Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)
1971-04-08 / nr. 296
Pag. 2 } Dialog prin scris despre j unei vacanţe I graţie asiduităţii corespondenţei, a ^ T înţelegerii rolului formativ al pre- . I sei în rîndul elevilor: „Citim în ' I mod colectiv tot ce se scrie, po- zitiv sau critic, despre noi; e un t imbold şi o mîndrie pentru elevi t 1} chiar atunci cînd se tipăresc doar ' i cuvintele „Şcoala generală din Co- ^ J vasna — Voineşti“. E o ţaie pe care, din păcate, o i destul de rar, pentru că înainte a forma o opinie sau o obişnuinţă ^ 1 a citirii presei în rîndul elevilor, i \ e necesar ca aceasta să existe în J t rîndul cadrelor didactice; ori, şi concluzia a numeroşi pedagogi, 1 educarea educatorilor e mai ! Oare cite rînduri ni s-au 1 e cu .s 1 scris de la Baraolt, Intorsura Buţzăului, Tîrgu Secuiesc, Vîrghiş, i ^ Beim şi alte atîtea şcoli, rînduri ^ cerute în trecerile noastre vranei ţ 1 parerea 1 şcolii din nepreţuit şi prompt colaborator da- z ’ lor intr-un moment cînd ea ar fi tontă căruia avem „o situaţie la 1 avut cel ma j mult nevoie de el( 1 zi“ din şcoală sau oraş. Iar acum \ ..... . „ , \ „la zi“ e vacanta! cind A' M' se afla in faza exarae........................................ I nului de admitere într-o facultal — Activităţile din timpul va- z canţei sunt diferenţiate în func- \ * ţie de particularităţile de vîrstă 1 \ ale elevilor. Astfel, cu elevii din 1 clasele I—IV vom face drume- ) ţii în oraş sau împrejurimi, pio- \ 1 nierii din clasele a lll-a şi a IV-a , ^ vor vizita filatura, tlmplăria, coo- ’ 1 perativa „Avîntul“ ; cei din cla- \ * sa a lll-a B, călăuziţi de profe- li sorii loan Olteanu şi Lucreţia O- z i lârescu vor face o excursie în ce- 7 le mai puternice centre economi- 1 ce din judeţ: Tîrgu Secuiesc şi i l| Baraolt. J l — „Vom primi impresii de cală- i /torie ? \ I — Desigur. De asemenea, de- i ^ taşamentele III şi IV vor orga- i niza jocuri turistice la Valea Zî- \ J nelor etc. „Căutătorii de comori“ \ 1 sunt însă cei mai nerăbdători din- i t tre toţi: şi-au propus să îmbogă- ’ i tească conţinutul muzeului nostru ţ ? cu zestrea unei mirese, o casă tă- i I rănească, o stînă. ) — „Care sînt obiectivele mun- i cii patriotice ?“ 1 1 — Munca patriotică va cuprin- ^ 1 Acestea ar fi cîteva din ansam- l blul de măsuri luate de conduce- , \ rea şcolii şi organizaţia de bază 1 1 pentru ca elevii să-şi petreacă o ţ 7 vacanţă reconfortantă. ( I afirma- auzim / de ) ^ ANNA COTIE \ ţi Impasul (Urmare din pag. 1) acasă. Singură n-ai să răzbeşti. In cel mai rău caz ai să ajungi o stricată ca şi...“. N-am putut să-l mai ascult şi am plecat din faţa lui. De atunci mă gîndesc de ce mi-a adresat tatăl meu asemenea cuvinte ? Cine a greşit ? Să fie vina mea că am vrut să mă regăsesc, să am viaţa mea ? Consider că la anii mei ştiu să aleg între ce e bine şi ce e rău. De altfel, timpul va demonstra cine are drepeunoscutul „consiliu“ de familie în care părţile angajate să-şi expună deschis părerile şi să încerce găsirea soluţiei celei mai optime, realiste. Deocamdată lăsăm problema deschisă, aşteptând părerile cititorilor noştri. Pînă atunci am fi bucuroşi dacă A. M. şi părinţii ei s-ar gîndi matur la „corabia cu trei pasageri“ aflată în pragul naufragiului. ( De multe ori, spontan, de la ei prima vedere şi fără a-ţi putea fi explica de ce, un chip sau altul, ' ţ iţi devine simpatic; alteori simţi patia şi stimaţi le formezi pe l / parcurs, influenţate şi stimulate de , \ seriozitatea, munca perseverentă, 1 I • • 7 j - _ j / i tate. Dar sunt, totuşi, mtr-o mare \ spiritul de răspundere al aceluia \ „ -i ' / încurcătură. Mama mi da, în re-i pentru care înainte pastrai o po l ’ ziţie neutră. Despre Şcoala gene- r ţ rală din Covasna— Voineşti ştim ţ ^ multe lucruri. Şi multe le ştim, ^ petate rînduri, telefoane prin care mă cheamă acasă. Are impresia că alături de mine îi va fi mai uşor. Cum să procedez ? Intr-adevăr, situaţia lui A. M. este îngrijorătoare. Dacă lucrurile stau aşa cum ne-au fost relatate, şi deocamdată le acordăm crezare, atunci A. M. a procedat bine cînd a încercat să intervină în discuţiile dintre părinţii ei. Avea chiar această obligaţie. Drama ei s-a declanşat în momentul în care a început să înţeleagă adevărul, să sesizeze abisul dintre ceea ce i s-a spus şi ceea ce se petrecea de fapt în familia ei. Nu ştim în schimb de partea cui se află adevărul, referindu-ne lapărinţii ei. Poate că mama a greşit atunci cînd evita să-şi întîlnească soţul, poate că tatăl cînd pleca „pe teren“. De mîndrie nu poate fi vorba. De aceea, nice pe la amintitele şi neamin- ^ sintem înclinaţi să aducem în dis-5 tl de şcoli? Lipsă de timp? Mai. cuţie mai degrabă ambiţia. Cont degrabă comoditate. E, credem ca' ...... , ’ părerea tovarăşului director al ( damnalerormine faptul ca paniscolii din Voineşti, Aurel Hulpoi, IU nu i-au acordat sprijin fiicei te. In ceea ce priveşte faptul că A. M. s-a angajat în producţie, este un lucru pozitiv. Poate fi un argument plauzibil în favoarea combaterii afirmaţiilor tatălui. Discutabilă rămîne însă plecarea ei de acasă. Credem că în situația existentă, foarte indicat ar fi bine- 36 UL u\i ■11" „Urbanizarea rapidă a comunei noastre se datorează în primul rând, oamenilor“. Afirmaţiei, făcute de tovarăşul Aurel Tărlungeanu, secretar al Comitetului comunal de partid Breţcu, primarul comunei, îi urmează exemplificarea. Actualului peisaj al localităţii i se vor adăuga, în curînd, noi elemente urbanistice : o moderna clădire cu etaj care va adăposti un complex comercial, un nou sediu al oficiului P.T.T., un complex turistic pe dealul Măgheruş, „metamorfoza“ căminului cultural din centrul de comună, amenajarea Băii de apă sulfuroasă din Mărtăruş şi amplasarea, în preajmă, a unor căsuţe camping etc. Situată pe una din principalele artere rutiere care leagă Transilvania de Moldova, comuna Breţcu e recunoscută prin hărnicia oamenilor, concretizată şi înmunca lor pentru înfrumuseţarea şi mai buna gospodărire a localităţii. — La ultima şedinţă, a comitetului executiv — ne spune primarul — s-a hotărît sporirea planului valoric pentru aceste acţiuni, de la 286.000 lei la 350.000 lei. — Ce s-a realizat pînă acum din acest plan ? — Unul din obiectivele cele mai importante în această primă etapă •l-a constituit amenajarea drumului până la Mărtăruş, pentru a permite circulaţia autobuzelor I.T.A.călători. Pentru aceasta, oamenii au transportat 400 tone pietriş, au construit un pod în valoare de 10.000 lei, au reparat alt pod ... Acum, autobuzele circulă pînă-n satul lor, aşa cum au dorit. Pînă în prezent s-a executat pietruirea a 150 mp. şi asfaltarea a 20 mp. de trotuare, curăţirea şi amenajarea terenului sportiv, a celor două părculeţe din centrul comunei, a început văruirea exterioară a magazinelor. Se continuă acţiunea de aliniere a gardurilor, consolidarea malurilor pîrîului Breţcu, construirea de trotuare, plantarea pomilor şi puieţilor, repararea podurilor şi podeţelor, a drumurilor din incinta comunei ; la Şcoala generală din Breţcu se va amenaja o bază sportivă, cu un teren asfaltat, pentru handbal, volei — vara şi patinaj — iarna. — Spuneaţi, la început, că urbanizarea comunei se datorează, în primul rînd, muncii tuturor oamenilor. Care dintre ei s-au dovedit, totuşi, pînă acum mai buni şi harnici gospodari ? — E greu de făcut o „clasificare“. Totuşi, merită în mod deosebit laude deputaţii Costache Fenechiu, Nándor Csüdör, Francisc Kosztandi, Gheorghe Bodo. De asemenea, lucrătorii postului de miliţie precum şi tinerii din localitate, îndrumaţi de comitetul comunal U.T.C., toţi aceştia s-au dovedit, pînă acum, cei mai activi. Am convingerea, însă, că în această „lună a curăţeniei“ — aprilie — toţi cetăţenii vor fi prezenţi la acţiunile preconizate de noi, menite să facă din Breţcu una din cele mai frumoase şi mai bine gospodărite comune. D. E. POPESCU Să înfrumusetam strada, cartierul, localitatea în care trăim Hărnicia oamenilor Cinematograful spaniol posedă o harnică industrie de pelicule muzicale. Multe dintre ele au ajuns pînă la noi, în decursul anilor. Din cutiile de aluminiu ce ocrotesc benzile de celuloid au ieşit, rînd pe rînd, comedii şi dramolete, siropoase poveşti de amor şi naive în de peste 300 de elevi şi cadre ^ didactice. Vor fi curăţate 5 hec t tare de păşune în zona Árpád, i I vom amenaja baza sportivă a şco- ? \ Iii, unde se vor planta 90 de 1 i plopi, va fi îngrijit „Monumentul săilări de qui-pro-quo-uri, cîntăreţi / eroului necunoscut“. [ cu ^ fără v°ce, binecuvântaţi sau \ — „In cinstea aniversării semi- nu cu talent actoricesc, femei fru\ centenarului partidului nostru cer moaşe cu flori în păr, încordate ca acţiuni veţi avea in vacanţă?“ ‘ nişte arcuri în ritmurile fierbinţi de J — Elevii cercului de ţesut vor / dans iberic, relectoare, paiete şi \ face o excursie la Doftana Va- ) penaje „de mare montare“, happy ( canta Va fi un prilej valoros de \ end-uri în care toate nodurile intri- I -— = j-----------: . igii se desfac de la sine, în culisele pregătire a celor două concursuri : i — l \ „Cine știe cîștigă“ organizate de unui nelipsit spectacol de revistă Comitetul judeţean U.T.C. şi con- ) ce va asigura eroilor filmului glol cursul pionieresc ,,Partidul că- l una artistică plus un cont la bancă... )lăuzitor şi faur“ - organizat de ziar ! Din aceleaşi casete de aluminiurul „Cuvîntul nou“ şi Consiliul a făcut apariţia, înainte de an judeţean al organizaţiei pionierilor săi în carne şi oase pe scenele Z -v t. t noastre Sărită şi Raphael. Tot citeva role de celuloid l-au readus inutil printre noi pe zgomotosul Peret cu ghitara şi cu gitanii săi, după ce ştiam deja, de la unul dintre festivalurile braşovene, că nu trebuie să aşteptăm cine ştie ce ■ de la acest băieţandru dolofan, de , „. , , I altfel plin de bune intenţii... In ce o priveşte pe Rocio Dureai, ea e — cu Patricia şi muzica — la cea de a doua apariţie a sa pe ecranele româneşti. Cea dinţii s-a chemat Bună ziua, contesă şi n-a avut alte pretenţii decât să demonstreze civilizat aptitudinile muzicale ale protagonistei. Patricia ambiţionează din nefericire mult mai mult : să reîmprospăteze cupletele La cinema „Vasile Roaită“ IJ şi muzica Producţie a studiourilor spaniole. Regia : Eugenio Martini. In distribuţie : Rocio Dureai, Celia Gomez, Antonio Garisa, Alfredo Landa, desuete ale unei reviste „de altădată“, reluîndu-le „în spirit modern“, pe tonul unei aproximative distanţări ironice , să ne convingă că tînăra vedetă n-are numai glas, ci şi diverse graţii fizice ; în fine , să ne smulgă cu orice preţ admiraţia pentru talentul ei de actriţă şi mai ales pentru temperamentul ei de comediană. Din aceste multiple motive, se inventează o întîmplare absurdă cu o adolescentă năbădăioasă care se deghizează ca să fugă dintr-un colegiu unde se plictisea de moarte, mai ales că moştenise de la mama ei slăbiciunea pentru teatru, gustul pentru toalete de lux şi orgoliul de a zdrobi inimile bărbaţilor. .. Drept care, fosta şcolăriţă devine în doi timpi şi trei mişcări mare vedetă de revistă — nu însă înainte de a birui pedanteria unui tînăr englez şi de a pune la cale o foarte complicată farsă în vederea îmblînzirii unui unchi retrograd. Dar oricît de posac ar fi unchiul şi oricît de nostimă nepoata mă tem că va trebui să-i dăm totuşi lui dreptate. Căci ceea ce se întîmplă cu, Patricia e realmente revoltător. Chiar dacă ne-am obişnuit de mult cu ideea că în asemenea filme partea de proză e simplu pretext, suport al spectacolului muzical, ne-a rămas încă dreptul de a pretindea acest „suport“ să nu ne calce pe nervi, ca „pretextul“ să se păstreze cel puţin între limitele unei mediocrităţi decente. Drăgălaşa noastră Patricia bravează însă, maltratînd exigenţele de gust, pudorile estetice — în cele din urmă, chiar biata noastră răbdare omenească. Şi poate că încă am ierta-o, dacă ar şti să facă toate acestea cu un pic de haz... Cel mai trist lucru din acest film care se vrea vesel e că Rocio Dureai e profund nedreptăţită. Ea nu e de fapt o actriţă la nivelul de trivialitate al rolului. Pe o partitură scrisă de alţi autori decit ai Patriciei, nu e exclus să fi avut motive s-o aplaudăm. M.TEODORIAN Si CUVÎNTUL NOU Străvechiul turn din lemn, de la Calnic, construcție datând din secolul XVIII, a fost recent renovat. Consfătuirea stomatologilor De la Direcţia sanitară judeţeană aflăm că sîmbătă, 10 aprilie a.c. va avea loc la „Casa agronomului“ din Arcuş, consfătuirea judeţeană de stomatologie. Cu acest prilej, dr. Ioan Coreşan — medic specialist stomatolog coordonator — va prezenta darea de seamă asupra activităţii reţelei stomatologice din judeţul Covasna pe anul 1970, precum şi obiectivele şi sarcinile actuale ale reţelei stomatologice judeţene. Vor fi prezentate, de asemenea, două coreferate, asupra activităţii stomatologice din teritoriul spitalului din Tîrgu Secuiesc, și respectiv, al spitalului din Covasna. Creşterea rolului conducător al partidului în etapa actuală (Urmare din pag. 1) Fire calitativă a conducerii economiei de către partid. Organele şi organizaţiile de partid soluţioneazăazi problemele construcţiei socialiste tot mai calificat şi mai competent, cu toate că aceste probleme sunt cu mult mai grele şi mai complexe decit în anii trecuţi. Desigur că sporirea rolului conducător al partidului este în strînsă legătură cu dezvoltarea şi adîncirea democraţiei socialiste, cu creşterea rolului şi activităţii maselor. Pe această linie se înscrie practica încetăţenită în stilul de muncă al conducerii superioare de partid de a consulta şi dezbate cu masele principalele probleme ale politicii interne şi externe a partidului cit şi a statului nostru. Cu acest prilej oamenii muncii fac numeroase propuneri, îşi exprimă în mod liber opiniile lor în legătură cu dezvoltarea multilaterală a ţării, fapt ce denotă preocuparea permanentă a partidului nostru de a asigura un caracter profund realist politicii sale şi de a face din această politică un bun al maselor largi chemate să o înfăptuiască. Acest stil de muncă asigură participarea maselor la rezolvarea tuturor problemelor, creşterea nu numai cantitativ dar şi calitativ a aportului acestora la obţinerea unor rezultate tot mai eficace. Viaţa a demonstrat că numai partidul este în stare să asigure mobilizarea şi apoi îndrumarea justă a acestei uriaşe activităţi, să unească şi să îndrepte eforturile oamenilor muncii într-o singură direcţie, să canalizeze energia şiiniţiativa acestora în scopul satisfacerii intereselor generale, a intereselor întregii societăţi. Nu în ultimă instanţă rolul partidului creşte tot mai mult în această perioadă şi ca urmare a importanţei crescînde pe care o capătă activitatea teoretică. La baza acesteia, stă uriaşa muncă practică pe care o desfăşoară partidul nostru, iar prin concluziile teoretice pe care le trage, îşi aduce contribuţia sa preţioasă la dezvoltarea tezaurului marxism-leninismului. Politica justă şi ştiinţifică a partidului nostru, pătrunsă adine de un spirit creator, caracterizată prin fermitate, intransigenţă şi realism, promovată tot mai activ atît pe plan intern cit şi pe plan extern, este considerată de întregul nostru popor fără deosebire de naţionalitate ca propria sa politică pe care o înfăptuieşte în mod liber, cu conştiinţa că aceasta duce la creşterea bunăstării lui materiale şi spirituale. Comitetul judeţean de partid, studiind în mod aprofundat documentele Congresului al IX-lea şi al X-lea al P.C.R., cuvântările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a militat permanent pentru creşterea rolului conducător al tuturor organelor şi organizaţiilor de partid din toate sectoarele de activitate, avînd creat un teren fertil pentru acest lucru prin extinderea şi perfecţionarea în mod progresiv a democraţiei socialiste, prin maturizarea forţelor şi relaţiilor de, producţie socialiste şi cimentarea unităţii moral-politice a întregului popor. In aceste condiţii, Comitetul judeţean de partid, a acţionat cu mai multă competenţă în vederea respectării de către toate organele şi organizaţiile de partid a principiilor şi normelor prevăzute în Statutul partidului nostru. Pe linia dezvoltării democraţiei socialiste o deosebită importanţă s-a acordat creşterii rolului adunărilor generale ale salariaţilor şi cooperatorilor, a competenţei şi exigenţei organelor colective de conducere din toate domeniile de activitate. Sîntem conştienţi de faptul că pe această linie mai avem mult de făcut şi că pe viitor va trebui să luăm noi măsuri pentru ridicarea pe trepte mai înalte a întregii noastre activităţi. Organele şi organizaţiile de partid vor trebui să dea dovadă de mai multă receptivitate faţă de tot ceea ce este nou şi progresist, ştiut fiind faptul că empirismul în activitatea de conducere este generator de rutină, şablon şi birocratism. Va trebui să luăm măsuri mai eficace pentru mutarea centrului de greutate a întregii activităţi a organelor de conducere atît pe linie de partid, de stat cit şi a organizaţiilor de masă, tot mai mult spre munca operativă, directă în rîndul maselor, în unităţile de producţie, adică acolo unde de fapt se înfăptuiesc hotărîrile partidului şi guvernului. Numai printr-o legătură nemijlocită cu terenul şi cu oamenii, putem cunoaşte exact starea de spirit în rîndul maselor, greutăţile întîmpinate de acestea şi numai astfel se poate asigura justeţea măsurilor şi deciziilor ce se iau în vederea îmbunătăţirii muncii. Vom milita pentru asigurarea în mod permanent a întăririi, cantitative şi calitative a organizaţiei judeţene de partid, să aducem îmbunătăţirile necesare structurii sale organizatorice, acolo şi atunci cînd viaţa o cere, să asigurăm în mai bună măsură pregătirea politico-ideologică şi profesională, a cadrelor, a membrilor de partid, pentru educarea lor în spiritul respectării disciplinei de partid, a legilor statului pentru creşterea răspunderii lor faţă de sarcini, apărarea şi dezvoltarea avutului obştesc, a normelor eticii şi echităţii noastre socialiste, In acest fel vom contribui şi mai mult la crederea rolului conducător al organizaţiei judeţene de partid în toate sectoarele de activitate, astfel incit întîmpinînd cu rezultate tot mai bune semicentenarul partidului, să putem rezolva cu succes mărețele sarcini izvorîte din hotărîrile Congresului al X-lea al partidului nostru, pentru etapa ce urmează. Propunerile salariaţilor (Urmare din pag. 1) mare parte aplicării în practică a propunerilor făcute de către salariaţi. Să exemplificăm : la secţia de panificaţie din Tîrgu Secuiesc se simţea nevoia unei benzi transportoare între cuptoare şi magazia de produse finite. Iniţial, aceasta urma să fie achiziţionată, dar la propunerea unui grup de salariaţi, s-a hotărît ca ea să se construiască în întreprindere. S-a născut o idee care în timp scurt s-a materializat prin construirea linei benzi, prin autodotare. Rezultatul : economie de valută şi o productivitate ridicată. Avînd în vedere cerinţa mare de apă minerală, colectivele de muncitori din secţiile de îmbuteliere de la Biborţeni şi Bodoc, au hotărît încă de la începutul acestui an, ca printr-o organizare judicioasă a reparaţiilor şi întreţinerilor curente, să reducă perioada de remont. La Biborţeni, utilajele au intrat în funcţiune la 18 ianuarie, iar la Bodoc la 1 februarie, cu o lună şi jumătate, respectiv cu o lună înainte de termen. Acest lucru s-a materializat într-o producţie suplimentară de 2.185.000 lei. In secţiile de panificaţie s-a observat că în anii trecuţi, capacitatea de coacere nu era folosită integral. Urmarea , se producea un consum mare de carburanţi şi energie electrică şi nici rezultatele producţiei nu erau satisfăcătoare. □ □ La propunerile salariaţilor, s-a stabilit un colectiv care a studiat modul în care se pot utiliza mai bine capacităţile de coacere. Aplicînd în producţie propunerile acestui colectiv s-a obţinut o productivitate ridicată a cuptoarelor, de la 90 bucăţi pe şarjă, la 95 bucăţi. Totodată, unele şarje de pîine erau mai slabe din punct de vedere calitativ. In adunarea generală a salariaţilor, brutarii au făcut propunerea ca în prealabil fiecare lot de făină să fie studiat înainte de a se introduce în fabricaţie pentru a i se cunoaşte calităţile fermentative şi de coacere. Conducerea întreprinderii însuşindu-şi această propunere a dispus ca la sosirea fiecărui lot de făină laboratorul să efectueze probe pe care să le comunice brutarilor. Rezultatul : pîine de o calitate foarte bună. In anii trecuţi, întreprinderea a întîmpinat greutăţi din partea sectorului transporturi. Şoferii şi tehnicienii auto, au propus ca întreţinerea şi reparaţiile curente să se planifice judicios, pentru a nu se înregistra „surprize“ în transportul operativ al mărfurilor. însuşindu-şi ideea, serviciul de transport şi întreţinere, a efectuat un grafic, care in acest trimestru s-a respectat riguros. Drept urmare, transporturile se efectuează acum în mod operativ. Așadar, la I.I.E. „Spicul“, trimestrul I, din acest an, primul din noul cincinal, se identifică cu hotărîrea CE unanimă a fiecărui salariat de a înregistra încă din „start“ un avans în îndeplinirea sarcinilor de producție ale noului cincinal. Da sau nu? Pentru evacuarea excesului de umiditate din solurile în care apa freatică se găseşte la mică adîncime, Direcţia generală a agriculturii a solicitat ca I.M.A. din judeţ să fie dotată cu pluguri-cîrtiţă. Cu cîteva săptămîni în urmă au sosit două asemenea maşini care pot executa drenuri acoperite pînă la 60—70 cm adîncime. (Pe lingă faptul că plugurile-cirtită, au o productivitate foarte ridicată, prin folosirea lor, nu se pierd suprafețe de teren ca în cazul canalelor deschise, iar costul drenajului este foarte scăzut). îndată după primirea amintitelor pluguri, I.M.A. le-a dirijat în cooperativele agricole din Zăbala şi Covasna, pe terenurile acestor unităţi fiind cea mai necesară executarea drenajului. Pînă în prezent însă, aici, au fost drenate doar... "6, hectare, maşinile stînd nefolosite de mai multe săptămîni. Aceasta din cauza că preşedinţii celor două cooperative agricole, cit şi Matei Rusu şi Emeric Fazakas, inginerii şefi ai acestor unităţi, se împotrivesc să continue lucrarea pe motivul că ea trebuie plătită. Am dori să aflăm de la cei în cauză, dacă vor sau nu să lucreze cu aceste, maşini atît de apreciate şi solicitate în alte unităţi. Dacă nu, ele vor fi dirijate spre alte cooperative agricole, iar conducerile din C.A.P. Zăbala şi Covasna se vor descurca cum vor putea, dacă excesul de apă din sol va împiedica cooperatorii să lucreze. D. CROITORII PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR (Urmare din pag. 1) Uniunii sindicatelor din industria lemnului. — Eliberarea din rîndul membrilor Biroului executiv şi din Consiliul judeţean al sindicatelor, a tovarăşului Virgil Feier, care afostpromovat în munca de partid. — Eliberarea din rîndul membrilor Biroului executiv a tovarăşului Elemer Bak, acesta primind alte sarcini pe linie de stat. — Eliberarea din Consiliul judeţean al sindicatelor a tovarăşilor Etelka Kirmayer şi Gheorghe Stoica, aceştia fiind transferaţi în colective de muncă din alte judeţe. — Creşterea numărului de membri în Biroul executiv, de la 19 la 21. — Cooptarea în Consiliul judeţean al sindicatelor şi în Biroul său executiv a tovarăşilor : Tiberiu Baternai — membru al C.C. al U.G.S.R., Tiberiu Kissgyörgy — muncitor la I.J.C.M., Ödön Lörincz — presator la Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, Andrei Nagy — tîmplar la C.E.I.E. — secţia de mobilă Covasna, şi Ştefan Orbán — merceolog la Cooperativa de consum Tîrgu Secuiesc. — In funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor a fost ales tovarăşul Tiberiu Baternai, iar în funcţiile de vicepre,şedinţi, tovarăşii Nastasia Cojan — economistă la Industria laptelui Sfîntu Gheorghe şi Ştefan Vajda — preşedintele Comitetului sindicatului I.M. Căpeni. — Instituirea unui colectiv de control al activităţii financiare a Consiliului judeţean al sindicatelor, avînd următorii membri : Dumitru Itop (Fabrica de ţigarete Sfîntu Gheorghe), Balint Szekeres (I.I.E. „Mobila“ Sfîntu Gheorghe), Iosif Bene (I.I.E. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc), Gheorghe Lungu (I.M.A. Sfîntu Gheorghe), şi Pal Szentpali (Sucursala Covasna a Băncii Naţionale). La punctul doi al ordinei de zi, tovarăşul Tiberiu Baternai, a prezentat o informareşi un plan de măsuri pe marginea cărora au vorbit tovarăşii: Ştefan Vajda —preşedintele Comitetului sindicatului I.M. Căpeni, Ştefan Szabó — preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor Tîrgu Secuiesc, Gheorghe Bokor — preşedintele Comitetului sindicatului I.I.E. „Bocalprod“ Sfîntu Gheorghe, Gheorghe Tohăneanu — preşedintele Comitetului sindicatului U.E.I.E. Intorsura Buzăului, Rozalia Kelemen — membră a Comitetului sindicatului Fabricii textile „Oltul“ Sfîntu Gheorghe, Tudor Daia — membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor şi Ludovic Varga — preşedintele Comitetului sindicatului C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc. In încheierea discuţiilor, au luat cuvîntul tovarăşii Teodor Prunea şi Carol Király. Intr-o atmosferă plină de însufleţire, participanţii la plenară au adresat Comitetului Central al Partidului Comunist Român, personal tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, o telegramă în care se spune, printre altele : „Plenara Consiliului judeţean al sindicatelor Covasna, întrunită în perioada de puternic entuziasm şi avînt creator, cu care întregul nostru popor întîmpină aniversarea semicentenarului gloriosului nostru partid — eveniment cu profunde semnificaţii în istoria României socialiste — exprimă, în numele tuturor oamenilor muncii, români şi maghiari, membri de sindicat din judeţul nostru, ataşamentul neţărmurit faţă de politica înţeleaptă, marxist-leninistă a partidului şi se angajează solemn, în faţa Comitetului Central, al dumneavoastră, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să militeze neabătut pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru edificarea socialismului şi comunismului în scumpa noastră patrie, întreaga activitate a organelor şi organizaţiilor sindicale din judeţul Covasna, va fi concentrată pentru traducerea în viaţă a documentelor Congresului sindicatelor, cu deosebire a indicaţiilor cuprinse in cuvântarea rostită de dumneavoastră la Congres — document programatic, care va constitui o călăuză permanentă în întreaga noastră activitate de viitor. încrezători în politica justă, marxist-leninistă promovată de partidul nostru, vă asigurăm încă o dată, iubite tovarăşe Nicolae Ceaușescu, că vom depune toate eforturile, întreaga noastră capacitate de muncă și priceperea în slujba clasei muncitoare, a poporului român, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, pentru propăşirea scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România“. Demaraj optim (Urmare din pag. 1) primăvară a început sub aceleași bune auspicii. — Numai în Zagon — ne spune tovarășul Csorna — avem de plantat cartofi pe 240 hectare, din care pînă la 5 aprilie au fost plantate 85 hectare. Se lucrează cu 6 mașini, intr-un ritm mediu de 30 hectare pe zi. La 31 martie sesiunea consiliului popular comunal a dezbătut situaţia lucrărilor campaniei agricole de primăvară. Atît conducerea C.A.P. Zagon cit şi cea a C.A.P. Păpăuţi (sat aparţinător de comună) au prezentat informări despre mersul lucrărilor, au ridicat probleme pe care le vom rezolva în scurt timp. Preocuparea intensă cu problemele la ordinea zilei a fost materializată in rezultatele bune obţinute pînă acum , au fost însămînţate pînă la finele lunii martie 75 ha cu orzoaică, 60 ha cu in, 20 ha cu ovăz, 8 ha cu mac. — Nu stăm prea bine cu însămînţatul sfeclei. Pînă la 5 aprilie au fost însămînţate doar 65 ha. întîmpinăm greutăţi, mai ales din cauză că dispunem doar de o singură maşină S.P.C.-6. — Comuna Zagon este fruntaşă pe judeţ la plantarea cartofilor. Cum s-a obţinut un asemenea rezultat ? — Au existat trei factori şi anume ! în primul rînd, pregătirea politică şi ridicarea competenţei profesionale din perioada de iarnă în al doilea rînd faptul că vremea, destul de uscată, permitea începerea lucrărilor. la acest început de primăvară au căzut precipitaţii puţine, pămîntul este uscat Şi, în sfîrşit, s-a produs o mutaţie într-una din concepţiile — greşite — ale oamenilor, potrivit căreia plantarea cartofilor nu poate fi începută înainte de 1 aprilie. Munca noastră de convingere, argumentele logice pe care le-am adus în sprijinul faptului că plantarea cartofilor trebuie începută nu ţinîndu-ne rigid de o anumită dată, ci în funcţie de starea favorabilă a vremii şi a pămîntului, au făcut ca — după I.A.S. Sf. Gheorghe — noi să fim primii în judeţ care am început plantarea, bineînţeles înainte de... 1 aprilie. Se evidenţiază în munca de selectare a cartofilor, ca şi în alte lucrări, cooperatorii : Hana Török, Francisc Török jr., Margit Albu, Ioan Cornelia, János Albu, Ioan Mogoş, Samoilă Csoma şi încă mulţi alţii. Preocuparea permanentă a comietului comunal de partid şi a consiliului popular a asigurat un demaraj optim campaniei agricole de primăvară și asigură — în continuare — buna desfășurare a tuturor lucrărilor. ANUL IV. Nr. 295