Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-10 / nr. 350

ANUL IV. Nr. 350 In comuna argeşeană Rucăr Un valoros schimb de experienţă A devenit o tradiţie ca din doi în doi ani, formaţii artis­tice de amatori din judeţul nostru să prezinte un specta­col în judeţul Argeş, iar mesa­gerii folclorului argeşean să fa­că popas pe meleagurile noas­tre. Evenimentul are multiple semnificaţii. Pe de o parte contribuie la cunoaşterea reci­procă a valorilor creaţiilor populare, iar pe de altă parte constituie un veritabil schimb de experienţă pentru artiştii amatori din cele două jude­ţe, cât şi pentru instructorii acestora. In acest an, primul pas era făcut de către reprezentanţii artei noastre folclorice. Sîmba­­tă şi duminică, formaţiile ar­tistice de amatori ale Casei de cultură din Sfîntu Gheor­­ghe, precum şi ale sindicatului Fabricii de textile „Oltul“, au fost oaspeţii comunei Rucăr, din judeţul Argeş. Purtătorii mesajului prietenesc din Co­­vasna, au răspuns tradiţionalei urări de „bun venit“, cu tot atît de tradiţionalul „bine v-am găsit“. A urmat apoi acel spectacol comun pe parcursul căruia lo­cuitorii comunei Rucăr au a­­vut ocazia să admire, deopotri­vă, măiestria artistică a forma­ţiei de dansuri secuieşti a tex­­tiliştilor din Sfîntu Gheorghe şi a formaţiei de căluşari din Rucăr, ambele premiate la fa­za finală a celui de-al X-lea concurs al artiştilor amatori pe ţară, frumuseţea melodiilor populare româneşti şi maghia­re, aduse pe scenă de talenta­ta Venczel Anna, celebrul „verbunc“ secuiesc, executat cu multă artă de către Zerku­­la János şi renumita muzică lăutărească argeşeană, eviden­ţiată prin măiestria nu­­mai puţin renumită, a bătrînului lăutar Ştefan Dure. Este greu de descris înc­cn­­tarea cu care a fost primită de către spectatori această ma­nifestare, a celor mai renumi­te formaţii artistice de ama­tori din judeţele Covasna şi Argeş. Minute în şir au răsu­nat ropote de aplauze. Discuţi­ile, comentariile cu care spe­cialiştii prezenţi în sală, au însoţit fiecare număr din pro­gram, valorosul schimb de ex­perienţă care a avut loc, au scos la iveală rezultatele fru­moase obţinute în ambele ju­deţe pe calea valorificării ne­stematelor folclorului local şi au constituit tot atîtea ocazii pentru cunoaşterea şi aprecie­rea reciprocă, pentru consoli­darea relaţiilor de prietenie dintre cele două judeţe, dintre artiştii amatori covăsneni şi argeşeni. Duminică, mesagerii folclo­rului secuiesc au admirat fru­museţea împrejurimilor comu­nei Rucăr şi au făcut cunoş­tinţă cu roadele activităţii des­făşurate în perioada ultimilor ani de către localnici. Ca o încununare a acestei manifestaţii artistice, artiştii amatori din comuna Rucăr au răspuns cu deosebită satisfac­ţie invitaţiei de a prezenta un spectacol comun, sîmbătă 12 iunie, pe meleagurile covăsne­­ne, pe scena căminului cultu­ral din Zăbala. Suntem­ con­vinşi că publicul nostru spec­tator va primi cu aceeaşi căl­dură reprezentanţii artei popu­lare argeşene, cu care au fost intîmpinate formaţiile noastre folclorice la Rucăr. LUDOVIC CSATA Tradiţionala primire cu pîine şi sare Dans secuiesc pe scena argeşeană Bazele de recepţie (Urmare din pag. 1) 93—95 la sută din spaţiile de de­pozitare a bazelor. Spaţiile de de­pozitare golite au fost curăţate şi sporite, urmînd ca, cu aproximativ 14—15 zile înaintea începerii cam­paniei de preluare a cerealelor să le dezinfectăm cu soluţie De­­tox-25. De asemenea, am luat mă­suri ca aceste spaţii de depozitare să nu fie folosite între timp. O altă măsură întreprinsă de noi şi care este deosebit de im­portantă pentru desfăşurarea în bune condiţii a preluării cere­alelor este repararea utilajului tehnologic de condiţionare şi de transport. Dispunem de un număr mare de selectoare, trioare şi de utilaje pentru uscarea cerealelor ca şi de benzi transport­ate, e­­levatoare etc. care, toate, au fost revizuite şi reparate. Doar la ba­za din Baraolt­ a rămas de finisat exteriorul unei maşini de sat, iar la baza de recepţie din Sfîntu Gheorghe se va termina în cu­­rînd repararea unui elevator, ul­timul utilaj care nu a fost pus încă în funcţiune. Terminarea îna­inte de termen a reparaţiilor se datoreşte faptului că am început lucrările de reparaţii devreme, în­că din luna decembrie. Printre măsurile luate în vede­rea bunei desfăşurări a preluării cerealelor de la producători, se numără şi instruirea personalului bazelor de recepţie, a laboranţilor, gestionarilor şi a contabililor, prin cursuri de scurtă durată, organi­zate la nivelul întreprinderii şi prin instructaje la locul de mun­că, cu restul personalului. Red. : După aspectul culturilor de cereale, se pare că vom avea un an bogat. Bazele de recepţie au capacitatea să preia de la pro­ducători cereale mai multe de­cit cele contractate ? . E.S.: Faţă de volumul contrac­tat bazele de recepţie sunt pregătite să preia 30- 40 la sută mai mult, la fel de operativ şi în condiţii asemănătoare dacă se realizează acest excedent, care adevăr pare posibil, fiindcă recela de cer­eale din judeţ es­te foarte promiţătoare. Red. • Ce măsuri organizatorice aţi luat pentru a evita în timpul recoltărilor aglomerarea mijloace­lor de transport din incinta bazelor şi pentru realizarea unui flux nor­mal la predarea şi preluarea ce­realelor. ? E.S.: Capacitatea de preluare zilnică a bazelor de recepţie este în funcţie de calitatea cerealelor. Dacă cerealele corespund din punct de vedere calitativ (puritate şi umiditate) cerinţelor stabilite prin STAS, putem prelua zilnic 950—1.000 tone de cereale. Dacă cerealele conţin multe corpuri străine care depăşesc limita ad­misă, atunci cerealele se selec­tează în momentul preluării, iar capacitatea de preluare a bazelor se reduce la 800 tone pe zi. Dacă umiditatea cerealelor va­r fi mare şi­ va fi necesară trecerea în prea­labil, prin uscătoare, atunci pre­luăm zilnic 335 tone, iar dacă ce­realele vor avea umiditate exce­sivă, adică vor conţine peste 20 la sută apă, atunci vor fi trecute de două ori prin uscătoare, iar capacitatea bazelor de­ a prelua cereale de la cultivatori se redu­ce la numai 170- 180 to ■ pe zi. Interesul nostru, ca şi al produ­cătorilor, este ca preluarea şi pre­darea cerealelor să se desfăşoare intr-un timp cit mai scurt. Pentru aceasta va fi necesar ca furnizorii noştri principali, cooperativele a­­gricole de producţie, să livreze­ ba­­zelor cereale de bună calitate, micşorînd prin aceasta pierderile şi diferenţa de preţ pe care le su­portă în cazul predării cerealelor necorespunzătoare. Tot în scopul înlăturării staţio­nărilor cauzate de mijloacele de transport, bazele noastre de re­cepţie au încheiat grafice de li­vrare a cerealelor cu unităţile furnizoare, stabilind exact cînd şi ce cantităţi vor trimite zilnic la bază. De­ asemenea, s-a reactualizat o clauză contractuală care pre­vede că furnizorul este obligat să trimită un număr suficient de oa­meni cu fiecare transport de ce­reale în vederea descărcărilor ra­pide. Sunt convins că în vara aceasta, în urma pregătirilor pe care le-am făcut și a măsurilor pe care le vom lua în timpul preluării ce­realelor, această operaţiune se va desfăşura în mai bune condiţii decît în anii trecuţi. ­I □ CUVÎNTUL NOU In dezbatere publică. PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ÎNCADRAREA ŞI PROMOVAREA CADRELOR DIN unităţile SOCIALISTE de stat încadrarea promovarea în muncă pe baza unor criterii obiective şi raţionale Proiectul de lege privind înca­drarea şi promovarea în muncă a personalului d­in unităţile socia­liste de stat, supus recent dezba­terii publice conţine prevederi care definesc cu multă claritate crite­riile ce stau la baza promovării în muncă : temeinica pregătire profesională, aptitudinile şi expe­rienţa în activitatea de organizare a producţiei şi a muncii, capacita­tea de a mobiliza colectivele la aplicarea neabătută în viaţă a politicii partidului şi statului nos­tru. O altă dispoziţie însemnată, că­reia legiuitorul i-a acordat o deo­sebită relevanţă se referă la mo­dul de încadrare şi promovare în funcţie a personalului de execuţie şi conducere din unităţile socia­liste. Conform art. 7 încadrarea şi promovarea în muncă în unităţile socialiste a­­personalului se face pe bază de probă practică, examen sau concurs. Prin aceste moduri se va înlătura orice arbitrariu, ine­chitate şi subiectivism în promo­varea cadrelor, care se va face numai în funcţie de pregătirea profesională, aptitudini şi capa­cităţi. Totodată, ca o condiţie esen­ţială pentru încadrarea şi promo­varea în muncă a personalului de execuţie şi de conducere din uni­tăţile socialiste, proiectul de lege prevede şi anumite condiţii de stagiu şi de vechime. Referitor la unele dintre aceste condiţii, consider­ că ar fi necesar să se aducă unele corective. Să e­­xemplific concret: pentru ocu­parea funcţiei de jurisconsult principal se cere o vechime în specialitate de 8 ani, iar pentru consilier juridic o vechime de 9 ani. Consider că aceste hare­muri sunt prea mari şi în inadver­tenţă cu realităţile concrete. Cred că după 5 ani de facultate (res­­pectiv 4) un licenţiat în drept posedă cunoştinţele teoretice ne­cesare funcţiei de jurisconsult. Ur­mează un stagiu de doi ani, în care timp, îmbinînd cunoştinţele teore­tice cu activitatea juridică prac­tică şi cea specifică domeniului economic în care acţionează, se specializează şi dobîndeşte şi o oarecare experienţă. După tendin­ţele actuale se preconizează ca şi jurisconsulţii să fie supuşi unui examen de definitivat, combinat cu un examen de specialitate din ramura în care-şi desfăşoară ac­tivitatea. După un asemenea examen, sever şi selectiv, so­cotesc că a devenit un jurist complet, capabil să facă faţă oricăror situaţii. Dacă există un barem de vechime atît de ridi­cat pentru a avansa într-o funcţie superioară, atunci i se­­barează unele posibilităţi de afirmare. Se blazează cu timpul,­ la gîndul că perspectiva unei avansări este prea îndepărtată. Dacă condiţia vechi­mii în specialitate ar fi mai redusă (circa 6 ani), atunci ar fi stimulat în activitatea sa,, pentru a ocupa o funcţie superioară ce necesită o pregătire şi responsabilitate mai mare. Tînărului jurist cu perspectiva unei avansări tîrzii, i se diminuea­ză din capacitatea sa creatoare, din elanul tineresc. Socotim că o revizuire şi (eventual) o reducere a haremurilor de vechime pentru promovarea în muncă a persona­lului, în anumite activităţi, ar fi în interesul scopului urmărit prin adoptarea prezentei legi şi ar contribui­ într-o mai mare măsu­ră la ridicarea nivelului pregătirii profesionale, a întăririi disciplinei şi exigentei în muncă. I. LASCU, jurist Lipsa graficelor o realizare neritmică a investiţi­ilor — antreprenor I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe — este determinată de neîntocmirea şi neurmărirea l­u­­crărilor pe bază de grafice de exe­cuţie. Lipsa acestora, determină desfăşurarea ,,la întîmplare" a lu­crărilor şi ascunde aspectele obiec­tive care frînează execuţia. Este de la sine înţeles, că necunoscîn­­du-se cu exactitate lucrările care trebuiau executate într-o perioa­dă nu se pot determina cauzele nerealizării acestora şi nici de a lua măsuri de accelerare a exe­cuţiei. Deşi importanţa graficelor de execuţie a fost în repetate­­r­in­­duri subliniată, totuşi la lucrări cum sunt: Creşa de copii din Co­vasna, Bloc str. D. Petrescu etc., acestea nu sunt întocmite. Mai mult de jumătate din volu­mul total de investiţii al judeţu­lui îl reprezintă, cum de tt’ este şi firesc, valoarea utilajelor, dotările, cheltuielile de proiectare, etc, care prin natura lor cad în sarcina beneficiarilor de inves-Tă Aceste investiţii, în general, pot fi eşali nate ritmic pe tot parim­sul anului, dat fiind faptul că fur­nizorii utilajelor, obiectivelor ,de inventar etc. îşi au planificată şi organizată producţia uniform, sau aproximativ uniform pe trimestre şi luni. Cu toate acestea, benefi­ciari ca : Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, întreprinderea pentru in­dustrializarea cărnii Sfîntu Gheor­ghe şi alţii, au majoritatea utila­jelor contractate pentru trimestrul IV al anului. Aceste aspecte semnalate, ar tre­bui să constituie motiv de serioa­să analiză în cadrul conducerii u­­nităților beneficiare de investiții, pentru a se putea trage con­fu­­ziile de rigoare, necesare unei re­­planificări a lucrărilor la care se înregistrează restanțe, pentru ac­celerarea ritmului de realizare a acestora, astfel incit cel mai tlo­­ziu la nivelul lunii iulie să atingem nivelul de realizare impus de o planificare corespunzătoare. (Urmare din pag. 1) pent, volumul realizărilor, ca urmare a activității necorespun­­zătoare a Trustului de con­­strucţii-montaj minier Bucu­reşti — Şantierul Feldioara, la lucrarea „Instalaţie de brichetare a lignitului", care deşi are de recu­perat din anul trecut circa 4 mi­lioane lei producţie, a înregistrat pe primele 4 luni o restanţă de circa 2 milioane lei. O altă cauză care contribuie la Punctualitate doar I v I v I a pentru calatori ! Intr-una din zilele trecute trebuia să plec la Baraolt. M-am interesat prin telefon, la autogara, şi am aflat că ima dintre curse pleacă la ora 7.30 dimineaţa. A doua zi m-am sculat din timp, mi-am pregătit lucru­rile şi la 7 şi un sfert, aşa cum îi şade bine unui călător prevăzător, m-am înfiinţat la autogara. Pentru orice even­tualitate am verificat încă o dată în „mersul“ ... afişat, ora exactă a plecării, mi-am cumpărat un bilet (nr. 0887 la cursa nr. 429) şi am aşteptat răbdător. Autobuzele veneau şi plecau, însă al nostru — între timp ne adunaserăm ciţi­­va — nu vroia de fel să vină­­ şi douăzeci... şi douăzeci şi cinci... şi treizeci, şi patruzeci şi tot nimic. Ne-am inte­resat din nou. Ni s-a răspuns candid : „Nu vă impacientaţi, o să vină. Aproape în fiecare dimineaţă pleacă tîrziu“. In­terlocutorul ocazional avusese dreptate. Pe la 8 şi un sfert, instalaţi „comod“ pe banchetele murdare ale autobuzului, sosit atunci din garaj, eram­ gata de drum. Impiegatul de mişcare şi şoferul erau pe deplin mulţu­miţi, considerînd, probabil, că totul este în ordine. Doar cei câţiva profesori navetişti, care mergeau la Vîlcele, au voci­ferat puţin. Pe bună dreptate prima oră de şcoală era pier­dută. Răspuns însă n-au primit nici ei. Poate că acum, o dată cu acest „semnal“ critic se va îndura I.T.A. Sfîntu Gheorghe să ne explice şi nouă, pasa­gerilor, conform cărui „principiu“ punctualitatea în respec­tarea orarului autobuzelor, este obligatorie numai pentru că­lători ? C. LUDOVIC ME­M­ENTO internaţional. Comentarii, docu­mentare, reportaje din actualita­tea internaţională . 22,20 Interpre­tul săptămînii : Gică Petrescu ; 22,45 Telejurnalul de noapte. JOI, 10 IUNIE SFÎNTU GHEORGHE .ARTA" — Preţul puterii (orele 10, 16, 18 20), ,V­ASILE ROAITA" — Anotimpuri (orele 17, 19). TÎRGU SECUIESC ,8 MAI" — Omul din Sierra (orele 10 16. 18, 20). COVASNA .VICTORIA" — Femeia să se tea­mă de bărbat (orele 18, 20). 17,30 Emisiune în limba m­aghia­ră ; 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18,50 Timp și anotimp în agricultură ; 19,15 Publicitate ; 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de­ seară. Sport : 20,05 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de faţă. ; 20,20 Aveţi cuvîntul . Dezbatere lunară organizată de Redacţia pentru tineret: „Locul şi rolul ti­neretului în procesul dez­oltării societăţii contemporane" ; 21,05 Antologia umorului ; 21,35 Cadran Vremea instabilă cu cerul schim­bător. Local vor cădea ploi slabe şi averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit din sud şi sud-vest. Minimele vor fi cuprinse între + 8 şi +12 gra­de, iar maximele între + 20 și + 24 grade Meteorolog de serviciu, EIGEL GHEORGHE inaanm iam ICH ai iaai Pag. 3 U.P.R.U.C. Făgăraş angajează de urgență : ■ INGINER MECANIC ■ INGINERI CHIMIȘTI, SPECIALITATEA CHIMIE ANORGANICĂ ■ INGINERI CHIMIŞTI, SPECIALITATEA MASE PLASTICE ȘI CAUCIUCURI ■ UN MAISTRU ENERGETI­CI­AN, post ce se va ocupa prin concursul care va avea loc pe data de 20 iulie, ora 3, la sediul uzinei. ■ STRUNGARI. FREZORI SUDORI, LACĂTUȘI­­MECANICI TURNĂTORI CAZANGII, OPERA­TORI MASE PLASTICE ȘI CAUCIUCURI. ■ MUNCITORI NECALIFICAȚI, PENTRU CALIFI­CARE. Salarizarea se face în conformitate cu prevede­rile H.C.M. nr 314/1968 Informații suplimentare se pot solicita de la ser­viciul personal, telefon 17.10, interior 148. C. E. I.L Tîrgu Secuiesc­­ angajează: • Şef serviciu exploatare forestieră ; • Consilier juridic principal; • Şef serviciu aprovizionare ; • Tehnician principal normare cu probleme de exploatare ; ¦ Economişti ; • Economişti principali ; Condiţii de încadrare şi de salarizare sunt cele prevăzute în H.C.M. 914/1968 și H.C.M. 217/1970. Informații suplimentare se pot obține la Serviciul personal. Telefon :­380. Aîntreprinderea judeţeană de construcţii-montaj din Sfîntu Gheorghe, strada Cucului nr. 55 MUNCITORI CALIFICAŢI zidari dulgheri instalatori instalaţii sanitare şi de încălzire MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru lucrări de săpături. Se asigură cazare gratuită şi pină la 40 km abonamente C.F.R. şi I.T.A. masa contra cost Informaţii suplimentare se dau la direcţiunea întreprin­derii, serviciul organizarea muncii. Combinatul siderurgic GALAŢI prin GRUPUL SAU ŞCOLAR din Galaţi, strada Silo­zului nr. 25 RECRUTEAZĂ candidaţi, absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani pentru admitere in şcoa­la profesională şi de ucenicie la locul de muncă, în meseriile : — corsar — oţelar — laminarist — zidar şamotor — electrician — electromecanic aparate de măsură şi automa­tizare — lăcătuş Vîrsta minimă a candidaţilor — 16 ani împliniţi, înscrierile se fac la secretariatul şcolii telefon 3­04 92, unde se pot lua şi relaţii suplimentare. In timpul examenului de admitere, candidaţilor li se asigură cazare gratuită și masă contra cost. 1.1. L „Localprod" Sfîntu Gheorghe Str. 16 Februarie, nr. 5/a PRODUCE ŞI LIVRE 74 URMĂTOARELE: — bunuri de larg consum produse din tablă zincata şi neagră (vane de baie, albie rufe, coturi şi burlane pentru sobe, cazane de rufe); — corturi excursie de di­fe­rite mărimi şi culori — covor de cauciuc, bandă transportoare din cauciuc — garnituri de cauciuc pentru instalaţii — produse camping (pat pliant pat pliant tip fotoliu, scaune pliante măsuţe pliante). — construcţii metalice (garaje, uşi metal, porţi metal la comandă fermă) — prelucrarea linei

Next