Cuvîntul Nou, martie 1971 (Anul 4, nr. 264-289)
1971-03-02 / nr. 264
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Din realizările cincinalului 1966-1970 Progrese importante în industria electronică de automatizare ** * * In perioada cincinalului recent încheiat, electronica si componenta ei — automatica au făcut noi şi importanţi paşi pe calea afirmării ca importante premise ale progresului tehnic contemporan în ţara noastră. Create în anii orînduirii socialiste, aceste ramuri şi-au sporit volumul producţiei, în perioada ultimilor cinci ani, de aproape 3 ori , depăşind cu mult ritmul de creştere a producţiei electrotehnice, luată în ansamblu, cit şi pe cel al industriei construcţiilor de maşini, ramură cu o înaltă dinamică. Electronica — automatica, această „poartă" a revoluţiei tehnicoştiinţifice din zilele noastre, este prezentă astăzi în cele mai diverse domenii ale producţiei materiale, dar „inteligenţa" sa ordonează cele mai felurite procese tehnologice. Ea a devenit dispecerul automat al multor uzine şi centrale electrice apărute pe harta României, supraveghetorul de flăcări al furnalelor şi cuptoarelor de la Galaţi, Hunedoara, Reşiţa, memoria caruselelor cu comandă program. Pădurile de sonde din noile zone petroliere româneşti, cîmpurile de gaze de la Copşa Mică sînt şi ele telecomandate de acelaşi suprem dirijor industrial — electronica. ... Comenzi invizibile, măsurători instantanee — iată, de asemenea, alte cîteva performanţe ale electronicii. Echipamentele şi aparatura electronică şi de automatizare urnesc astăzi buncărele fabricii de ciment din Medgidia, comandă sau reglează vitezele unor motoare, măsoară de la distanţă temperatura multor reacţii chimice complicate. Un domeniu unde electronica se extinde acum, sub formă de automatizări, este şi agricultura. Electroniştii au creat pînă şi „paznici automaţi“. Este vorba de dispozitive care indică, prin anumite semnale luminoase, direcţia pericolelor care ar putea să survină în diferite locuri de muncă dotate cu instalaţii de automatizare, ca să nu mai vorbim de cele mai familiare creaţii ale electronicii, radioul şi televiziunea, prezente, în anii trecutului cincinal, în magazine prin cele 2 milioane radioreceptoare şi peste 900 000 de televizoare fabricate în ţara noastră. Dar fără îndoială, cea mai de seamă realizare înregistrată de elctronica românească, în ultimii cinci ani, o constituie calculatorul Felix C-256. Performanţele lui superioare îl situează pe plan mondial în rîndul celor mai moderne calculatoare de capacitate medie. Prin structura logică a unităţii sale centrale şi prin concepţia sistemului de programare, Felix C-256 este caracterizat drept un calculator universal, capabil să rezolve atît probleme de gestiune, de calcule ştiinţifice, cit şi prelucrări automate de date în timp real. Felix nu este însă un prenume ci o familie, denumind maşina electronică de birou care adună, scade, împarte sau înmulţeşte într-un ritm uluitor, pe cea care „a învăţat“ să extragă şi radicali ca şi maşina de facturat şi contabilizat — veritabil univers al matematicii. Nomenclatorul industriei noastre electronice şi pentru automatizări este însă mult mai larg. El cuprinde nu mai puţin de 8 000 de produse — aparate de măsură pentru mărimi electrice şi neelectrice, centrale telefonice automate, elemente de comutaţie statică pentru sistemele Unidin şi Unilog, o gamă variată de semiconductoare cu germaniu şi siliciu, tuburi cinescoape cu echipament electronic şi multe altele. Peste 90 ■ la sută din acestea sunt fabricate la Bucureşti, oraş care a devenit „creierul" general al electronicii româneşti. Fabrica de aparate electronice de măsură şi industriale, Uzina de cinescoape, întreprinderea de întreţinere şi reparare a utilajelor de calcul şi-au înscris numele în toponimia bucureşteană în perioada 1966—1970, formînd în partea de nord-est a Capitalei, împreună cu alte unităţi similare, cel mai tînăr cartier al Bucureştiului — Floreasca-Pipera. De altfel acest cartier a căpătat, pe drept cuvîttt, numele de „orăşelul electronicii Deşi tînără, electronica românească s-a făcut cunoscută în peste 30 de ţări din Europa, America, Asia şi Africa, prin diferite aparate de automatizare pentru siderurgie, metalurgie, chimie, petrol şi rafinării, de radio-receptoare şi televizoare, aria de export a acestora din urmă fiind mult mai largă. Ce noutăţi vor aduce electronica şi automatica în anii ce vin ? Este important de reţinut deocamdată, faptul că prevederile actualului plan cincinal au în vedere o creştere de 7,35 ori a volumului producţiei realizate în anul 1965. MIRCEA S. IONESCU Opinii Obraz... obraz, nene! \) — m ( Asta-i! Am auzit cuvintele — cu 1 ani în urma — spuse cu ama- ! I ră ironie de Viu om ce nu reu- \ S sea să afle răspuns la un ne- în caz al său, deși făgăduieli pn- 1 i mise cu toptanul. Inclusiv de \ ’ la cel cu care conversa în acea 4 t clipă. Dar, ca un făcut, asta- i 4 rătoarele cuvinte sau poate ' } gestul caracteristic — şi-a ară- t ) tat obrazul cu degetul ■— au de- 4 ţ terminat o întoarcere de o su- / i tă optzeci de grade a discuţiei. ) De unde pînă atunci interlo- t \ ctitorul tot zice că „o să va- i 4 dă“, că „nu-i zor“, că „nu au T ? intrat zilele în sac“ şi cîte şi \ ț mai cîte — parcă ruşinat, a i ţ rostit ! 1 4 — Nu-s dintre cei care duci oamenii cu vorba, vericule. \ 1 Uite, mîine la vremea asta, to- 4 ^ tul va fi ca pe roate. Doar am i obraz, ce naiba! Altfel cum T ’ am să mai ies în lume! ț j Mi-am amintit această scenă 4 ț deunăzi, cînd răsfoiam un do- , I sar cu fel de fel de hîrtii. Scri- 1 / sori ale oamenilor, note decit- \ ț pate din ziar, corespondenţă 4 ^ primită de la diverse institu- ' I ții... Şi iar scrisori trimise de \ \ 4 t S. DIACONU ’ I (Continuare in pag. a 3-a) t Azi în magazine Noi sortimente de confecţii pentru femei şi bărbaţi, în magazinele oraşului Sfîntu Gheorghe. Din bogata varietate de modele reţinem : baloane pentru femei, din stofă şi relon într-o variată gamă coloristică, înscrise pe linia modei 1971 , pardesie din diferite stofe în culorile bleu, roșu, gri, pentru femei ; taioare trei sferturi cu pantaloni ; fuste în modele noi, din material în carouri, de diferite culori pentru adolescente ; rochii de seară, în modele combinate ; tricotaje, lenjerie din fibre sintetice pentru orice mărime. I II.Buna deservire“ la Covasna s-a organizat de Cenitrocoop un curs de perfecţionare pe timp de 10 zile, intitulat : „Buna deservire“, pentru şefii de unităţi şi ospăţării din reţeaua alimentaţiei publice de pe traseele turistice ale ţării, cu participarea a 40 de cursanţi. AUREL HULPOI corespondent ! II La Covasna 4 unităţi comerciale noi Preocuparea deosebită a conducerii cooperativei de consum din Covasna, pentru lărgirea şi diversificarea reţelei comerciale, s-a concretizat zilele trecute prin deschiderea a 4 noi unităţi de deservire a populaţiei. Ami plasate în centrul ora- 8 şului, unde și fluxul comer- I cial e mult mai intens, noile magazine — debit de tu- I tun şi difuzarea presei, jua carii și articole sportive, o I gogoşerie și un centru de pîine — se înscriu pe linia unei cit mai bune deserviri. MARȚI, 2 martie 1971 Anul IV Nr. 264 4 pagini 30 bani In dezbatere : PROIECTUL DE LEGE PRIVIND PERFECŢIONAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE A SALARIAŢILOR DIN UNITĂŢILE SOCIALISTE DE STAT PERFECŢIONÎNDU-NE PE NOI, PERFECŢIONĂM PE ALŢII Organizarea sistemului naţional de perfecţionare a pregătirii profesionale a tuturor salariaţilor reprezintă o măsură de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. „Dacă vrem să construim socialismul şi comunismul trebuie să avem oameni pricepuţi, stăpîni pe cuceririle ştiinţei moderne, capabili să mînuiască tehnica avansată“, spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la Plenara C.C. al P.C.R. din 10-11 februarie 1971, referindu-se la ridicarea continuă a calificării profesionale, la perfecţionarea cunoştinţelor tuturor oamenilor muncii. Conform Proiectului de Lege, procesul de perfecţionare a pregătirii salariaţilor are ca scop :împrospătarea şi îmbogăţirea sistematică a cunoştinţelor profesionale,, obţinerea, pe lingă profesia de bază, a unei calificări suplimentare, schimbarea calificării, însuşirea unor metode şi procedee moderne în domeniul conducerii şi organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii şi se realizează prin instruirea la locul de muncă, cursuri de perfecţionare, specializare, învăţămînt post-universitar şi doctorat. Un rol deosebit de însemnat în , activitatea de perfecţionare profesională revine, desigur, învăţămîntului de toate gradele. Se poate vorbi, în această direcţie, de o dublă funcţie a acestuia : perfecţionarea proprie şi perfecţionarea altor categorii de oameni ai muncii prin sistemul de învăţămînt, prin folosirea bazei materiale şi didactice a învăţămîntului. Cuvîntarea secretarului general al partidului nostru la Plenara C.C. al P.C.R. din 10—11 februarie a.c. conţine, în direcţia perfecţionării învăţămîntului, idei fundamentale. Este vorba, în primul rînd, de a da învăţămintului un caracter practic, de a-l orienta spre nevoile sociale, în această direcţie, în judeţul nostru s-au obţinut pînă în prezent rezultate bune : în majoritatea şcolilor există laboratoare dotate cu materialul didactic necesar;siunt în curs de amenajare trei moderne laboratoare audio-vizuale, printre care erei de la Liceul nr. 2 Sf. Gheorghe ; au luat fiinţă 29 ateliere, iar peste şaptezeci de şcoli posedă loturi şcolare ; s-a acordat o atenţie specială introducerii disciplinelor noi (electrotehnica, desenul tehnic, activitatea tehnico-productivă), care să formeze la elevi deprinderi şi capacităţi practice şi să-i pregătească pentru viaţă. „Ne gîndim de asemenea, să legăm mai mult pe elevii de liceu — atît din liceele de cultură generală cit şi din cele tehnice — de producţie“, arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea amintită., Şi elevii liceelor din judeţul nostru desfăşoară, începind cu toamna acestui an şcolar, activitatea tehnică,productivă în diferite fabrici şi întreprinderi. SORIN TEODORESCU, inspector-şef la Inspectoratul şcolar judeţean (Continuare în pag. a 2-a) Bumerangul neprevederii... Realizări, dar nu pe măsura aşteptărilor Minusuri în aprovizionarea populaţiei, repercutate şi în planul de casă Invitaţie indirectă la diversificarea sortimentelor de mărfuri şi a prestărilor de servicii Recent, comisia economică a Comitetului judeţean de partid a analizat o problemă de importanţă economică deosebită, dar şi cu largi implicaţii în activitatea de îmbunătăţire a aprovizionării şi deservirii populaţiei şi anume , modul cum s-a îndeplinit planul de casă în 1970, precum şi în prima lună aacestui an. De la bun început se cuvine subliniat faptul că, datorită sporirii preocupării (în măsura preconizată, însă) pentru punerea la dispoziţia populaţiei a unei mai mari cantităţi de mărfuri, a aplicării de măsuri vizînd îmbunătăţirea deservirii şi a prestaţiilor de servicii, comparativ cu anul 1969, încasările au sporit în 1970 cu 5,9 la sută. Ea aceasta au contribuit în mod deosebit unităţile comerţului de stat judeţean care au vîndut cu 14,4 la sută mai multe mărfuri. Totuşi, aşa cum afirmam mai sus, rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor. Planul de casă pe anul 1970 a fost realizat în proporţie de 94,4 la sută, iar pe luna ianuarie 1971 — de 97,6 la sută. Aceste nerealizări se datorează, în cea mai mare parte, unităţilor cooperaţiei de consum (cu o nerealizare de 6,1 la sută) şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti, care la prestări servicii către populaţie, pe 1970, a înregistrat o nerealizare de 6,8 la sută. Nerealizările înregistrate în comerţul cooperatist se datorează, pe de o parte, neacoperirii integrale a fondului necesar de marfă (aproximativ 22 milioane lei), iar pe de altă parte , deficienţelor organizatorice, dintre care, în mod deosebit reţin atenţia : • Insuficienta preocupare pentru asigurarea unei aprovizionări ritmice, în structura şi în cantităţile solicitate, atît la veriga cu ridicata cit şi la cea cu amănuntul, din care cauză nu s-a reuşit să se satisfacă întotdeauna cererea de consum a populaţiei. Lipsa de hotărîre în a determina pe furnizori să-şi respecte obligaţiile contractuale în 1970. Este cazul fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare, care în trimestrul IV. 1970 nu a livrat 100 sobe şi al Bazei „Competrol“ din Sfîntu Gheorghe, care nu a livrat 31 tone de petrol. • Neraţionala repartizare, între verigi, a unor grupe de mărfuri a influenţat, de asemenea negativ, asupra volumului desfacerii. Astfel la finele lunii decembrie în unităţile cu amănuntul se găsea numai 25 la sută din stocul de conserve de fructe (restul de 75 la sută se afla în depozitele cu ridicata) ; la conserve de legume — doar 31 la sută ; la confecţii pentru băr-baţi şi adolescenţi — 42,2 la sută, ş.a.m.d. Cu alte cuvinte, continuă să se manifeste o veche racilă , în timp ce din magazine lipsesc cantităţile şi sortimentele necesare de mărfuri, acestea se găsesc din belşug în depozite ... MIRCEA CONŢ, director adjunct al sucursalei judeţene Covasna, a Băncii Naţionale a R.S.R. (Continuare în pag- a 2-a) In cincinalul încheiat, construcția de locuințe a cunoscut în țara noastră un avint nemannumit. JO ■■ S . Recent, pe adresa redacţiei a sosit o scrisoare din Boroşneul Mare, semnată de Rozalia Botoş, care solicita intervenţia ziarului în rezolvarea unor probleme personale şi anume, clarificarea motivelor care au dus la desfacerea contractului de muncă. Find curs acestei rugăminţi, zilele trecute ne-am deplasat la Boroşneul Mare încercând să elucidăm cazul în discuţie. In 1963, Rozalia Botoş a fost angajată ca îngrijitoare cu o jumătate de normă la dispensarul uman, unde a lucrat pînă în octombrie 1970, perioadă în care, după cum afirmă, „nu a avut nici un conflict, s-a încadrat în programul de lucru, s-a achitat permanent de îndatoririle sale profesionale“. Cu toate acestea i s-a desfăcut contractul de muncă. Cum de s-a ajuns la această situație neplăcută? R. B. și-a făcut într-adevăr datoria sau cuvintele rostite de ea au menirea să ascundă adevărata faţă a lucrurilor ? Dar să vedem ce spun colegele ei de muncă, oamenii care o cunosc. — Sînt cel mai vechi cadru sanitar din comună. Încă din 1963, cînd a fost angajată, Rozalia Botoş a vrut să-şi facă simţită prezenţa, nu prin muncă ci prin atitudinea recalcitrantă faţă de personalul de serviciu (Wilhemina Balasz). — Un timp am fost colege de muncă, dar mi-am dat seama că nu voi putea să lucrez alături de ea. Modul rece, uneori arogant cu care-şi trata colegii, oamenii din jurul ei, m-au determinat să renunţ la serviciul de la circumscripţie şi să-mi caut un loc de muncă în altă parte (Irma Nagy). — Cu un asemenea om nu se putea lucra. Fără să-i solicite cineva sprijinul se amesteca în treburile noastre, urmărind să ne compromită în faţa bolnavilor. Cleşteala ei trecea graniţele dispensarului, comentînd amănuntele de serviciu cu oamenii din comună (Ileana Balogh). Aşadar, părerile foştilor colegi de muncă sunt acestea şi ele nu pot fi schimbate. Totuşi, din afirmaţiile reclamantei reiese că pînă în octombrie 1970 „nu a avut nici un conflict“, în ciuda faptului că nu era tocmai agreată de colecti-R. LUPȘA (Continuare in pag. a 3-a) Ba spitalul din localitate » s-a deschis un curs de re- împrospătare a cunoştinţe- » lor cu durata de o lună pen- « tru medicii specializaţi în medicină generală din judeţ. .Ui Ocrotirea mamei şi a copilu- lui, asistenţele de urgenţă, « dispensarizarea bolnavilor » cronici sunt doar cîteva din " temele teoretice şi practice » ale cursului din care partiei- *H panţii vor da, în final, un ” colocviu, obţinînd calificaţi- “ ve. »MKRlISIIIIIIllllimiMiniRIRaMM Anchetă socială MINCIUNA Si CLEVETEALA NU POT ASCUNDE ADEVĂRUL Medici — elevi : S-a deschis sala de lectură a bibliotecii din Covasna In vederea satisfacerii unor cerinţe mereu crescînde ale cititorilor din Covasna, recent s-a amenajat un spaţiu necesar celor ce vor să se documenteze ori să studieze în centrul oraşului Sfîntu Gheorghe cele mai recente materiale apărute în biblioteca oraşului. Cei 80—90 cititori care se perindă zilnic prin bibliotecă vor avea astfel posibilitatea sa fie deserviţi în condiţii mai bune, ceea ce va dovedi şi în viitor că prestigiul câştigat de biblioteca orăşenească nu ■este întîmplător. • La clubul muncitoresc „Gh. Doja“ din Sfîntu Gheorghe, a avut loc, duminică, faza judeţeană a celui de-al X-lea coriing dl f/~\ro m')I-1 î *. A ----- xv/iuiuyuiui 'Ui WaWCC UC Clmatori. Au participat • corul din Hieni, corul bărbătesc al Casei de cultură din Sfîntu Gheorghe, grupul vocal din comuna Beţ, corul sindicatului şi grupul vocal al fabricii „Oltul“, formaţiile de dansuri populare ale întreprinderilor „Oltul“ şi „Mobila“, căminului cultural din Micfalău, solişti instrumentişti. Finala fazei judeţene a concursului va avea loc la 7 martie în oraşul Tîrgu Secuiesc. „Tinărul tractorist“ Acesta este numele foii volante editate recent de Comitetul judeţean Covasna al U.T.C. Publicaţia, care îşi fixează ca obiectiv mobilizarea tinerilor mecanizatori din judeţ în vederea campaniei de primăvară, cuprinde în coloanele sale : precizări cu privire la noua formă de organizare a întreprinderii de mecanizare a agriculturii cu cele 9 staţiuni subordonate ; portrete ale unor tineri mecanizatori fruntaşi ; agricultura judeţului oglindită în cifre ; probleme şi noutăţi tehnice în domeniul mecanizării agriculturii în ţară şi peste hotare , din realizările cincinalului ş.a. Avînd o formă de prezentare atractivă, un conţinut accesibil şi interesant, foaia volantă a fost primită cu un viu interes de tinerii mecanizatori. f, primul gong în ediţia a IV-a a ,Cerbului de aur“ (CITIŢI AMĂNUNTE IN PAGINA A 3-A) Decorul modern şi sugestiv în care se vor desfăşura cele şase acte ale festivalului