Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-11 / nr. 351

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I A­I ÎMPLETITURI! ! MĂIESTRE ! 1 î I Nu de­­puţine ori, treburile ■ j reportericeşti m-au condus pe j ! multe şantiere de construcţii. jj I Am urmărit construcţia — de­­ jjj la temelie pînă la acoperiş — ! , a unor maiestuoase blocuri, a § *­­unor impunătoare lăcaşuri de j I cultură, a unor mari fabrici | I şi uzine, pe care numai pri- - î vindu-le ai imaginea unui ta- |­­­blou măreţ de muncă a oame- j i nilor — care liberi şi uniţi în | ! aspiraţii, construiesc. Constru- \ ţ iese pentru ei, pentru fiii şi I î nepoţii lor, pentru generaţiile ţ­­ viitoare. Urmărind o construe- - I ţie — de la temelie pină la­­ 1 acoperiş — nu poţi să nu ai l­î un sentiment de mîndrie, de j : satisfacţie, văzînd o împletire n 1de meserii zidari, fierari - betonişti, instalatori, tinichi- ţ I gii etc., meserii care în egală l 8 măsură ridică o construcţie, ii î Şi din această împletire de jjj - meserii, în judeţul Covasna au­­ fost înălţate multe noutăţi, I iar dacă e vorba să socotim î contabiliceşte în fiecare zi s-a­u realizat un milion de lei in­­­vestiţii, iar în decursul anilor I 1966—1970 s-au realizat 10.001­­ lei pe un locuitor. [ Părăsind limbajul cifrelor î şi pătrunzînd mai profund în î miezul faptelor, poţi să des­-­prinzi din acea împletire de meserii, semnificaţii pe care 1 în primul moment le crezi noi, i I dar ele au izbucnit atunci cînd | omul a putut spune că tot ce \ - face tot ce construieşte e pen­ -­­ tru el, pentru bunăstarea lui. i jj Ieri, pe şantierul casei de l î cultură stăteam de vorbă cu j : şeful unei echipe de fierari - ! betonişti de la I.J.C.M., Gheor- ! * ghe Mereuţă — om cu o vastă I j experienţă a şantierelor : a j j participat la ridicarea multor jj­­ obiective din ţară, printre care * î şi fabrica de penicilină din ? I laşi g 8 Cu un glas de veritabil mol- jj ; dovean, îmi spune: .,Ştii ce -- facem noi ? împletituri măies- . ■ tre. Roadele meseriei noastre S 1 durează ani și ani, dar ce pă IX ADJ U DEAN U­­ (Continuare în pag. a 3-a) In iHwiniRuMiMiKiniHiMinia? I i XT ,________________________ in unităţile de alimentație publică. ­ ! Ritm mai susţinut la Întreţinerea culturilor Vremea bună care s-a menţinut mai multe zile în şir, a favorizat executarea lucrărilor de întreţi­nere a culturilor în majoritatea cooperativelor agricole de pro­ducţie din judeţ. In ultima săp­tămână praşila mecanică s-a exe­cutat pe încă 6.220 hectare la car­tofi şi 5.800 hectare la sfecla de zahăr, dar important este şi fap­tul că in volumul lucrărilor exe­cutate recent, creşte ponderea praşilei a doua la sfeclă şi pra­şila a treia sau ultimul muşuroi­ la cartofi. Suprafeţele mari prăşi­te manual în această perioadă, 4.250 hectare la cartofi şi 2.112 hectare la sfecla de zahăr, dove­desc o bună participare la muncă a membrilor cooperatori în ma­joritatea unităţilor agricole, în prezent ultima praşilă mecanică a cartofilor, este terminată pe 40 la sută din suprafeţele plantate, jumătate din terenurile de cartofi fiind prăşite şi manual. La cultura sfeclei de zahăr pra­şita a doua manuală şi răritul s-au executat pe 81 la sută din totalul suprafeţelor, 25 la su­tă din sfecla cultivată fiind pră­şită şi a treia oară manual. Dacă pe judeţ situaţia lucrări­lor de întreţinere a culturilor este satisfăcătoare, analizând stadiul lucrărilor în­ fiecare cooperativă agricolă în parte observăm la mul­te dintre unităţi abateri mari faţă de media judeţului. Multe coope­rative agricole cum sunt cele din Aninoasa, Baraolt, Bodoc, Brateş, Chichiş Ilieni, Ghidfalău, Moacşa, Reci, Sînzieni, Turia, Valea Cri-Ing. D. SZABÓ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA De ce I.I.L. „Poliprod“ nu a îndeplinit planul de export? întrebarea din titlu am adresat-o tovarăşului director al între­prinderii, Maioran Vicenţiu, care ne-a expus cauzele care au deter­minat ca I.I.L. „Poliprod" din Tîr­­gu Secuiesc, să înregistreze o res­tanţă de 261 mii lei valută. „ Totul porneşte de la faptul că planul de producţie nu a f®st întocmit în concordanţă cu con­­­tractele încheiate. Pot să afirm că planul anual se defalcă pe trimes­tre în mod „birocratic" fără a se ţine seama de termenele de livra­re a mărfurilor ce le producem pentru­­export. Pentru acest lucru trebuie să-i mulţumim ILEXIM-u­­lui (întreprinderea de comerţ ex­terior pentru industria locală) care nu a reuşit să încheie con­tracte cu partenerii externi din timp. Astfel noi nu am putut să nominalizăm producţia la vreme fiind nevoiţi să acceptăm orice co­mandă, indiferent de rentabilitatea produselor respective. Avînd în vedere specificul industriei locale, noi am asimilat rapid unele pro­duse, cum ar fi paturi juniori, pa­turi pentru copii tip Felicia, port­­mantouri, dulăpioare pentru pan­tofi, uscătoare rufe, etc., care sunt cerute pe piața externă. Pînă în prezent, am izbutit să acoperim cu contracte întreg planul de ex­port, ba mai mult, am contractat în plus 200 mii lei valută, fapt care ne dă certitudinea că pînă la sfîr­­șitul trimestrului II vom recupera restanţa înregistrată pînă acum. Deci, pentru început putem trage o primă concluzie: Contractarea cu întîrziere a produselor pentru export de către ILEXIM a produs greutăţ întreprinderii, care s-au repercutat în mod nefavorabil asu­pra îndeplinirii planului de export. — Atunci cînd ILEXIM-ul îţi asi­gură contracte, nu poţi fi sigur ni­ciodată că acestea vor rămîne „în picioare" pînă la urmă, ne spune, cu regret, tovarăşul director Ma­ioran Vicenţiu. Să vă dau cîteva exemple : Am încheiat un contract cu ILEXIM-ul pentru livrarea că­tre un beneficiar extern, paturi tip junior şi tip Felicia, cu o va­loare mare. Ne-am aprovizionat cu cele necesare, am organizat producţia şi am început fabricaţia. în ziua de 20 mai a.c. primesc o telegramă din partea ILEXIM-ului: „Opriţi temporar producţia! Veţi primi indicaţii ulterioare". Un alt caz. Am avut de executat scheiete de scaune pentru un beneficiar din Anglia. In contractul încheiat cu ILEXIM-ul nu se prevedea şe­zut de placaj, şi noi le-am executat aşa cum era indicat în contract şi în schiţele iniţiale. Dar pe parcurs primim o telegramă. „Livraţi sche­letele de scaune numai cu şezut D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a) Voltarea buștenilor pe rampa de descărcare, de la Zăbrătău. Foto : A. BARTHA BUNA SERVIRE ESTEINTOT­­DEAUNA LA LOC DE CINSTE ? Cum se aplică un ordin M.C.I. „Avem condiţii, dar avem şi... lipsuri“ Ţinuta necorespunzătoare a lucrătorilor din co­merţ să fie... ţinută deoparte ! Pornind de la o constatare fi­rească, referitoare la faptul că bu­na servire a consumatorului ce trece pragul oricărei unităţi de a­­limentaţie publică este asigurată în primul rînd de dotarea unităţii respective, de încadrarea ei cu personal calificat — şi cînd spu­nem aceasta ne gîndim la atribu­tele esenţiale ale unei­ asemenea meserii : temeinice cunoştinţe cu­linare, dexteritate, solicitudine şi mai ales... operativitate — am în­treprins recent, împreună cu orga­nele de control ale Inspectoratu­lui comercial, o investigaţie mai amplă în oraşele judeţului nostru, vizînd tocmai aspectele amintite mai înainte. Au fost „radiografia­te" în special unităţile de alimen­taţie publică de categoria I, ur­­­mărindu-se modul de respectare a prevederilor ordinului M.C.I. nr. 9015/1965, referitoare la îndeplini­rea tuturor condiţiilor de funcţio­nare, clasare, dotare şi încadrare a unităţilor de genul celor mai sus-amintite. Am vizitat restau­rantele „Şugaş" şi „Kolcza" din Sf Gheorghe, „Parc" şi „Crama'' din Tîrgu Secuiesc, pe cel din Ba­­raolt ca şi Hanul turistic din Covas­na precum şi cîteva cafe-baruri. Trebuie spus din capul locului, că în general, condiţiile de confort (numărul de locuri la mese co­respunzător fiecărui tip de local, circulaţia normală a consumatori­lor şi a personalului de deservire printre mese, amplasamentul uni­tăţilor în centrele comerciale ale oraşelor etc.) sunt respectate. Exis­tă în dotare mobilier de calitate superioară, unitar ca stil şi în conformitate cu specificul fiecărui local. Dar, şi există aici un ma­re dar, ceea ce le lipseşte adesea unităţilor vizate la capitolul „do­tare", este paradoxal, tocmai esen­ţialul : vesela şi tacîmurile! Fa­ţă de nomenclator s-au constatat serioase lipsuri în dotarea cu ve­selă de porţelan (ceşti de cafea cu farfurioare, compotiere, farfurii adinei, întinse şi pentru desert, platouri dreptunghiulare), artico­le de sticlă (pahare cu picior), ta­­cîmuri (cuţite de masă şi desert, cuţite şi furculiţe pentru peşte), veselă metalică (frapiere, fructie­re, omletiere mari şi mici), şi încă multe alte asemenea... accesorii. Cîteva cifre globale, unele pă­­rînd chiar astronomice, reprezen­­tînd articolele ce excelează prin absenţă din aceste frecaturi ce se pretind de calitatea I (vezi mai ales nota de plată!), credem că sunt extrem de edificatoare : 15.270 de pahare cu picior de diferite tipuri (1 /5, 1 /6, şampanie, coniac ş.a.), 3.108 cuţite, 1.700 furculiţe de masă, 2.600 farfurii desert, 1.160 ceşti pentru cafea şi ceai HORIA C. DELIU (Continuare îrtpăgi­a­ta) (Continuare în pag. a 3-a) Oglindă a preocupării condu­cerii de partid şi de stat privind continua îmbunătăţire a cadrului legal de dezvoltare şi perfecţio­nare a întregii existenţe sociale, hotârîrile, legile şi deciziile — ex­presie a comunităţii de gîndire şi acţiune — vizează sectoare din­tre cele mai diverse, în funcţie de necesităţile perioadei respecti­ve. Caracterul ştiinţific al elabo­rării actelor normative îşi vădeş­te eficienţa optimă numai cu con­diţia ca acestea să fie aplicate o­­perativ şi creator, de către insti­tuţiile, întreprinderile, toate orga­nismele vizate, altfel ele rămîn „literă moartă", simplă formali­tate sau birocratism, în loc să se concretizeze în ridicarea nivelu­lui­­ de viaţă, material şi spiritual, al oamenilor muncii. Redacţia ziarului nostru îşi propune, într-un serial de artico­le, să facă investigaţii asupra mo­dului în care sunt respectate, a­­plicate unele acte normative a­­doptate de organele centrale și locale ale puterii de stat. Inaugu­răm acest serial cu o Lege și o Decizie referitoare la... VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE, MATERIALE ȘI UMANE La 3 aprilie a.c., Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean emite Decizia nr. 104, pri­vind unele măsuri pentru valo­rificarea resurselor locale şi folo­sirea forţei de muncă. Printre „destinatari" se aflau : Direcţia industriei locale, uniunile judeţe­ne ale cooperativelor agricole de producţie, cooperaţiei meşteşugă­reşti şi cooperaţiei de consum, precum şi Inspectoratul şcolar ju­deţean. Ing. Anton Bogdan, director al D.T.L. , în momentul în care am primit această decizie, la­ 13 apri­lie a.c., am difuzat-o tuturor în­treprinderilor noastre de industrie locală. Totodată, în perioada ime­diat următoare, am publicat în presa locală grupele de produse pe care le solicităm din partea celor ce confecţionează obiecte de artizanat, în scopul desfacerii acestor obiecte prin magazinul nostru specializat, din oraşul şi nu aproape Sfîntu Gheorghe, precum şi prin cei de pe litoralul Mării Negre. Astfel, întreprinderile „Localprod", „Poliprod" şi „Mobila" au preluat 251 sortimente de produse, achi­­tîndu-le, conform legislaţiei mun­cii, la domiciliu. Am stabilit, de asemenea, contacte cu producăto­rii prin intermediul comitetelor de femei şi unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti. în privinţa asistenţei tehnice, care trebuie acordată secţiilor de producţie de pe lîngă comitetele executive ale consiliilor popu­lare orăşeneşti şi comunale, avem avantajul că putem acţiona ope­rativ, cînd sîntem solicitaţi, prin secţiile întreprinderilor noastre, care sînt amplasate în toate zone­le judeţului. Spre exemplificare, studiem în prezent posibilităţile de exploatare a unei cariere de piatră de pe teritoriul comunei Lemnia. Red : — Pentru a valorifica a­­ceastă resursă locală — piatra — consiliile populare au nevoie şi mulţumitor de anumite utilaje. In ce constă sprijinul dv. ? A. B. — Există două posibilităţi, în primul rînd, utilajele de care nu mai avem nevoie, dar pot fi încă folosite, le vom ceda acelor consilii populare care le solicită. In al doilea rînd, ne interesem şi noi, la alte întreprinderi din ju­deţ şi din ţară, de existenţa şi condiţiile achiziţionării unor uti­laje. Red : — Decizia se referă, în mod special, şi la iniţierea unor acţiuni prin care să poată îi folo­sită forţa de muncă existentă, în na T DOMOKOS ERNŐ corespondent­a 11I119BB i scopul sporirii veniturilor popu­laţiei. Ce preconizaţi în această privinţă ? A. B. — Pe lingă producţia pro­prie, „Poliprod" Tg. Secuiesc se preocupă şi de recrutarea unor lucrători care, prin muncă la do­miciliu, să poată contribui la rea­lizarea comenzilor solicitate pe piaţa externă. Dorim să revitali­­zăm tradiţia confecţionării pălă­riilor şi panglicilor din paie şi ta­­laş, tradiţie a locuitorilor din Covasna, Păpăuţi, Brateş, Chiuruş ş.a. Red . — Sesiunea a VI-a a Marii Adunări Naţionale a adop­tat Legea privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor industria­le, de prelucrare a produselor a­­gricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, cooperaţiei meşteşugă­reşti şi de consum. Ea constituie şi pentru dumneavoastră un sti­mulent puternic, în activitate. Cum se concretizează acest fapt ? — A. B. — In zona Baraoltului, studiem posibilităţile dezvoltării unităţii de industrializare a cau­ciucului, a carierelor de la Ra­­coş şi Vîrghiş, a celei de diatomi­­tă de la Filia­­ în zona întorsurii Buzăului, a unităţilor de cărămidă şi prefabricate. Intenţionăm să deschidem o nouă unitate de pre­fabricate la Căpeni, să înfiin­ţăm o unitate pe profilul ramurii de construcţii de maşini şi prelu­crarea metalelor, la Baraolt, iar la Sînzieni şi Poian să construim noi fabrici de cărămidă. „Poliprod" Tîrgu Secuiesc produce, în pre- D. E. POPESCU (Continuare în pag. a 2-a) Două acte start“ . Anirt IV Nr. 351 VINERI, 11 iunie 1971 4 pagini 30 bani Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale române conduse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în R. P.D. Coreeană Vizita protocolară la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Mun­cii din Coreea, preşedintele Ca­binetului de Miniştri, împreună cu soţia sa,­ Kim Săng E, a făcut joi o vizită protocolară tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Ion Iliescu, George Ma­­covescu, prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Zong Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor ex­terne, Kang Jang Sop, ambasado­rul R.P.D. Coreene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Producţia de lapte să crească la nivelul fermelor fruntaşe Prin trecerea animalelor la pă­­şunat, schimbarea alimentaţiei la vaci a produs creşterea verti­ginoasă a producţiei de lapte în majoritatea cooperativelor agri­cole de producţie. Faţă de 4,8 litri lapte cit s-a obţinut zilnic de la o vacă în perioada de stabulaţie, producţia s-a ridicat la 7,0 litri, ceea ce reprezintă un plus de 31 600 litri lapte care se obţin zil­nic în fermele unităţilor agricole cooperatiste. Dacă în cooperativele agricole din Sînzieni, Covasna, Catalina, Mărtineni, Căpeni, Cernat şi altele furajarea animalelor cu masă ver­de a fost urmată de creşterea substanţială a producţiei de lapte, ca rezultat şi al respectării măsu­rilor zootehnice, mai sunt unităţi agricole cooperatiste ca cele din Lisnău Estelnic, Sîntionlunca, Lemnia, Arcuş, Mereni Poian, Ilieni şi altele care obţin şi în prezent producţii de lapte scăzute. Prin ieşirea vacilor la păşune în nici una dintre aceste unităţi nu s-a înregistrat o (Continuare în pag. a 3-a) Activitate intensă de combatere a dăunătorilor In cadrul acţiunii de combatere a gîndacului din Colorado între­prinsă de către Laboratorul de protecţie a plantelor, cu două a­­vioane ale aviaţiei utilitare, în judeţ, au fost stropite pînă la 9 iunie a.c. 3.125 ha plantate cu car­tofi. Combaterea dăunătorilor s-a ter­­minat deja într-un număr de 11 cooperative de producţie, care cul­tivă cartofi pe circa 2.775 ha fiind stropite şi 350 ha aparţinînd fer­melor I.A.S. Au început dezbaterile finale în învăţămîntul de partid In aceste zile, în toate întreprinderile şi instituţiile afla­te în oraşele judeţului nostru, se desfăşoară convorbirile fi­nale din cadrul învăţământului de partid. Tematica acestor dezbateri o constituie expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită la adunarea solemnă prilejuită de aniver­sarea semicentenarului P.C.R. Pînă în prezent, în majorita­tea cercurilor şi cursurilor învăţămîntului de partid din uzi­ne, fabrici şi instituţii, a avut loc prima dezbatere de sfîrşit de an. Printre acestea putem aminti Autobaza Tîrgu Secuiesc, Spitalul de cardiologie Covasna, Senatoriul Turia, C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, U.J.C.C., Cooperativa meşteşugărească „Mun­citorul" Tîrgu Secuiesc, Cariera de piatră din Malnaş şi al­tele. In cursul săptămînii viitoare urmează , să aibă loc cea de-a doua dezbatere finală din cadrul cercurilor şi cursurilor învăţămintului de partid. Organele şi organizaţiile de par­tid au ca sarcină de a asigura desfăşurarea în condiţii op­time a acestor dezbateri, mobilizînd întreaga masă de sala­riaţi în studierea şi însuşirea temeinică a ideilor de o ex­cepţională importanţă, cuprinse­ în recenta expunere a tova­răşului Nicolae Ceauşescu. ÎN CURÎND: Elevii­­ judeţului la acţiuni­­ voluntar-patriotice ! In perioada imediat ,următoa- r re închiderii cursurilor în şcoli,­­ elevii din toate colţurile judeţului­­ nostru vor participa, în paralel­­ cu numeroase activităţi cultural-­­ distractive, la o serie de acţiuni­­ voluntar-patriotice. Astfel, între­ ^ 16 şi 30 iunie a.c. circa 330 de­­ elevi ai liceelor teoretice vor­­ fi antrenaţi la lucrările de con-­­ strucţii ce se desfăşoară pe şantie-­­ rele din judeţ, iar alţi 350 de elevi­­ din licee şi şcoli generale vor lu- t­era în sectorul legumicol. Restul­­ elevilor vor lua parte la construi-­­ rea unor obiective de interes lo- i cal la înfrumuseţarea oraşelor şi­­ comunelor precum şi la vasta­­ campanie declanşată în întreaga­­ ţară în vederea valorificării plan-­­ telor medicinale din flora sponta-­­ Solemnitatea unor decorări Joi dimineaţa, a avut loc solem­nitatea acordării unor înalte dis­tincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmâ­nat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Elena­ Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii" —­ clasa I. Prezidiul Adunării Populare Su­preme a conferit ordinul „Drape­lul Republicii" clasa a II-a, mem­brilor delegaţiei de partid şi gu­vernamentale române. în cadrul aceleiaşi solemnităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmânat tovarăşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovară­ (Continuare în pag. a 4-a) i/azi, 11 iunie, în sala­­ festivă a Consiliului popular­­ judeţean din Sfîntu Gheor-­­ ghe are loc Plenara Comite-­­ tului orăşenesc U.T.C. Te-­­­ma : „Preocuparea Comite-­­ tului orăşenesc U.T.C. şi a­­ organizaţiilor U­.T.C. pentru­­ însuşirea documentelor Con- t gresului al IX-Iea al U.T.C. , şi aplicarea acestora în prac- J tică".­­ Oficiul judeţean de­­ turism Covasna anunţă că i se mai primesc înscrieri pî-­­ nă la data de 18 iunie la­­ excursia organizată în 28­­ august la Budapesta pentru­­ vizitarea expoziţiei internaţi-­­ onale de vînătoare. # Ieri, o seară artiştii amatori ai Ca­­i­sei de cultură din Sfîntu­l Gheorghe au prezentat la­­ Covasna, în faţa unui nu- i meros public, al şaselea­­ spectacol cu piesa „Gu­lba-­­ ba". @ La Festivalul, de la ' I Bálványos, I.J.E.COOP. Sfin-­­ 1 tu Gheorghe este pre- i­­­zent cu 40 de puncte de des- i 1 facere care vor pune la dis­­t­­­poziţia excursioniştilor 8.000 ţ 1 porţii fleici, 10.000 mici, t ij 22.000 sticle bere, 20.000 leu­ ) 1 căii îngheţată „Polar", 5.000 ţ 1 sticle răcoritoare, o bogată (­­ şi variată gamă de dulciuri, / l­a Un tractor furat de la 1 / Secţia I.M.A. din Ghelinţa !­ţ ) Autor Papp János, în vîrstă I | de 24 ani. In drum spre Oj- C­i dula s-a răsturnat avariind t T grav tractorul. Conducătorul | \ „improvizat" a suferit o frac- 1 i tură de coloană vertebrală. ! ? în prezent se află la spital. ^ t Organele de miliție au înce­­s­­­put cercetările. @ Fotbal! * 1 Mîine cupa „Oltul" pentru­­­­ echipele de copii. Participă i \ echipele din Tîrgu Secuiesc,­­ I Covasna și Sfîntu Gheorghe. 1­­ Le urăm succes! ț

Next