Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)

1971-07-22 / nr. 386

a«!» IV. Nr. 386 ZOOTEHNIA IN CENTRUL ATENŢIEI Conducerea C.A.P. Covăs­ilă manifestă o grijă din ce în ce mai mare pentru dez­voltarea sectorului zooteh­nic. Astfel, pe lingă tradiţia pe care o are în creşterea o­­vinelor unitatea a pus baze­le unui puternic sector de taurine ce cuprind 337 capete, din care 279 sunt v­aci de lapte, iar 58 în repaus gestant avansat. La acest re­zultat demn de remarcat, a contribuit în bună parte or­ganizarea păşunatului raţio­nal şi întreţinerea păşunilor prin irigare şi tratare cu în­grăşăminte artificiale. în a­­celaşi timp, producţia obţinu­tă de pe urma sectorului zoo­tehnic — în medie 9,6 litri lapte pe cap de vacă furaja­tă — laudă priceperea mul­gătorilor Anton Gheorghe, László Vén, Lucreţia Niţu, Albert Debreczi etc., şi com­petenţa medicului veterinar Dan Jurebiţă care asigură zilnic asistenţa medicală ne­cesară creşterii şi îngrijirii sănătăţii animalelor. (A. Hul­­poi). FILM DE SCURT METRAJ Recent, în scopul populariză­rii pe piaţa externă şi inter­nă a noii tehnologii a nanta­­lonului ,,permanent-press“, Fabrica de confecţii din Tîr­­gu Secuiesc a colaborat la turnarea unui film de scurt metraj. Filmul în culori in­titulat „Izvoarele '71" cuprin­de secvenţe de la o paradă a modei unde au fost pre­zentate noile modele de pan­talonii, pentru bărbaţi şi fe­mei, precum şi alte conecţii, nou create, cum ar fi: diver­se costume pentru bărbaţi, sacouri pentru bărbaţi şi a­­dolescenţi, uniforme şcolare etc. De asemenea, a fost fil­mată expoziţia permanentă a întreprinderii, precum şi linia tehnologică de fabricaţie „perm-press". (C. Stoenescu)­. DE CE N-ARE BALTA PEŞTE ? Constat cu deosebită satis­facţie, ca de altfel toţi locui­torii străvechiului oraş Sfîn­­tu Gheorghe, că în capitala judeţului nostru, noul este prezent la tot pasul: teatru de vară, cinematograf, se construieşte casa de cultură, hotelul etc. Aşa că, nu am fost surprins de loc, cînd într-una din zilele trecute, avînd treabă prin cartierul Simeria, am observat în faţa supermagazinului alimentar un imens „lac de acumulare“. Cei „răi de gură" susţineau, că de fapt ar fi vorba doar de noroi şi de o băltoacă ră­masă după ploaie (condiţiile fiind create de cei care se ocupă de construcţia şi gos­podărirea cartierului), dar mie tare nu-mi venea să cred. Iar ca argument pot in­voca faptul, că după cite cu­nosc eu, broaştele se pot în­­tîlni doar în preajma iazuri­lor şi a bălţilor şi nicide­cum a băltoacelor izvorîte din neglijenţă. Mă-ntreb nu­mai de ce nu s-o fi gîndit cineva să aducă şi un trans­port de peşti cu care să populeze acest lac. Atunci cel puţin aş putea invoca şi eu argumente mai substan­ţiale, de alea pescăreşti. Sau dacă nu, atunci să se desfiin­ţeze lacul! (C. C. Urzică). CONSTRUCŢIA DISPENSA­RULUI AVANSEAZĂ RAPID în aceste zile s-a terminat montarea acoperişului la dis­pensarul aflat în construcţie în comuna Dobîrlău. La a­­ceastă acţiune şi-au adus un aport susţinut, prestînd nu­meroase ore de muncă vo­­luntar-patriotică, atît localni­cii cit şi cei din satele apar­ţinătoare. Animaţi de ace­leaşi sentimente, de a vedea întreaga construcţie termi­nată cît de curînd, cetăţenii au trecut imediat la instala­rea ferestrelor şi în curînd vor începe lucrările la insta­laţia electrică a noii clădiri. (N. Banciu). O PROPUNERE ÎNCUIETOARE Avînd în vedere faptul că, în repetate rînduri apa din cartierul Simeria se opreşte, fără să se anunţe în preala­bil locatarii, propunem ca I.J.G.L. să angajeze nişte sa­­cagii care să facă aprovizio­narea cu apă a cartieru­lui (!?) (C. Mărăcine). LUDOVIC CSATA,­­cu sprijinul corespondenţilor ! JUDEŢEAN Activitatea politico-educativă (Urmare din pag. 1) lui artistic sau distractiv în da­una muncii de educaţie. In ultimii ani au fost stimulate din ce în ce mai mult unele forme de paradă ale activităţii culturale, s-au or­ganizat concursuri peste concur­suri, care cereau eforturi chiar şi financiare dar care după o primă etapă îşi pierdeau caracterul­­ de masă şi se­­ fi­nalizau prin unele spectacole fas­tuoase de gală, extrem de costisi­toare, creînd falsa impresie a exis­tenţei unei vaste mişcări cultural­­artistice de amator, la nivelul artei profesioniste. Această orientare spre aspecte minore, de suprafaţă, s-a resimţit chiar şi în structura aparatului sindical! S-a considerat, în urma celor amintite, că pentru activita­tea spectaculară este necesar un număr mare de cadre iar pentru problemele educative este sufici­ent un singur om. In mod normal, aceste digresiuni de la esenţă, au dus la diluarea muncii politico-e­­ducative a maselor, desfăşurată de către sindicate. De asemenea sunt de părere că s-a făcut mult prea puţin pentru utilizarea justă a cadrului pe ca­­re-1 oferă adunările grupelor sin­dicale la care participă toţi sala­riaţii, indiferent de funcţie, vârstă sau sex. Deşi avem această posibi­litate, nu am căutat în suficientă măsură să folosim adunările de grupe pentru popularizarea şi ex­plicarea politicii partidului, pentru a convinge oamenii muncii ca ceea ce vrea partidul este de fapt iden­tic cu ceea ce doreşte fiecare sala­riat, serveşte în mod direct inte­resului oamenilor muncii. Abandonînd acestă poziţie, sin­dicatele vor trebui să asigure în­­tr-un răstimp relativ scurt, cunoaş­terea şi dezbaterea documentelor şi a tezelor de bază ale politicii par­tidului, cu toţi salariaţii care n-au fost cuprinşi în formele organiza­te ale învăţămîntului de partid. Am stat de vorbă în aceste zile cu numeroşi oameni ai muncii şi din discuţiile purtate a reieşit, pe de-o parte, satisfacţia deplină pe care au simţit-o interlocutorii ci­tind din presă propunerile cons­tructive făcute, de secretarul ge­neral al partidului, iar pe de altă parte, a rezultat că în viaţa noas­tră de toate zilele întîlnim nenumărate aspecte fără conţinut educativ. Manifestările de acest gen, începînd cu poeziile fără înţe­les, statui care sperie copiii şi ter­­minînd cu filme şi piese de teatru, respectiv „Opere de artă" care prezintă realitatea în mod defor­mat, speculînd grotescul şi fantas­magoriile bolnăvicioase, trebuie combătute cu spirit partinic. Numai astfel vom putea sprijini Intr-ade­văr, prin activitatea politico-edu­­cativă pe care o desfăşurăm, edifi­carea orânduirii socialiste. Expunerea rostită recent de to­varăşul Nicolae Ceauşescu anali­zează sub toate aspectele deficien­ţele constatate în activitatea politi­co - educativă de masă, oferind în acelaşi timp şi căile concrete de soluţionare. Sunt convins că prin realizarea propunerilor făcute şi prin aplicarea măsurilor pe care le vom stabili noi, comuniştii şi toţi oamenii muncii, împreună cu conducătorul de nădejde, Co­mitetul Central al Partidului Comunist Român, vom reuşi să facem totul pentru ca mij­loacele de educaţie utilizate de so­cietatea noastră, să serveasccl din toate punctele de vedere făuririi societăţii comuniste. Ef DD aD D D D D D D D D D D D D D D D D D D D P ... Aş vrea să văd o­­mul care în faţa unei in­vitaţii atît de politicoase primită deunăzi intr-un plic şi semnată de un grup de cetăţeni ar fi zis ba ! Aşa că, m-am îmbarcat în primul tren sosit în ga­ra Sfîntu Gheorghe şi am descins la întorsura Bu­zăului. Cum intru în oraș, pe dreapta, văd un cior­chine de oameni scrutând zările. Unul mai şugubăţ, cu un fierăstrău mecanic pe umăr, privește insis­tent cerul abia înseninat și zice : — Mai degrabă vin venusienii cu farfuriile lor zburătoare, decît au­tobuzul nostru de Bar­­cani... — Da, mă rog matale, ce-i cu autobuzul ? — mă interesz eu. — Precis că-i­ iar în pană, cum îi e năravul. Din 7 zile ale săptămînii, două merge, cinci stă în reparație. I-a schimbat și motorul, dar degeaba ! A­­bia-i tine caroseria și, ră­­pănos cum e, mai că ne face urbea de rîs! — Stai frate, că nu se poate ! — încerc să-l tem­perez pe localnic. Păi, du­­­pă cite ştiu ... — Vai de mine şi de mine, te pomeneşti că matale eşti de la I.J.G.C. Sfîntu Gheorghe, — îmi 13­31 zice omul şi m-apucă ... amabil de guler. Fraţilor, cetăţeanu' e de la între­prinderea de gospodărie comunală, cea care se o­­cupă cu transportul ur­ban. — Lămurește-1! — zice unul. — Eu zic să-l facem „recomandată-express" și să-l expediem cu răspuns plătit, pe adresa tovară­şului director Andrei Lö­­rinez... — Ba, mai bine-1 ur­căm în pomul cela să ne anunţe cînd se zăreşte autobuzul! — Și dacă nu vine au­tobuzul ? Să stea acolo degeaba, să ne privească de sus ? — Nu, că tăiem po­mul!... Sau mai bime-1 fa­cem arșicei — Ba-1 facem autobuz, să ne­­ transporte la Bar­cani. — Nu-i bun, că n-are decît un loc. Cel mult îl trecem pe post de taxi­metru ... Ai încurcat-o foileto­­nistule! — îmi zic. Un­de ești tu I.J.G.C.-ule să mă scapi de belea ?! In­spirat, mă recomand pe bază de legitimaţie şi . .. . scap de o scărmăneală — la propriu, nu la figurat. — Prea stimabile foile­tonist — mi se adresează atunci motoristul dregîn­­du-şi protocolar de trei ori glasul. Ia matale aminte de ce va să-ţi audă urechi­le. Oraşul întorsura Bu­zăului are două autobuze pentru transportul în co­mun. Unul — cel albastru, cu nr. 31-GV-341 — de­serveşte „Linia — 1.“ : Crasna — întorsura Bu­zăului — Brădet. Şi mer­ge, că-i bun. îl primirăm ca nou, mai acu' anul. Cel portocaliu însă — cu nr. 31—CV—378 — o rablă pe care nici depozitele de fier vechi ale I.G.M. n-ar primi-o fără... re­comandări —­­e destinat să deservească „linia 2“ : întorsura Buzăului — Barcani. — Am înțeles. Ăsta vă face șicane, se strică . .. — Aşa e. Dar ştii stima­bile citi locuitori ai urbei noastre suferă din prici­na asta ? Pe puţin 200 ! Oamenii întîrzie de la seriviciu, producţia sufe­ră, şcolarii pierd ore pre­­■''oase de la şcoală... şi tot aşa din bucluc în bu­cluc, pierdem cu toţii tim­pul, ba ne mai stricăm şi încăcălţările mergînd pe jos, de aici la Barcani şi retur ... — Vreo „lăcrăroaţie" la I.J.G.C. — Sfîntu Gheorghe, aţi făcut ? — Lăcrămaţie, zici ? Am făcut zece, nu una! Ne-am adresat şi unuia de-i zece Pojeni, de la serviciul de transporturi comunale. Crezi poate că am primit vreun răs­puns ? Aşi! Tac cei de a­­colo de parcă am fi gre­şit adresa ... Acu' te prinserăm pe matale. Ar­­de-le o praftoriţă, să se sature. Şi dacă se rezolvă problema, te facem o plimbare pînă-n Barcani, să ne vezi aşezările ... Ciudaţi oameni şi în­­torsuren­ii sau bărcănenii ăştia! Auzi dumneatale, după ce că I.J.G.C.-ul le pune autobuz la dispozi­ţie, mai au şi pretenţia ca el să circule ! Cică-i piesă de muzeu. Ei şi ? Păi piesele de muzeu — o ştie oricine — sînt foar­te scumpe ! Aşa că, n-au decît să vîndă „piesa" şi să ia alta nouă, poate chiar şi două, dacă la tocmeală o scot la un preţ bun ! .. . Şi, încă ce­va : vor să li se răspun­dă la „lăcrămaţii". Păi, ştiţi dumneavoastră sti­maţi tovarăşi, ce s-ar în­tâmpla dacă pentru fieca­re din ele I.J.G.G.-ul ar expedia cite un răs­puns recomandat sau chiar simplu ? Ar greva activitatea financiară a întreprinderii, cu cheltu­ielii neecon­omicoase... Dacă nu mă credeţi o să-l rog pe tov. Andrei Lo­­rinez, directorul I.J.G.C. să v-o confirme personal. Asta e! Și acum, gata! Pun punct și plec după subiec­te de foileton. Tot în în­torsura, că-i mare! L. VIFOR Autobuzul portocaliu D D D D DD D DD D ap DD D D000D0 k­m­ inm­m mm m lacrizii 11=31=3□ Ol i­ni inni (Urmare din pag. 1) ni taţi mari cum ar fi complexele de animale. De aceea, începînd cu anul acesta, s-a trecut la înfiinţa­rea a trei complexe de vaci cu o capacitate de cite 500 capete fie­care în comunele Mărtineni, Chi­­chiş şi Ghidfalău. Lucrările de construcţie a acestor complexe au fost contractate cu I.J.C.M. care s-a apucat de lucru, urmînd ca pi­na la sfârșitul anului viitor ele să fie dotate cu cele mai moderne utilaje, care vor permite introdu­cerea tehnologiilor moderne. Red. — Cu ce vor fi populate aceste complexe ? Tiberiu Varga — în privința popularii lor cu material de o înaltă valoare zootehnică organele noastre au luat deja măsurile de selecţionare a junincilor în cadrul cooperativelor agricole de pro­priveşte pregătirea specialiştilor care vor conduce aceste complexe, aceştia vor participa într-un viitor apropiat la cursuri ce se vor or­ganiza pe lîngă Institutul agrono­mic din Club Red. — Aminteaţi de înfiinţarea unor ferme specializate în legu­micultura. Care este contribuţia lor la asigurarea fondului pieţei cu legume şi care sînt perspecti­vele de dezvoltare, a lor în viitor? Tiberiu Varga — Aproviziona­rea populaţiei cu legume de tot soiul este una din răspunderile ce revin asupra organelor agricole locale. în acest scop la iniţiativa U.J.C.A.P. şi a Direcţiei generale a agriculturii Covasna a fost în­fiinţată la Tîrgu Seen­.­ o carţie intercooperatistă profilată pentru producerea legumelor în sere. La această asociație parti- I­CE=1□ CUVÎNTUL NOU aannal Profilarea - condiţie esenţială agriculturi a unei moderne dircţie. Valea Crişului, Bodoc, Mal­­naş, Micfalău, Bicsad pentru com­plexul de la Ghidfalău , Chilieni, Ilieni, Reci, Sîntionlunca, Lisnău, Ozun pentru cel de la Chichiş , Ză­bala, Covasna, Ghelinţa, Catalina, Tamaşfalău pentru complexul de la Mărtineni. Desigur, în viitor se vor extinde­­aceste complexe şi în alte localităţi, paralel cu creşterea numărului de animale, preconizîn­­du-se ca pînă în anul 1975 numărul lor să ajungă la 18. Red. — Concentrarea animale­lor în cadrul unor complexe nece­sită un plus de furaje şi produce­rea acestora reclamă prezenţa u­­nor specialişti. Cum se vor rezolva aceste probleme în judeţul Covas­­na ? Tiberiu Varga — în ce priveşte asigurarea bazei furajere s-a re­partizat pe lîngă fiecare complex o suprafaţă de 300 hectare în­ ca­drul cooperativelor asociate, care vor fi cultivate cu lucerniere şi tri­­foliene în special, iar în ceea ce cipă cooperativele din Turla, Catalina, Lunga şi Tîrgu Se­cuiesc, în prima fază, se ame­najează o seră cu suprafaţa de 5000 metri pătraţi, care va fi dată în funcţiune la sfîrşitul acestui an. Analizîndu-se posibilităţile exis­tente s-a ajuns la concluzia în­fiinţării unui complex de sere care în anul 1975 v­a totaliza 50.000 metri pătraţi. Tot în scopul îmbunătăţirii a­­provizionării populaţiei cu legume s-a constituit la Sfîntu Gh­orghe o asociaţie intercooperatistă care cuprinde două ferme spec­­iz­ate pentru producerea legumelor pe o suprafaţă de 200 hectare. La a­­ceastă asociaţie participă cu cite 50 de hectare teren amenajat în­ sistemul de irigaţii de la Cîmpul Frumos, cooperativele agricole, din Ghidfalău Chilieni, Gnu şi Sfîntu Gheorghe. In perspectivă şi în cadrul acestei asociaţii se in­tenţionează înfiinţarea unui com­plex de sere pe o suprafaţă de 50 000 metri pătraţi. Primele lucrări la aceste obiective vor începe în anul viitor. Este necesar un plus de investiţie (Urmare din pag. 1) activitatea în acea zi, îl supli­neau în îndeplinirea ei. —Unde este fiul dumneavoas­tră ?, i-am întrebat. — La plajă, mi s-a răspuns. E timp frumos şi s-a dus cu nişte colegi. Iată, deci, cum părinţii, poate intenţionat sau fără să-şi dea seama, în loc să-i cultive res­ponsabilitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce le primeşte, au con­tribuit la cultivarea comodităţii fiului lor, lipsei de intransigenţă faţă de îndeplinirea misiunii pri­mite. înţeleg ajutorarea sau înlo­cuirea copiilor atunci cînd aceştia sunt , solicitaţi să facă nişte tre­buri care să contribuie în mai mare măsură la formarea lor pen­tru viaţă, dar nu pentru simplu motiv de a-i oferi o viaţă cît mai comodă, lipsită de orice ideal. De aceea, consider de o maximă în­semnătate faptul ca părinţii să fie, în primul rînd, aceia care să nu permită copiilor să trăiască parazitar, să-i oblige să efectueze, după puterile lor, orice muncă. Dr. 00 îmi 11=3­1=31 D Eficienţă sporită prin prin folosirea intensivă a utilajelor (Urmare din pag. 11 nu putea face faţă cerinţelor. Au existat cazuri cînd unele reparaţii curente ce trebuiau să se execute la punctele de lucru, se făceau cu mare întîrziere şi astfel punctele de lucru erau lipsite zile întregi de aportul unor utilaje. Acum, atelierul de întreţinere lucrează după un plan bine întoc­mit, în concordanţă cu planul de producţie operativ. De asemenea, în cazurile de defecţiuni a utilaje­lor la punctele de lucru, lucrătorii de la­ atelier dispun de o maşină utilată cu toate sculele necesare şi de piese de schimb pentru re­pararea acestora cît mai operativ. în acelaşi timp, la sfârşitul fie­cărei zile de lucru mecanicii de pe utilaje fac o revizie, descope­rind eventualele defecţiuni „laten­­­te", care ar putea duce la staţiona­rea utilajului. Am avut cazuri cînd staţionările au fost preîntimpinate în acest fel. Important este şi fap­tul că problema întreţinerii utilaje­lor a devenit o problemă a întregii mase de muncitori şi tehnicieni. Astfel, mecanicii Pál Iosif şi Mol­nár Andrei, urmăresc în permanen­ţă modul în care şi ceilalţi munci­tori îşi întreţin utilajele, iar cînd este cazul pun umărul şi ajută la repararea acestora. — Cu regret, ne spunea tovară­şul Andrei Lörincz, trebuie să a­­mintesc că în activitatea noas­tră, cu toate eforturile pe ca­re le-am depus, mai persistă încă unele carenţe care s-au materiali­zat în staţionări ale autogrederu­­lui de 80 ore, a autogudronatorului de 10 ore, a răspînditorului de cri­blură de 20 ore, timp în care aces­te utilaje ar fi putut da o produc­ţie echivalentă cu 2 km. de asfal­tări. — Care au fost cauzele? — In primul rînd menţionez lipsa unor piese de schimb care nu ne sunt asigurate în întregime de că­tre forul nostru tutelar din Braşov, respectiv Direcţia regională de drumuri şi poduri. Totodată, ţin să menţionez că ar fi nimerit ca secţia noastră să fie dotată cu un trauler necesar transportului ope­rativ a utilajelor la diferite puncte de lucru, avînd în vedere că aces­tea sînt foarte dispersate. Au fost cazuri cînd din lipsa unui trayler a trebuit să transportăm cilindri compresori pe „propriile lor pi­cioare". Rezultatul e de la sine în­ţeles. O zi pierdută, plus depăşirea cheltuielilor cu carburanţi şi lu­­brefianţi. De asemenea, am avut cazuri cînd utilajele au staţionat din cauza unor mecanici cum ar fi Carol Szabó, care îşi făcea un obi­­cei din a lipsi de la serviciu. Dar, colectivul a reacţionat prompt. A fost discutat în şedinţele organiza­ţiei de partid şi ale grupei sindi­cale, şi de atunci nu s-au mai re­petat asemenea cazuri. Situaţia în ceea ce priveşte fo­losirea utilajelor la Secţia drumuri şi poduri din Sfîntu Gheorghe este mulţumitoare, dar mai există multe rezerve nevalorificate, pe care credem că discuţiile ce vor avea loc în cadrul apropiatei adu­nări generale a salariaţilor le vor scoate la iveală pentru a putea fi aplicate în practică şi ridica astfel, eficienţa economică a întregii acti­vităţi. Pag. 3 ! Magazinul din Brădet (Urmare din pag. I)­ ponsabi­lului de la magazin. Oamenii nu mint atunci cînd au păţit-o pe pielea lor. îi înşală la preţ. De exemplu, un pachet cu chibrituri (de 1,50 lei) „domnia sa" îl vinde (uneori) cu 2 lei. Un săpun de 3,75 lei costă 4 lei, o cutie de­ acuarele de 5,70 lei este vîndută cu 7,70 lei. Multor copii le-a vîndut ca­iete de 0,30 lei cu 0,60 lei. Ciprian Popica — Lipsesc cămăşile bărbăteşti cu numere­­ mari, peste 40 (asta în ce mă priveşte) şi pentru că am auzit discutîndu-se despre gestionar, ar trebui luate măsuri mai drastice de către conducerea cooperativei din întorsura. Fe­lul în care înţelege să se achite de sarcinile de serviciu, i-a revoltat pe oameni. Dacă i se face­ o observaţie, răspunsu­rile sînt cam de genul acestora : „Nu ştiam că sărăceşti pen­tru cîţiva mărunţi?!" sau ..Mergeţi şi cumpăraţi de unde vreţi, la mine n-o să mai găsiţi niciodată nimic”. Eugenia Bînlanu — Vorbesc în numele mai mu­ltor gos­podine din sat. De doi ani tot aşteptăm să apară în maga­zin, servicii de bucătărie (din faianţă). L-am rugat de nenu­mărate ori pe tovarăşul Stroie să solicite acest articol dar cererea noastră a rămas fără răspuns. Nu găsim lenjerie de corp pentru femei (numere mari). Elasticul lipseşte de un an de zile. Sunt poate lucruri­ mărunte, dar avem nevoie de ele. Am discutat şi cu alţi cetăţeni din sat. Majoritatea sunt revoltaţi de atitudinea gestionarului Gheorghe Stroie. Ru­găm conducerea cooperativei din întorsura Buzăului să ne comunice măsurile pe care le va lua în urma cercetării aces­tei situaţii. Şcoala profesională de mecanizare a agriculturii — Sfîntu Gheorghe — în anul de învăţăm­înt 1971—1972 califică: • MECANIZATORI AGRICOLI • ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE Examenele de admitere între 1 şi 10 septembrie din fizică şi matematică, înscrierile se fac pînă la 30 august. Actele necesare : — actul de naştere — adeverinţă de absolvire a 8 clase — certificat medical — recomandare din partea instituţiei unde lucrează (I.M.A., I.A.S., C.A.P.). Informaţii suplimentare se pot obţine de la se­cretariatul şcolii, Sfîntu Gheorghe str. Ciucului nr. 50. Telefon: 1131. de întreprinderea judeţeană construcţii-montaj di­n Sfîntu Gheorghe, strada Stacala­­te. 55 MUNCITORI CALIFICAŢI zidari dulgheri instalatori instalaţii sanitare şi de Încălzire MUNCITORI NECAL­IFICAŢI, pentru lucrări de săpături. Se asigură cazare gratuită şi până la 40 km. abonamente C.F.R. şi I.T.A., masa contra cost Informații suplimentare se dau la direcţiunea întreprin­derii, serviciul organizarea stand. JOI, 22 IULIE COVASNA „VICTORIA“ — în ghearele invi­zibile ale dr. Mariuse (orele 10, 18, 20) SFÎNTU GHEORGHE „ARTA" — Elefantul Slowby (orele 10, 17, 19, 21). „VASILE ROAITA" — Mihai Vi­teazul (orele 11, 17, 20). TÎRGU SECUIESC „8 MAI“" — Pe luciul gheţii (o­­rele 10, 16, 18, 20) 17,30 Emisiune în limba maghia­ră ; 18,30’ La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 Timp și anotimp în agricul­ură ; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară. Sport ; 20,10 Pentru sănăt­mea dv. „Cura heliomarină" ; 20,20 Anto­logia umorului: Max Linder; 21,35 Cadran internaţional; 22 20 Inter preţul săptămînii. Dorina Drăghici 22,40 Film documentar: Oraşe po­loneze — Nowa-Huta; 22,55 Tele jurnalul de noapte. Vremea în curs de ameliorare uşoară. Cerul va fi schimbător. Lo­cal se vor semnala averse de ploa­ie. Vint slab la potrivit din vest şi nord-vest. Maximele vor fi cuprin­se între 18 şi 22 de grade, iar mi­nimele între 10 şi 14 grade EIGEL GHEORGHE Meteorolog de serviciu .

Next