Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)
1971-06-10 / nr. 350
ANUL IV. Nr. 350 In comuna argeşeană Rucăr Un valoros schimb de experienţă A devenit o tradiţie ca din doi în doi ani, formaţii artistice de amatori din judeţul nostru să prezinte un spectacol în judeţul Argeş, iar mesagerii folclorului argeşean să facă popas pe meleagurile noastre. Evenimentul are multiple semnificaţii. Pe de o parte contribuie la cunoaşterea reciprocă a valorilor creaţiilor populare, iar pe de altă parte constituie un veritabil schimb de experienţă pentru artiştii amatori din cele două judeţe, cât şi pentru instructorii acestora. In acest an, primul pas era făcut de către reprezentanţii artei noastre folclorice. Sîmbată şi duminică, formaţiile artistice de amatori ale Casei de cultură din Sfîntu Gheorghe, precum şi ale sindicatului Fabricii de textile „Oltul“, au fost oaspeţii comunei Rucăr, din judeţul Argeş. Purtătorii mesajului prietenesc din Covasna, au răspuns tradiţionalei urări de „bun venit“, cu tot atît de tradiţionalul „bine v-am găsit“. A urmat apoi acel spectacol comun pe parcursul căruia locuitorii comunei Rucăr au avut ocazia să admire, deopotrivă, măiestria artistică a formaţiei de dansuri secuieşti a textiliştilor din Sfîntu Gheorghe şi a formaţiei de căluşari din Rucăr, ambele premiate la faza finală a celui de-al X-lea concurs al artiştilor amatori pe ţară, frumuseţea melodiilor populare româneşti şi maghiare, aduse pe scenă de talentata Venczel Anna, celebrul „verbunc“ secuiesc, executat cu multă artă de către Zerkula János şi renumita muzică lăutărească argeşeană, evidenţiată prin măiestria numai puţin renumită, a bătrînului lăutar Ştefan Dure. Este greu de descris înccntarea cu care a fost primită de către spectatori această manifestare, a celor mai renumite formaţii artistice de amatori din judeţele Covasna şi Argeş. Minute în şir au răsunat ropote de aplauze. Discuţiile, comentariile cu care specialiştii prezenţi în sală, au însoţit fiecare număr din program, valorosul schimb de experienţă care a avut loc, au scos la iveală rezultatele frumoase obţinute în ambele judeţe pe calea valorificării nestematelor folclorului local şi au constituit tot atîtea ocazii pentru cunoaşterea şi aprecierea reciprocă, pentru consolidarea relaţiilor de prietenie dintre cele două judeţe, dintre artiştii amatori covăsneni şi argeşeni. Duminică, mesagerii folclorului secuiesc au admirat frumuseţea împrejurimilor comunei Rucăr şi au făcut cunoştinţă cu roadele activităţii desfăşurate în perioada ultimilor ani de către localnici. Ca o încununare a acestei manifestaţii artistice, artiştii amatori din comuna Rucăr au răspuns cu deosebită satisfacţie invitaţiei de a prezenta un spectacol comun, sîmbătă 12 iunie, pe meleagurile covăsnene, pe scena căminului cultural din Zăbala. Suntem convinşi că publicul nostru spectator va primi cu aceeaşi căldură reprezentanţii artei populare argeşene, cu care au fost intîmpinate formaţiile noastre folclorice la Rucăr. LUDOVIC CSATA Tradiţionala primire cu pîine şi sare Dans secuiesc pe scena argeşeană Bazele de recepţie (Urmare din pag. 1) 93—95 la sută din spaţiile de depozitare a bazelor. Spaţiile de depozitare golite au fost curăţate şi sporite, urmînd ca, cu aproximativ 14—15 zile înaintea începerii campaniei de preluare a cerealelor să le dezinfectăm cu soluţie Detox-25. De asemenea, am luat măsuri ca aceste spaţii de depozitare să nu fie folosite între timp. O altă măsură întreprinsă de noi şi care este deosebit de importantă pentru desfăşurarea în bune condiţii a preluării cerealelor este repararea utilajului tehnologic de condiţionare şi de transport. Dispunem de un număr mare de selectoare, trioare şi de utilaje pentru uscarea cerealelor ca şi de benzi transportate, elevatoare etc. care, toate, au fost revizuite şi reparate. Doar la baza din Baraolt a rămas de finisat exteriorul unei maşini de sat, iar la baza de recepţie din Sfîntu Gheorghe se va termina în curînd repararea unui elevator, ultimul utilaj care nu a fost pus încă în funcţiune. Terminarea înainte de termen a reparaţiilor se datoreşte faptului că am început lucrările de reparaţii devreme, încă din luna decembrie. Printre măsurile luate în vederea bunei desfăşurări a preluării cerealelor de la producători, se numără şi instruirea personalului bazelor de recepţie, a laboranţilor, gestionarilor şi a contabililor, prin cursuri de scurtă durată, organizate la nivelul întreprinderii şi prin instructaje la locul de muncă, cu restul personalului. Red. : După aspectul culturilor de cereale, se pare că vom avea un an bogat. Bazele de recepţie au capacitatea să preia de la producători cereale mai multe decit cele contractate ? . E.S.: Faţă de volumul contractat bazele de recepţie sunt pregătite să preia 30- 40 la sută mai mult, la fel de operativ şi în condiţii asemănătoare dacă se realizează acest excedent, care adevăr pare posibil, fiindcă recela de cereale din judeţ este foarte promiţătoare. Red. • Ce măsuri organizatorice aţi luat pentru a evita în timpul recoltărilor aglomerarea mijloacelor de transport din incinta bazelor şi pentru realizarea unui flux normal la predarea şi preluarea cerealelor. ? E.S.: Capacitatea de preluare zilnică a bazelor de recepţie este în funcţie de calitatea cerealelor. Dacă cerealele corespund din punct de vedere calitativ (puritate şi umiditate) cerinţelor stabilite prin STAS, putem prelua zilnic 950—1.000 tone de cereale. Dacă cerealele conţin multe corpuri străine care depăşesc limita admisă, atunci cerealele se selectează în momentul preluării, iar capacitatea de preluare a bazelor se reduce la 800 tone pe zi. Dacă umiditatea cerealelor var fi mare şi va fi necesară trecerea în prealabil, prin uscătoare, atunci preluăm zilnic 335 tone, iar dacă cerealele vor avea umiditate excesivă, adică vor conţine peste 20 la sută apă, atunci vor fi trecute de două ori prin uscătoare, iar capacitatea bazelor de a prelua cereale de la cultivatori se reduce la numai 170- 180 to ■ pe zi. Interesul nostru, ca şi al producătorilor, este ca preluarea şi predarea cerealelor să se desfăşoare intr-un timp cit mai scurt. Pentru aceasta va fi necesar ca furnizorii noştri principali, cooperativele agricole de producţie, să livreze bazelor cereale de bună calitate, micşorînd prin aceasta pierderile şi diferenţa de preţ pe care le suportă în cazul predării cerealelor necorespunzătoare. Tot în scopul înlăturării staţionărilor cauzate de mijloacele de transport, bazele noastre de recepţie au încheiat grafice de livrare a cerealelor cu unităţile furnizoare, stabilind exact cînd şi ce cantităţi vor trimite zilnic la bază. De asemenea, s-a reactualizat o clauză contractuală care prevede că furnizorul este obligat să trimită un număr suficient de oameni cu fiecare transport de cereale în vederea descărcărilor rapide. Sunt convins că în vara aceasta, în urma pregătirilor pe care le-am făcut și a măsurilor pe care le vom lua în timpul preluării cerealelor, această operaţiune se va desfăşura în mai bune condiţii decît în anii trecuţi. I □ CUVÎNTUL NOU In dezbatere publică. PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ÎNCADRAREA ŞI PROMOVAREA CADRELOR DIN unităţile SOCIALISTE de stat încadrarea promovarea în muncă pe baza unor criterii obiective şi raţionale Proiectul de lege privind încadrarea şi promovarea în muncă a personalului din unităţile socialiste de stat, supus recent dezbaterii publice conţine prevederi care definesc cu multă claritate criteriile ce stau la baza promovării în muncă : temeinica pregătire profesională, aptitudinile şi experienţa în activitatea de organizare a producţiei şi a muncii, capacitatea de a mobiliza colectivele la aplicarea neabătută în viaţă a politicii partidului şi statului nostru. O altă dispoziţie însemnată, căreia legiuitorul i-a acordat o deosebită relevanţă se referă la modul de încadrare şi promovare în funcţie a personalului de execuţie şi conducere din unităţile socialiste. Conform art. 7 încadrarea şi promovarea în muncă în unităţile socialiste apersonalului se face pe bază de probă practică, examen sau concurs. Prin aceste moduri se va înlătura orice arbitrariu, inechitate şi subiectivism în promovarea cadrelor, care se va face numai în funcţie de pregătirea profesională, aptitudini şi capacităţi. Totodată, ca o condiţie esenţială pentru încadrarea şi promovarea în muncă a personalului de execuţie şi de conducere din unităţile socialiste, proiectul de lege prevede şi anumite condiţii de stagiu şi de vechime. Referitor la unele dintre aceste condiţii, consider că ar fi necesar să se aducă unele corective. Să exemplific concret: pentru ocuparea funcţiei de jurisconsult principal se cere o vechime în specialitate de 8 ani, iar pentru consilier juridic o vechime de 9 ani. Consider că aceste haremuri sunt prea mari şi în inadvertenţă cu realităţile concrete. Cred că după 5 ani de facultate (respectiv 4) un licenţiat în drept posedă cunoştinţele teoretice necesare funcţiei de jurisconsult. Urmează un stagiu de doi ani, în care timp, îmbinînd cunoştinţele teoretice cu activitatea juridică practică şi cea specifică domeniului economic în care acţionează, se specializează şi dobîndeşte şi o oarecare experienţă. După tendinţele actuale se preconizează ca şi jurisconsulţii să fie supuşi unui examen de definitivat, combinat cu un examen de specialitate din ramura în care-şi desfăşoară activitatea. După un asemenea examen, sever şi selectiv, socotesc că a devenit un jurist complet, capabil să facă faţă oricăror situaţii. Dacă există un barem de vechime atît de ridicat pentru a avansa într-o funcţie superioară, atunci i sebarează unele posibilităţi de afirmare. Se blazează cu timpul, la gîndul că perspectiva unei avansări este prea îndepărtată. Dacă condiţia vechimii în specialitate ar fi mai redusă (circa 6 ani), atunci ar fi stimulat în activitatea sa,, pentru a ocupa o funcţie superioară ce necesită o pregătire şi responsabilitate mai mare. Tînărului jurist cu perspectiva unei avansări tîrzii, i se diminuează din capacitatea sa creatoare, din elanul tineresc. Socotim că o revizuire şi (eventual) o reducere a haremurilor de vechime pentru promovarea în muncă a personalului, în anumite activităţi, ar fi în interesul scopului urmărit prin adoptarea prezentei legi şi ar contribui într-o mai mare măsură la ridicarea nivelului pregătirii profesionale, a întăririi disciplinei şi exigentei în muncă. I. LASCU, jurist Lipsa graficelor o realizare neritmică a investiţiilor — antreprenor I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe — este determinată de neîntocmirea şi neurmărirea lucrărilor pe bază de grafice de execuţie. Lipsa acestora, determină desfăşurarea ,,la întîmplare" a lucrărilor şi ascunde aspectele obiective care frînează execuţia. Este de la sine înţeles, că necunoscîndu-se cu exactitate lucrările care trebuiau executate într-o perioadă nu se pot determina cauzele nerealizării acestora şi nici de a lua măsuri de accelerare a execuţiei. Deşi importanţa graficelor de execuţie a fost în repetaterinduri subliniată, totuşi la lucrări cum sunt: Creşa de copii din Covasna, Bloc str. D. Petrescu etc., acestea nu sunt întocmite. Mai mult de jumătate din volumul total de investiţii al judeţului îl reprezintă, cum de tt’ este şi firesc, valoarea utilajelor, dotările, cheltuielile de proiectare, etc, care prin natura lor cad în sarcina beneficiarilor de inves-Tă Aceste investiţii, în general, pot fi eşali nate ritmic pe tot parimsul anului, dat fiind faptul că furnizorii utilajelor, obiectivelor ,de inventar etc. îşi au planificată şi organizată producţia uniform, sau aproximativ uniform pe trimestre şi luni. Cu toate acestea, beneficiari ca : Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, întreprinderea pentru industrializarea cărnii Sfîntu Gheorghe şi alţii, au majoritatea utilajelor contractate pentru trimestrul IV al anului. Aceste aspecte semnalate, ar trebui să constituie motiv de serioasă analiză în cadrul conducerii unităților beneficiare de investiții, pentru a se putea trage confuziile de rigoare, necesare unei replanificări a lucrărilor la care se înregistrează restanțe, pentru accelerarea ritmului de realizare a acestora, astfel incit cel mai tloziu la nivelul lunii iulie să atingem nivelul de realizare impus de o planificare corespunzătoare. (Urmare din pag. 1) pent, volumul realizărilor, ca urmare a activității necorespunzătoare a Trustului de construcţii-montaj minier Bucureşti — Şantierul Feldioara, la lucrarea „Instalaţie de brichetare a lignitului", care deşi are de recuperat din anul trecut circa 4 milioane lei producţie, a înregistrat pe primele 4 luni o restanţă de circa 2 milioane lei. O altă cauză care contribuie la Punctualitate doar I v I v I a pentru calatori ! Intr-una din zilele trecute trebuia să plec la Baraolt. M-am interesat prin telefon, la autogara, şi am aflat că ima dintre curse pleacă la ora 7.30 dimineaţa. A doua zi m-am sculat din timp, mi-am pregătit lucrurile şi la 7 şi un sfert, aşa cum îi şade bine unui călător prevăzător, m-am înfiinţat la autogara. Pentru orice eventualitate am verificat încă o dată în „mersul“ ... afişat, ora exactă a plecării, mi-am cumpărat un bilet (nr. 0887 la cursa nr. 429) şi am aşteptat răbdător. Autobuzele veneau şi plecau, însă al nostru — între timp ne adunaserăm ciţiva — nu vroia de fel să vină şi douăzeci... şi douăzeci şi cinci... şi treizeci, şi patruzeci şi tot nimic. Ne-am interesat din nou. Ni s-a răspuns candid : „Nu vă impacientaţi, o să vină. Aproape în fiecare dimineaţă pleacă tîrziu“. Interlocutorul ocazional avusese dreptate. Pe la 8 şi un sfert, instalaţi „comod“ pe banchetele murdare ale autobuzului, sosit atunci din garaj, eram gata de drum. Impiegatul de mişcare şi şoferul erau pe deplin mulţumiţi, considerînd, probabil, că totul este în ordine. Doar cei câţiva profesori navetişti, care mergeau la Vîlcele, au vociferat puţin. Pe bună dreptate prima oră de şcoală era pierdută. Răspuns însă n-au primit nici ei. Poate că acum, o dată cu acest „semnal“ critic se va îndura I.T.A. Sfîntu Gheorghe să ne explice şi nouă, pasagerilor, conform cărui „principiu“ punctualitatea în respectarea orarului autobuzelor, este obligatorie numai pentru călători ? C. LUDOVIC MEMENTO internaţional. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea internaţională . 22,20 Interpretul săptămînii : Gică Petrescu ; 22,45 Telejurnalul de noapte. JOI, 10 IUNIE SFÎNTU GHEORGHE .ARTA" — Preţul puterii (orele 10, 16, 18 20), ,VASILE ROAITA" — Anotimpuri (orele 17, 19). TÎRGU SECUIESC ,8 MAI" — Omul din Sierra (orele 10 16. 18, 20). COVASNA .VICTORIA" — Femeia să se teamă de bărbat (orele 18, 20). 17,30 Emisiune în limba maghiară ; 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto ; 18,50 Timp și anotimp în agricultură ; 19,15 Publicitate ; 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici ; 19,30 Telejurnalul de seară. Sport : 20,05 15 minute despre sănătate. Copilul în primii ani de faţă. ; 20,20 Aveţi cuvîntul . Dezbatere lunară organizată de Redacţia pentru tineret: „Locul şi rolul tineretului în procesul dezoltării societăţii contemporane" ; 21,05 Antologia umorului ; 21,35 Cadran Vremea instabilă cu cerul schimbător. Local vor cădea ploi slabe şi averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vînt potrivit din sud şi sud-vest. Minimele vor fi cuprinse între + 8 şi +12 grade, iar maximele între + 20 și + 24 grade Meteorolog de serviciu, EIGEL GHEORGHE inaanm iam ICH ai iaai Pag. 3 U.P.R.U.C. Făgăraş angajează de urgență : ■ INGINER MECANIC ■ INGINERI CHIMIȘTI, SPECIALITATEA CHIMIE ANORGANICĂ ■ INGINERI CHIMIŞTI, SPECIALITATEA MASE PLASTICE ȘI CAUCIUCURI ■ UN MAISTRU ENERGETICIAN, post ce se va ocupa prin concursul care va avea loc pe data de 20 iulie, ora 3, la sediul uzinei. ■ STRUNGARI. FREZORI SUDORI, LACĂTUȘIMECANICI TURNĂTORI CAZANGII, OPERATORI MASE PLASTICE ȘI CAUCIUCURI. ■ MUNCITORI NECALIFICAȚI, PENTRU CALIFICARE. Salarizarea se face în conformitate cu prevederile H.C.M. nr 314/1968 Informații suplimentare se pot solicita de la serviciul personal, telefon 17.10, interior 148. C. E. I.L Tîrgu Secuiesc angajează: • Şef serviciu exploatare forestieră ; • Consilier juridic principal; • Şef serviciu aprovizionare ; • Tehnician principal normare cu probleme de exploatare ; ¦ Economişti ; • Economişti principali ; Condiţii de încadrare şi de salarizare sunt cele prevăzute în H.C.M. 914/1968 și H.C.M. 217/1970. Informații suplimentare se pot obține la Serviciul personal. Telefon :380. Aîntreprinderea judeţeană de construcţii-montaj din Sfîntu Gheorghe, strada Cucului nr. 55 MUNCITORI CALIFICAŢI zidari dulgheri instalatori instalaţii sanitare şi de încălzire MUNCITORI NECALIFICAŢI pentru lucrări de săpături. Se asigură cazare gratuită şi pină la 40 km abonamente C.F.R. şi I.T.A. masa contra cost Informaţii suplimentare se dau la direcţiunea întreprinderii, serviciul organizarea muncii. Combinatul siderurgic GALAŢI prin GRUPUL SAU ŞCOLAR din Galaţi, strada Silozului nr. 25 RECRUTEAZĂ candidaţi, absolvenţi ai şcolii generale de 8 şi 10 ani pentru admitere in şcoala profesională şi de ucenicie la locul de muncă, în meseriile : — corsar — oţelar — laminarist — zidar şamotor — electrician — electromecanic aparate de măsură şi automatizare — lăcătuş Vîrsta minimă a candidaţilor — 16 ani împliniţi, înscrierile se fac la secretariatul şcolii telefon 304 92, unde se pot lua şi relaţii suplimentare. In timpul examenului de admitere, candidaţilor li se asigură cazare gratuită și masă contra cost. 1.1. L „Localprod" Sfîntu Gheorghe Str. 16 Februarie, nr. 5/a PRODUCE ŞI LIVRE 74 URMĂTOARELE: — bunuri de larg consum produse din tablă zincata şi neagră (vane de baie, albie rufe, coturi şi burlane pentru sobe, cazane de rufe); — corturi excursie de diferite mărimi şi culori — covor de cauciuc, bandă transportoare din cauciuc — garnituri de cauciuc pentru instalaţii — produse camping (pat pliant pat pliant tip fotoliu, scaune pliante măsuţe pliante). — construcţii metalice (garaje, uşi metal, porţi metal la comandă fermă) — prelucrarea linei