Cuvîntul Nou, martie 1971 (Anul 4, nr. 264-289)

1971-03-02 / nr. 264

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Din realizările cincinalului 1966-1970 Progrese importante în industria electronică de automatizare ** * * In perioada cincinalului recent încheiat, electronica si componen­ta ei — automatica­­ au făcut noi şi importanţi paşi pe calea afirmă­rii ca importante premise ale pro­gresului tehnic contemporan în ţara noastră. Create în anii orînduirii socialiste, aceste ramuri şi-au sporit volumul producţiei, în perioada ul­timilor cinci ani, de aproape 3 ori , depăşind cu mult ritmul de creş­tere a producţiei electrotehnice, luată în ansamblu, cit şi pe cel al industriei construcţiilor de maşini, ramură cu o înaltă dinamică. Electronica — automatica, aceas­tă „poartă" a revoluţiei tehnico­­ştiinţifice din zilele noastre, este prezentă astăzi în cele mai diverse domenii ale producţiei materiale, dar „inteligenţa" sa ordonează cele mai felurite procese tehnologice. Ea a devenit dispecerul automat al multor uzine şi centrale electrice apărute pe harta României, supra­veghetorul de flăcări al furnalelor şi cuptoarelor de la Galaţi, Hune­doara, Reşiţa, memoria caruselelor cu comandă program. Pădurile de sonde din noile zone petroliere ro­mâneşti, cîmpurile de gaze de la Copşa Mică sînt şi ele telecomanda­te de acelaşi suprem dirijor indus­trial — electronica. ... Comenzi invizibile, măsurători instantanee — iată, de asemenea, alte cîteva performanţe ale elec­tronicii. Echipamentele şi aparatura electronică şi de automatizare ur­nesc astăzi buncărele fabricii de ciment din Medgidia, comandă sau reglează vitezele unor motoare, mă­soară de la distanţă temperatura multor reacţii chimice complicate. Un domeniu unde electronica se ex­tinde acum, sub formă de automati­zări, este şi agricultura. Electro­­niştii au creat pînă şi „paznici au­tomaţi“. Este vorba de dispozitive care indică, prin anumite semnale luminoase, direcţia pericolelor ca­re ar putea să survină în diferite locuri de muncă dotate cu insta­laţii de automatizare, ca să nu mai vorbim de cele mai familiare crea­ţii ale electronicii, radioul şi tele­viziunea, prezente, în anii trecutu­lui cincinal, în magazine prin cele 2 milioane radioreceptoare şi pes­te 900 000 de televizoare fabricate în ţara noastră. Dar fără îndoială, cea mai de sea­mă realizare înregistrată de elctro­­nica românească, în ultimii cinci ani, o constituie calculatorul Felix C-256. Performanţele lui superioare îl situează pe plan mondial în rîn­­dul celor mai moderne calculatoa­re de capacitate medie. Prin struc­tura logică a unităţii sale centrale şi prin concepţia sistemului de pro­gramare, Felix C-256 este caracte­rizat drept un calculator universal, capabil să rezolve atît probleme de gestiune, de calcule ştiinţifice, cit şi prelucrări automate de date în timp real. Felix nu este însă un prenume ci o familie, denumind maşina electronică de birou care adună, scade, împarte sau înmulţeş­te într-un ritm uluitor, pe cea care „a învăţat“ să extragă şi radicali ca şi maşina de facturat şi conta­bilizat — veritabil univers al ma­tematicii. Nomenclatorul industriei noastre electronice şi pentru automatizări este însă mult mai larg. El cuprin­de nu mai puţin de 8 000 de produ­se — aparate de măsură pentru mărimi electrice şi neelectrice, cen­trale telefonice automate, elemente de comutaţie statică pentru siste­mele Unidin şi Unilog, o gamă va­riată de semiconductoare cu germa­­niu şi siliciu, tuburi cinescoape cu echipament electronic şi multe al­tele. Peste 90 ■ la sută din acestea sunt fabricate la Bucureşti, oraş care a devenit „creierul" general al electronicii româneşti. Fabrica de aparate electronice de măsură şi industriale, Uzina de cinescoape, întreprinderea de întreţinere şi re­parare a utilajelor de calcul şi-au înscris numele în toponimia bucu­­reşteană în perioada 1966—1970, for­­mînd în partea de nord-est a Ca­pitalei, împreună cu alte unităţi similare, cel mai tînăr cartier al Bucureştiului —­ Floreasca-Pipera. De altfel acest cartier a căpătat, pe drept cuvîttt, numele de „oră­şelul electronicii Deşi tînără, electronica româ­nească s-a făcut cunoscută în peste 30 de ţări din Europa, America, A­­sia şi Africa, prin diferite aparate de automatizare pentru siderurgie, metalurgie, chimie, petrol şi ra­fină­­rii, de radio-receptoare şi televizoa­re, aria de export a acestora din urmă fiind mult mai largă. Ce noutăţi vor aduce electronica şi automatica în anii ce vin ? Este important de reţinut deocamdată, faptul că prevederile actualului plan cincinal au în vedere o creş­tere de 7,35 ori a volumului pro­ducţiei realizate în anul 1965. MIRCEA S. IONESCU Opinii Obraz... obraz, nene! \) — m ( Asta-i!­­ Am auzit cuvintele — cu 1 ani în urma — spuse cu ama- ! I ră ironie de Viu om ce nu reu- \ S sea să afle răspuns la un ne- î­n caz al său, deși făgăduieli pn- 1 i mise cu toptanul. Inclusiv de \ ’ la cel cu care conversa în acea 4 t clipă. Dar, ca un făcut, asta- i 4 rătoarele cuvinte sau poate ' } gestul caracteristic — şi-a ară- t ) tat obrazul cu degetul ■— au de- 4 ţ terminat o întoarcere de o su- / i tă optzeci de grade a discuţiei. )­­ De unde pînă atunci interlo- t \ ctitorul tot zice că „o să va- i 4 dă“, că „nu-i zor“, că „nu au T ? intrat zilele în sac“ şi cîte şi \ ț mai cîte — parcă ruşinat, a i ţ rostit ! 1 4 — Nu-s dintre cei care duc­i­­ oamenii cu vorba, vericule. \ 1 Uite, mîine la vremea asta, to- 4 ^ tul va fi ca pe roate. Doar am i obraz, ce naiba! Altfel cum T ’ am să mai ies în lume! ț j Mi-am amintit această scenă 4 ț deunăzi, cînd răsfoiam un do- , I sar cu fel de fel de hîrtii. Scri- 1 / sori ale oamenilor, note decit- \ ț pate din ziar, corespondenţă 4 ^ primită de la diverse institu- ' I ții... Şi iar scrisori trimise de \ \ 4 t S. DIACONU­ ’ I (Continuare in pag. a 3-a) t Azi în magazine Noi sortimente de confecţii pentru femei şi bărbaţi, în magazinele oraşului Sfîntu Gheorghe. Din bogata varie­tate de modele reţinem : ba­loane pentru femei, din sto­fă şi relon într-o variată ga­mă coloristică, înscrise pe linia modei 1971 , pardesie din diferite stofe în culorile bleu, roșu, gri, pentru fe­mei ; taioare trei sferturi cu pantaloni ; fuste în modele noi, din material în carouri, de diferite culori pentru ado­lescente ; rochii de seară, în modele combinate ; tricotaje, lenjerie din fibre sintetice pentru orice mărime. I­ I­I­.Buna deservire“ la Covasna s-­a organizat de Cenitrocoop un curs de per­fecţionare pe timp de 10 zile, intitulat : „Buna deservire“, pentru şefii de unităţi şi os­păţă­rii din reţeaua alimenta­ţiei publice de pe traseele tu­ristice ale ţării, cu participa­rea a 40 de cursanţi. AUREL HULPOI corespondent ! I­I La Covasna 4 unităţi comerciale noi Preocuparea deosebită a conducerii cooperativei de consum din Covasna, pentru­­ lărgirea şi diversificarea re­ţelei comerciale, s-a concre­tizat zilele trecute prin des­chiderea a 4 noi unităţi de deservire a populaţiei. Am­­i plasate în centrul ora- 8 şului, unde și fluxul comer- I cial e mult mai intens, noi­­­­le magazine — debit de tu- I tun şi­ difuzarea presei, ju­­a carii și articole sportive, o I gogoşerie și un centru de pîine — se înscriu pe linia unei cit mai bune deserviri. MARȚI, 2 martie 1971 Anul IV Nr. 264 4 pagini 30 bani In dezbatere : PROIECTUL DE LEGE PRIVIND PERFECŢIONAREA PREGĂ­TIRII PROFESIONALE A SALARIAŢILOR DIN UNITĂŢILE SOCIALISTE DE STAT PERFECŢIONÎNDU-NE PE NOI, PERFECŢIONĂM PE ALŢII Organizarea sistemului naţional de perfecţionare a pregătirii profe­sionale a tuturor salariaţilor repre­zintă o măsură de o deosebită im­portanţă pentru dezvoltarea econo­mică şi socială a ţării. „Dacă vrem să construim socialismul şi comu­nismul trebuie să avem oameni pri­cepuţi, stăpîni pe cuceririle ştiinţei moderne, capabili să mînuiască teh­nica avansată“, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la Plenara C.C. al P.C.R. din 10-11 fe­bruarie 1971, referindu-se la ridi­carea continuă a calificării profesi­onale, la perfecţionarea cunoştin­ţelor tuturor oamenilor muncii. Conform Proiectului de Lege, procesul de perfecţionare a pregă­tirii salariaţilor are ca scop :împros­pătarea şi îmbogăţirea sistematică a cunoştinţelor profesionale,, obţi­nerea, pe lingă profesia de bază, a unei calificări suplimentare, schim­barea calificării, însuşirea unor metode şi procedee moderne în do­meniul conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii şi se realizează prin instruirea la locul de muncă, cursuri de perfec­ţionare, specializare, învăţămînt post-universitar şi doctorat. Un rol deosebit de însemnat în , activitatea de perfecţionare profe­sională revine, desigur, învăţămîn­­tului de toate gradele. Se poate vorbi, în această direcţie, de o du­blă funcţie a acestuia : perfecţio­narea proprie şi perfecţionarea al­tor categorii de oameni ai muncii prin sistemul de învăţămînt, prin folosirea bazei materiale şi didac­tice a învăţămîntului. Cuvîntarea secretarului general al partidului nostru la Plenara C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie a.c. conţine, în di­recţia perfecţionării învăţămîntului, idei fundamentale. Este vorba, în primul rînd, de a da învăţămintului un caracter practic, de a-l orienta spre nevoile sociale, în această direcţie, în judeţul nos­tru s-au obţinut pînă în prezent rezultate bune : în majoritatea şco­lilor există laboratoare dotate cu materialul didactic necesar;­­siunt în curs de amenajare trei moderne la­boratoare­ audio-vizuale, printre ca­re erei de la Liceul nr. 2 Sf. Gheor­ghe ; au luat fiinţă 29 ateliere, iar peste şaptezeci de şcoli posedă lo­turi şcolare ; s-a acordat o atenţie specială introducerii disciplinelor noi (electrotehnica, desenul tehnic, activitatea tehnico-productivă), ca­re să formeze la elevi deprinderi şi capacităţi practice şi să-i­ pregă­tească pentru viaţă. „Ne gîndim de asemenea, să legăm mai mult pe elevii de liceu — atît din liceele de cultură generală cit şi din cele tehnice — de producţie“, arăta to­varăşul Nicolae Ceauşescu în cu­­vîn­tarea amintită., Şi elevii licee­lor din judeţul nostru desfăşoară, începi­nd cu toamna acestui an şco­lar, activitatea tehnică,productivă în diferite fabrici şi întreprinderi. SORIN TEODORESCU, inspector-şef la Inspectoratul şcolar judeţean (Continuare în pag. a 2-a) Bumerangul nepre­veder­ii... Realizări, dar nu pe măsura aşteptărilor Minusuri în aprovizionarea populaţiei, repercutate şi în planul de casă Invitaţie indirectă la diversificarea sortimentelor de mărfuri şi a prestărilor de servicii Recent, comisia economică a Co­mitetului judeţean de partid a ana­lizat o problemă de importanţă e­­conomică deosebită, dar şi cu largi implicaţii în activitatea de îmbu­nătăţire a aprovizionării şi deser­virii populaţiei şi anume , modul cum s-a îndeplinit planul de casă în 1970, precum şi în prima lună a­­acestui an. De la bun început se cuvine sub­liniat faptul că, datorită sporirii preocupării (în măsura­ preconizată, însă) pentru punerea la dispoziţia populaţiei a unei mai mari cantităţi de mărfuri, a aplicării de măsuri vizînd îmbunătăţirea deservirii şi a prestaţiilor de servicii, compa­rativ cu anul 1969, încasările au sporit în 1970 cu 5,9 la sută. Ea a­­ceasta au contribuit în mod deo­sebit unităţile comerţului de stat judeţean care au vîndut cu 14,4 la sută mai multe mărfuri. Totuşi, aşa cum afirmam mai sus, rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor. Planul de casă pe anul 1970 a fost realizat în proporţie de 94,4 la sută, iar pe luna ianuarie 1971 — de 97,6 la­ sută. Aceste nerealizări se dato­rează, în cea mai mare parte, uni­tăţilor cooperaţiei de consum (cu o nerealizare de 6,1 la sută) şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, care la prestări servicii către populaţie, pe 1970, a înregistrat o nerealizare de 6,8 la sută. Nerealizările înregistrate în co­merţul cooperatist se datorează, pe de o parte, neacoperirii integrale a fondului necesar de marfă (a­­proximativ 22 milioane lei), iar pe de altă­ parte , deficienţelor orga­nizatorice, dintre care, în mod de­osebit reţin atenţia : • Insuficienta preocupare pentru asigurarea unei aprovizionări rit­mice, în structura şi în cantităţile solicitate, atît la veriga cu ridica­ta cit şi la cea cu amănuntul, din care cauză nu s-a reuşit să se satis­facă întotdeauna cererea de consum a populaţiei.­­ Lipsa de hotărîre în a deter­mina pe furnizori să-şi respecte o­­bligaţiile contractuale în 1970. Este cazul fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare, care în trimestrul IV. 1970 nu a livrat 100 sobe şi al Ba­zei „Competrol“ din Sfîntu Gheor­ghe, care nu a livrat 31 tone de pe­trol. • Neraţionala repartizare, între verigi, a unor grupe de mărfuri a influenţat, de asemenea negativ, asupra volumului desfacerii. Ast­fel la finele lunii decembrie în u­­nităţile cu amănuntul se găsea nu­mai 25 la sută din stocul de con­serve de fructe (restul de 75 la su­tă se afla în depozitele cu ridicata) ; la conserve de legume — doar 31 la sută ; la confecţii pentru băr-­­­baţi şi adolescenţi — 42,2 la su­tă,­­ ş.a.m.d. Cu alte cuvinte, con­tinuă să se manifeste o veche raci­lă , în timp ce din magazine lipsesc cantităţile şi sortimentele necesare de mărfuri, acestea se gă­sesc din belşug în depozite ... MIRCEA CONŢ, director adjunct al sucursalei jude­ţene Covasna, a Băncii Naţionale a R.S.R. (Continuare în pag- a 2-a) In cincinalul încheiat, construcția de locuințe a cunoscut în țara noastră un avint nemannu­m­it. JO ■■ S . Recent, pe adresa redacţiei a so­sit o scrisoare din Boroşneul Ma­re, semnată de Rozalia Botoş, care solicita intervenţia ziarului în re­zolvarea unor probleme personale şi anume, clarificarea motivelor care au dus la desfacerea contrac­tului de muncă. Find curs acestei rugăminţi, zilele trecute ne-am de­plasat la Boroşneul Mare încer­când să elucidăm cazul în discu­ţie. In 1963, Rozalia Botoş a fost an­gajată ca îngrijitoare cu o jumă­tate de normă la dispensarul u­­man, unde a lucrat pînă în octom­brie 1970, perioadă în care, după cum afirmă, „nu a avut nici un conflict, s-a încadrat în progra­mul de lucru, s-a achitat perma­nent de îndatoririle sale profesio­nale“. Cu toate acestea i s-a des­făcut contractul de muncă. Cum de s-a ajuns la această situație neplăcută? R. B. și-a făcut în­­tr-adevăr datoria sau cuvintele rostite de ea au menirea să as­cundă adevărata faţă a lucruri­lor ? Dar să vedem ce spun co­legele ei de muncă, oamenii care o cunosc. — Sînt cel mai vechi cadru sa­nitar din comună. Încă din 1963, cînd a fost angajată, Rozalia Bo­toş a vrut să-şi facă simţită pre­zenţa, nu prin muncă ci prin ati­tudinea recalcitrantă faţă de per­sonalul de serviciu (Wilhemina Ba­­lasz). — Un timp am fost colege de muncă, dar mi-am dat seama că nu voi putea să lucrez alături de ea. Modul rece, uneori arogant cu care-şi trata colegii, oamenii din jurul ei, m-au determinat să re­nunţ la serviciul de la circum­scripţie şi să-mi caut un loc de muncă în altă parte (Irma Nagy). — Cu un asemenea om nu se putea lucra. Fără să-i solicite ci­neva sprijinul se amesteca în tre­burile noastre, urmărind să ne compromită în faţa bolnavilor. Cle­­şteala ei trecea graniţele dispen­sarului, comentînd amănuntele de serviciu cu oamenii din comună (Ileana Balogh). Aşadar, părerile foştilor colegi de muncă sunt acestea şi ele nu pot fi schimbate. Totuşi, din afir­maţiile reclamantei reiese că pînă în octombrie 1970 „nu a avut nici un conflict“, în ciuda faptului că nu era tocmai agreată de colecti-R. LUPȘA (Continuare in pag. a 3-a) Ba spitalul din localitate » s-a deschis un curs de re-­­ împrospătare a cunoştinţe- » lor cu durata de o lună pen- « tru medicii specializaţi în­­ medicină generală din judeţ. .Ui Ocrotirea mamei şi a copilu-­­ lui, asistenţele de urgenţă, « dispensarizarea bolnavilor » cronici sunt doar cîteva din " temele teoretice şi practice » ale cursului din care partiei- *H panţii vor da, în final, un ” colocviu, obţinînd calificaţi- “ ve. »M­KRlISIIIIIIllllimiMiniRIRaMM Anchetă socială MINCIUNA Si CLEVETEALA NU POT ASCUNDE ADEVĂRUL Medici — elevi : S-a deschis sala de lectură a bibliotecii din Covasna In vederea satisfacerii unor ce­rinţe mereu crescînde ale cititori­lor din Covasna, recent s-a amena­jat un spaţiu necesar celor ce vor să se documenteze ori să studieze în centrul oraşului Sfîntu Gheorghe cele mai recente materiale apărute în biblioteca oraşului. Cei 80—90 cititori care se perindă zilnic prin bibliotecă vor avea astfel posibilitatea sa fie deserviţi în condiţii mai bune, ceea ce va do­vedi şi în viitor că prestigiul câşti­gat de biblioteca orăşenească nu ■este întîmplător. • La clubul muncitoresc „Gh. Doja“ din Sfîntu Gheorghe, a avut loc, duminică, faza jude­ţeană a celui de-al X-lea cori­­ing dl f/~\ro m')I-1 î *. A ----- xv/iuiuyuiui 'Ui WaWCC UC Cl­matori. Au participat • corul din Hieni, corul bărbătesc al Casei de cultură din Sfîntu Gheorghe, grupul vocal din comuna Beţ, co­rul sindicatului şi grupul vocal al fabricii „Oltul“, formaţiile de dan­suri populare ale întreprinderilor „Oltul“ şi „Mobila“, căminului cul­tural din Micfalău, solişti instru­mentişti. Finala fazei judeţene a concursu­lui va avea loc la 7 martie în o­­raşul Tîrgu Secuiesc. „Tinărul tractorist“ Acesta est­e numele foii vo­lante editate recent de Comi­tetul judeţean Covasna al U.T.C. Publicaţia, care îşi fixează ca obiectiv mobiliza­rea tinerilor mecanizatori din judeţ în vederea campaniei de primăvară, cuprinde în co­loanele sale : precizări cu privire la noua formă de organizare a întreprinderii de mecanizare a agriculturii cu cele 9 staţiuni subordona­te ; portrete ale unor tineri mecanizatori fruntaşi ; agri­cultura judeţului oglindită în cifre ; probleme şi noutăţi tehnice în domeniul mecani­zării agriculturii în ţară şi peste hotare , din realizările cincinalului ş.a. Avînd o for­mă de prezentare atractivă, un conţinut accesibil şi in­teresant, foaia volantă a fost primită cu un viu interes de tinerii mecanizatori. f, primul gong în ediţia a IV-a a ,Cerbului de aur“ (CITIŢI AMĂNUNTE IN PAGINA A 3-A) Decorul modern şi sugestiv în care se vor desfăşura cele şase acte ale festivalului

Next