spate venea o maşină nr. 31 CV 453, condusă de şoferul Csoma Béla (autobaza Tg. Secuiesc) care l-a lovit trîntindu-l la pămînt. C. T. a fost transportat în stare gravă la spitalul de urgenţă din Braşov. Cpt. NICOLAE ŞONERIU corespondent Ia blocurile din cvartalul zile, apa este o raritate. „Simeria“ din Sfîntu Gheorghe, în unele / DUMINICA, 18 OCTOMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Matineu duminical pentru copii şi şcolar; 10.00 Viaţa satului; 11,30 Matineu simfonic; 12,00 De strajă patriei; 12,30 Fotbal: Rapid—Universitatea Craiova (Divizia naţională A). Transmisiune de la Stadionul Republicii; 14,15 Publicitate şi muzică; 14,30 Emisiune în limba maghiară; 16,00 Muzică de promenadă; 16,15 Hipism : Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (înregistrare); 17,30 Patinaj artistic : Concurs demonstrativ ce participarea unor medaliaţi ai ultimelor mari competiţii; 19,20 Desene animate; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Reportaj T.V. : întoarcerea bărbaţilor; 20,20 Film artistic : „Inspectorul general“; 22,00 Interpreţi preferaţi de muzică populară; 22,30 Telejurnalul de noapte. Sport. LUNI, 19 OCTOMBRIE In jurul orei 16,45. Transmisiune directă la posturile noastre de radio şi televiziune a cuvintării preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la Sesiunea Jubiliară a Organizaţiei Naţiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emisiunii; 18.05 Student la politehnică; 18,35 Panoramic ştiinţific; 19,00 Actualitatea în economie; 19,15 Anunţuri-publicitate; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Roman foileton : „Punct şi contrapunct“; 20,45 Steaua fără nume; 21,35 Teleglob; 22,00 Telejurnalul de noapte; 22,15 Muzică populară; 22,30 Rampa; 23,00 închiderea emisiunii. CifriMA LUNI, 19 OCTOMBRIE SF. GHEORGHE „Arta“ — Tiffany memorandum, in completare, Celula si cromozomi. „Vasile Roaită“ — Săptămîna filmului de artă . Monştri. In completare, Elemente de ergonomie. TG. SECUIESC „8 Mai“ — In fiecare seară la ora 11, în completare, Izvoare. Nicolae Arad şi Meteorologul de serviciu. Meche Lucian, de la punctul meteorologic din Sfîntu Gheorghe, comunică : Vremea se menţine rece, eu cer schimbător. Izolat vor cădea precipitaţii slabe locale, sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit din est şi nord-est. Maximele vor fi cuprinse între 2 şi 8 grade, iar minimele între minus 4 şi plus 4 grade. Dimineaţa ceaţă locală. Vizita tovarăşului Ceauşescu în judeţele Timiş. COVASNA — Nume străin, Algele. „Victoria" ple tare. un flagrant delict „DIPLOMA" Árpád, profesor la CU Román a ţinut morţiş să obţină şi di-ţ ploma de escroc şi a obţi- 1 de ’ escroc iiut-o. Numeroasele şi-au văzut că fapte pe înşelătorie atestă că această „diplomă" a fost luată cu noa ^ta maximă. Mutat disciplinar de la Sfîntu Gheorghe la şcoala din Bicsad, K. A. şi-a continuat cu febrilitate veichea-i activitate, atît în co- z mimă cit şi în alte localităţi ale judeţului. Nu după mult timp de la venirea sa în şcoală, K. A. I şi-a însuşit suma de 600 lei, iar de la Gheorghe Orza a împrumutat 800 lei pe care ştiu i-a mai restituit. Profeso- rul nu s-a oprit aici. „Jocul l-a continuat şi cu alţi cetă- z ţeni (Anna Müler, Rozalia Gubás, Ştefan Herbst) care, ţ spre norocul lor banii înapoiaţi, prin „bună voinţa" părinţilor autorului. Văzînd că treaba merge, K. A. I şi-a lărgit sfera de „activita- te“. Astfel el a promis cetă- tenilor Szabo Vincze, Plugor 'ţ Ernő, Tamas I*’, Iuliu, Bede , László, Rónaszéki Ludovic, Mihai Farkas, că le va aduce ^ fiecăruia (cu plată antici- pată !!!) cite doi stînjeni de 7 lemne. Şi oamenii încreză- tori, l-au aşteptat... ^ Pînă şi-au dat seama cu cine au de-a face, „domnule profesor“ şi-a luat frumos t tălpăşiţa, evitînd orice „con- t tact“ cu „clienţii“ săi. Nu , pentru mult timp insă. Orga- ţ nele de miliţie, sesizate de escrocheriile lui K. A. i-au întocmit frumuşel dosarul (bi , neînţeles cu „diploma“ la loc de cinste) înaintîndu-le procuraturii. ţ \ METAMORFOZE ^ Mirică loan, era elev în cla- ^ sa a XlI-a la Liceul nr. 1 din ^ Sf. Gheorghe. Dormind, fără aprobarea conducerii, in in- ^ ternatul liceului, s-a meta- ţ morfozat... în hoț, furînd mai multe obiecte de îmbrăcăminte. Prin oraş şi prin co- ' mune se metamorfoza, după ^ împrejurări, în ziarâst, scriitor etc., promiţînd marea cu sa- ^ rea diverşilor cetăţeni creduli de la care şi-a însuşit în a- 7 cest fel diverse sume. Fiind ’ surprins de organele de mi- » liţie în „plină activitate" a ^ fost preschimbat în delicvent. Acum, instanța de judecată va pune punct laborioasei lui ac- | tivități cameleonice, metamor-fozîndu-l in condamnat. Pe 7 merit. * I. NEGURA \