Cuvîntul Nou, iunie 1971 (Anul 4, nr. 342-367)

1971-06-25 / nr. 363

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean De pe cuprinsul patriei . De curînd au fost puse în vînzare noile uleiuri româneşti „M-1­0 W 30 Extra" şi „M-20 W 40 Extra" pentru automobile. Obţinute din ţiţeiuri parafinoa­se, ele asigură funcţionarea mo­toarelor, cu­­ care sunt echipate vehiculele, pe un parcurs de a­­proape 6 000 km. Aceste uleiuri au o temperatură de congelare neobişnuit de scăzută, puterni­ce calităţi detergente şi calităţi de ungere foarte bune, indife­rent de variaţiile de temperatu­ră. Calitatea superioară a uleiu­lui „M-20 W 40 Extra“ a fost a­­testată recent şi de laboratoare­le cunoscutei firme franceze „Renault", iar renumita firmă „Edwin Cooper Company Limi­ted" din Londra a trimis o di­plomă prin care elogiază carac­teristicile noilor produse româ­neşti, considerîndu-le competi­tive cu ale celor mai bune de acest gen din lume.­­ In portul Constanţa a a­­costat, joi dimineaţa, nava so­vietică de pasageri „Taras Şevcenko“, avînd la bord pes­te 350 de turişti vest-germani, care vor vizita litoralul româ­nesc. „Pasagerul“ sovietic e­­fectueaza, în vara aceasta, mai multe croaziere turistice in Marea Neagră şi Marea Medi­­terană, înscriindu-şi în itine­­rariu şi portul nostru maritim.­­ S-a redeschis staţiunea balneară de la Monteoru. O da­tă cu aceasta a fost inaugurat un modern pavilion de odihnă şi tratament avînd o capacitate de 110 locuri. El va fi folosit cu prioritate de către ţăranii coo­peratori din judeţul Buzău, pu­ţind să găzduiască, în limita lo­curilor, şi alţi oameni ai muncii din diferite zone ale s ţării. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! La chemarea Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Aşa după cum arătam şi în numărul de ieri al ziarului nostru, toate colectivele de muncă din întreprinderile industriale ale ju­deţului Covasna, au răspuns „prezent" la chemarea lansată de Con­siliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, răspuns concretizat în substanţiale angajamente suplimentare luate în plus faţă de anga­jamentele iniţiale. Astăzi vă prezentăm angajamentele colectivelor de muncă de la Combinatul textil, Fabrica de tittarete şi I.I.L. „Mo­bila" din oraşul Sfîntu Gheorghe. COMBINATUL TEXTIL Analizînd posibilităţile existente, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din unităţile industriale ale com­binatului şi-au propus ca prin cr­eşterea indicilor de utilizare a capacităţilor de producţie şi prin­­tr-o mai bună gospodărire a mate­riilor prime şi materialelor auxilia­re, să obţină însemnate sporuri de producţie şi să reducă continuu cheltuielile la 1000 de lei produc­ţie marfă. Astfel, angajamentul ini­ţial la producţia globală a fost majorat cu 13 milioane lei; la pro­ducţia marfă de asemenea cu 13 milioane Iei; pînă la sfîrşitul aces­tui an se vor obţine 500.000 lei beneficii peste plan; se vor rea­liza peste prevederile angajamen­telor iniţiale 70.000 m.p. ţesături şi două tone fire tip bumbac. Pe piaţa externă combinatul va livra produse ce vor depăşi cu 100 mii lei valută, angajamentul iniţial. FABRICA DE ŢIGARETE Colectivul de muncă al acestei fabrici a răspuns chemării Consi­liului Naţional al Frontului Unită­ţii Socialiste, suplimentîndu-şi la rîndul său angajamentele pe a­­nul 1971, după o matură şi temei­nică analiză a tuturor posibilită­ţilor şi resurselor, existente, in vederea valorificării lor supe­rioare. Faţă de 700.000 lei valoa­rea angajamentului iniţial la pro­ducţia globală şi marfă s-a luat un angajament în plus de 2 milioane de Iei; beneficiile ce se vor reali­za suplimentar se cifrează la 200.000 lei, iar in unităţi natura­le se vor realiza 200 de tone ţigări mai mult decit prevedea angaja­mentul iniţial. I.I.L. „MOBILA" Consemnămi din angajamentele luate suplimentar de către mun­citorii, tehnicienii şi inginerii de la I.I.L. „Mobila" din oraşul Sfîn­­tu Gheorghe, pe cel referitor la producţia globală, a cărei valoare este de 250.000 de lei. Mai men­ţionăm că pînă la finele anului vor fi produse suplimentar gar­nituri de mobilă în valoare de 100.000 de lei. Instalaţii de inaltă tehnicitate la Combinatul „Azomureş" din Tîr­­gu Mureş. De încheierea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltarea furajelor depinde în mare măsură Reuşita campaniei de vară Cu fiecare zi ce trece ne apro­piem tot mai mult de începerea recoltării cerealelor, campanie deosebit de importantă care ne o­­bligă la executarea unui volum mare de lucrări, într-o perioadă relativ scurtă. Reuşita campaniei de vară, po­sibilitatea începerii secerişului în momentul oportun depinde de pregătirea recoltărilor şi de fap­tul dacă vom reuşi să terminăm din timp lucrările de întreţinere a culturilor şi de recoltare a fu­rajelor. Suprapunerea acestor lu­crări agricole cu secerişul, nu nu­mai că ar crea greutăţi mari în organizarea muncii, dar prin de­calarea în timp a secerişului, ar stînjeni desfăşurarea tuturor lu­crărilor ulterioare. Aceste considerente au deter­minat consiliile de conducere să intensifice desfăşurarea lucrărilor agricole în cooperativele agrico­le din judeţ. în cursul ultimei săptămîni s-au prăşit suprafeţe mari cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr sau alte plante prăşitoa­­re, avansând şi cu recoltarea tri- Ing. D SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a) «•sara­nsEssa sat Ca să ajungi la una din ta­berele de vară pentru bovine ale C.A.P. Valea Crişului, tre­buie să urci drumul care şer­puieşte în serpentine prin pă­durile Vadaşului. Cocoţată pe culmea dealului, poiana pe care pasc vacile ţi se înfăţi­şează după ultima curbă par­cursă. Mă intîmpină forfota oame­nilor, strigătele lor, sunetul tălăngilor, zgomote care pre­ced operaţia mulsului. Am so­sit la timpul potrivit. Anima­lele au intrat în ţarc, şi fie­care îşi ocupă locul ştiut, în­cepe mulsul. Susurul ritmic al şuviţelor subţiri care încep să curgă în găleţi, îţi creează o poftă nebună de a sorbi o ca­nă de lapte proaspăt. In cu­rînd, căldarea este umplută. Strecurat apoi printr-un tifon steril şi introdus în bidoane, laptele va fi transportat spre centrul de colectare. Gyula Kövér — unul din mulgători — se apropie de mi­ne. Ţine în mină o ulcică pli­nă cu lapte înspumat. — Gustaţi ! Ii mulţumesc. Parfumul cald al laptelui îmi pătrunde în nări. Şi, în timp ce Gyula Kö­vér se aşază iar pe scăunel finind între genunchi găleata şi începînd să mulgă altă va­că, încerc să-l descos. Aflu că tabăra de vară de la Vadaş a C.A.P. Valea Crişului este deservită de 16 oameni, mul­gători şi îngrijitori. Cele peste 160 de vaci pasc pe o păşune de 150 ha. Fiecare mulgător ■ mulge 15—16 vaci, obţinîn­­du-se în medie pe fiecare cap de vacă furajată, peste 5 litri de lapte pe zi. Fac un calcul sumar şi ajung la concluzia că tabăra de vară Vadas pre­dă zilnic centrului de colecta­re o cantitate de peste 800 li­tri de lapte, îl întreb pe Gyula Kövér dacă îi place viaţa pe care o trăieşte aici. „Lucrez ca mul­gător de 14 ani — îmi spune. Cred că acest fapt vă dă răs­puns la întrebare. Activitatea de aici face parte deja din fiinţa mea. Nu ştiu dacă mi-aş putea găsi bucuria în altă parte“. Pînă spre sfîrşitul lunii sep­tembrie, vacile sunt ţinute în tabără. Mulgătorii şi îngriji­torii sunt cazaţi în clădirea din incinta taberei, unde trăiesc in condiţii civilizate. Ei sunt a­­provizionaţi cu alimente şi îm­brăcăminte, au aparate de ra­dio portative. „Nu ne putem plînge de izolare — îmi spu­ne Mihály Domokos, un alt mulgător. Uneori, coborîm în sat, să vedem ce mai este pe la casele noastre. Sunt cu toţii convinşi de importanţa pe ca­re o are păşunatul de vară MARIUS DEAC I »Ăi- sicam o*.-—. tssm­­ Printre mulgătorii din tabăra de vară Vadas (Continuare în pag. a 3-a) Anul IV Nr. 363 VINERI, 25 iunie 1971 4 pagini 30 bani Delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-a încheiat vizita oficială de prietenie în R.P. Mongol. Joi dimineaţa, delegaţia de par­tid şi guvernamentală română, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi-a încheiat Vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revo­luţionar Mongol, a Prezidiului Ma­relui Hural Popular şi a Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Popu­lare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegaţia ro­mână a fost­­ condusă de tovarăşii Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secre­­tar al Comitetului Central al Parti­dului Popular Revoluţionar Mon­gol, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al Republicii Populare Mongo­le, Jamsaranghiin Sambu, preşedin­tele Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alţi conducători de partid şi de stat mongoli. Pe aeroport se­ aflau un mare număr de cetăţeni din capita­la R.P. Mongole.. Erau, de asemenea, prezenţi membri ai corpului diplomatic a­­creditaţi în R. P. Mongolă, precum şi personalul Ambasadei Române la Ulan Bator. în cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia şi Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole şi s-au tras 21 de salve de tun. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, în­soţiţi de tovarăşii Jumjaaghiin Te­denbal şi Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de o­­noare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit membrilor de­legaţiei române buchete de flori, în încheierea solemnităţii de ple­care, tovarăşul Jamsaranghiin Sam­bu, preşedintele Prezidiului Mare­lui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. înapoierea în Capitală Joi după-amiază s-a înapoiat în Capitală delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat, întovărăşit de soţia­ sa, Elena Ceauşescu, care a făcut vizite ofi­ciale de­ prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Popu­lară Democrată Coreeană, Repu­blica­ Democrată Vietnam şi Repu­blica Populară Mongolă. Din delegaţie au făcut, parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consili­ului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru la Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal­ București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-ad­­junc al ministrului afacerilor ex­terne. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovară­şii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănes­­cu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănes­­cu, Mihai Marinescu, împreună cu soţiile. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului, con­ducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, generali, ziarişti români şi corespondenţi ai presei străine. Au fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al R.P. Chineze, Li Ha Zun, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R.P.D. Coreene Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Bu­­yanghiin Bud, însărcinatul cu afa­­ ­rm (Continuare în pag. a 4-a) Realizarea investiţiilor impune mai multă responsabilitate în îndeplinirea obligaţiilor legale! Pe lista unităţilor economice de stat din judeţul nostru, care în anii actualului cincinal vor cu­noaşte o mare dezvoltare, se nu­mără şi întreprinderea­ de in­dustrializarea laptelui. La 6 mai a. c., la noua fabrică de brînzeturi de pe platforma in­dustrială a oraşului Tîrgu Secuiesc, a intrat în funcţiune u­­na din secţiile principale — secţia pentru fabricarea brînzei de bur­duf ; conform planului, peste cî­­teva zile — mai precis la data de 30 iunie — urmează să fie cuplată la circuitul economiei naţionale, întreaga capacitate de producţie a fabricii. Tot în acest an — în trimestrul IV — în conformitate cu prevederile planului cincinal de dezvoltare economică a judeţu­lui Covasna, în oraşul Sfîntu Gheorghe se vor ataca lucrările de execuţie a unei fabrici de pro­duse lactate, cu o capacitate de 140 tone brînzeturi pe an şi 100 hl de lapte şi produse lactate proaspete pe zi. .. Aşadar, obiective de mare în­semnătate pentru înfăptuirea că­rora — beneficiar şi constructor — trebuie să depună toate efortu­rile. Dar, să le analizăm pe rinei. Pen­tru aceasta, facem o vizită benefici­arului de investiţii. în lipsa di­rectorului şi a inginerului şef, dis­cutăm cu cel mai competent om din întreprindere în asemenea probleme — şeful compartimentu­lui de investiţii — mecanic şef, ing. Maria Székely. — Aşadar, la 30 iunie vom săr­bători punerea în funcţiune a Fa­bricii de brînzeturi din Tîrgu Se­cuiesc — anticipăm noi, pentru a demara discuţia. Interlocutoarea însă, ne um­breşte entuziasmul. — Nu se ştie(! ?) Avem foarte multe greutăţi. Ne lipsesc coturi­­le inoxidabile pentru o serie de u­­tilaje tehnologice. Tocmai am ter­minat de vorbit cu unele întreprin­deri de industrie a laptelui din ţară, cărora le-am cerut să ne a­­jute ... Unele ne-au promis, altele ne-au refuzat... Pe de altă parte, antreprenorul general, Trustul 5 Construcţii — Braşov, ne-a comuni­cat că el consideră că s-a achitat de sarcină şi că vrea să stabilească termenul de recepţie definitivă a fabricii, pentru ziua de 28 iu­nie...! Cum să facă recepţia de­finitivă cînd de fapt întreprinderea 10 instalaţii mai are de executat o serie întreagă de lucrări, nu în­ţeleg ...! ? — Ce-ar mai fi de făcut la acest obiectiv în afară de montarea co­­turilor inoxidabile ? — Nu vă pot spune, pentru că nu ştiu! ....Ceea ce v-am relatat, cu­nosc din cele ce mi-a relatat şi mie tov. ing. şef, Filip Dragnea. — Şi totuşi, dumneavoastră răs­pundeţi de investiţii, sînteţi şefa compartimentului ... — Da, dar mă ocup mai mult de probelemele mecanicului şef! — precizează interlocutoarea. De a-L. VOICULESCU ^ (Continuare în pag. a 3-a) la pagina a 2-a FEMEIA ŞI VIAŢA /V O nouă „șarjă" de pîine scoate din cuptor Fluszti Pal, de la Fabrica de pîine din orașul Sfîntu Gheorghe. La începutul lunii aprilie, un reprezentant al administraţiei ,de la Washington recunoaşte în faţa membrilor Senatului ca la bordul unor avioane şi va­poare purtînd însemnele US-NAVY, experţi­­americani şi ai unor organizaţii interna­ţio­nale întreprind prospecţiuni petroliere. Pînă aici nimic deo­sebit. Nu este prima oară cînd armata americană îşi pune la dispoziţie serviciile în scopuri „majore" (nu neapărat milita­re...). Interesant de menţionat este regiunea în care­ se între­prind aceste prospecţiuni . Cînd sînstele şi petrolul se amestecă---i i) w 8 i ■-ud-estul asiatic. Avioanele şi navele militare­­americane s int aici un mijloc curent de deplasa­­■ re, căci regiunea la can­ne­rele­, rím este de mai mulţi ani sce­na unui singeros război. Oare nu este periculos să întreprinzi prospecţiuni într-o regiune în Care se poartă război? Şi încă unul de talia celui vietnamez ? Sau interesele economice sunt atît de mari încît­­ justifică cele politice şi militare ? LIVIU MUREŞAN (Continuare în pag. a 4-a.) . Astăzi şi mîine, la Bă-­­­ţanii Mari, are loc un schimb­­ de experienţă, organizat de­­ Comitetul judeţean pentru­­ cultură şi artă, la care par- » ticipă toţi directorii cămine-­­ lor culturale din judeţ.­­ La­­ Casa orăşenească de cultură­­, din Tîrgu Secuiesc s-a des-­­ chis o expoziţie şcolară, cu­­­­prinzînd lucrări executate în­­ cadrul cercurilor de lucru­­ manual. Operele tinerilor ar­tişti pot fi admirate zilnic între orele 9—13 şi 17—20, în sala de expoziţii. „ în ziua de 27 iunie a.c., elevii din cele 5 oraşe ale jude­ţului organizează duminici cultural-sportive. Se anunţă întreceri pasionante, mani­festări artistice interesante . Casa de cultură a ora­şului Tîrgu Secuiesc găzdu­ieşte mîine, la ora 20, spec- ^ tacolul dat de ansamblul fol­cloric „Harghita" din Mier­­curea-Ciuc.­­ O adresă u­­tilă: Biroul de copiat acte, din oraşul Sfîntu Gheorghe, str. Ciucului nr. 16, deschis zilnic între orele 7—13 şi 17—19.­­ Astăzi, mîine şi poimâine, la clubul muncito­resc „Gheorghe Doja" din Sfîntu Gheorghe se desfă­şoară campionatul individual masculin de şah — faza ju­deţeană. Cei 12 participanţi se vor confrunta zilnic în­tre orele 17—21. @ Mare meci mare! Duminică, înce­­pînd de la ora 11, pe tere­nul de bitum al Şcolii spor­tive din oraşul Sfîntu Gheor­ghe va avea loc o partidă deosebit de atractivă între reprezentativa locală de handbal (junioare) şi forma­ţia cehoslovacă „Slavoi Zora", din Almat*.

Next