Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)
1971-07-22 / nr. 386
a«!» IV. Nr. 386 ZOOTEHNIA IN CENTRUL ATENŢIEI Conducerea C.A.P. Covăsilă manifestă o grijă din ce în ce mai mare pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, pe lingă tradiţia pe care o are în creşterea ovinelor unitatea a pus bazele unui puternic sector de taurine ce cuprind 337 capete, din care 279 sunt vaci de lapte, iar 58 în repaus gestant avansat. La acest rezultat demn de remarcat, a contribuit în bună parte organizarea păşunatului raţional şi întreţinerea păşunilor prin irigare şi tratare cu îngrăşăminte artificiale. în acelaşi timp, producţia obţinută de pe urma sectorului zootehnic — în medie 9,6 litri lapte pe cap de vacă furajată — laudă priceperea mulgătorilor Anton Gheorghe, László Vén, Lucreţia Niţu, Albert Debreczi etc., şi competenţa medicului veterinar Dan Jurebiţă care asigură zilnic asistenţa medicală necesară creşterii şi îngrijirii sănătăţii animalelor. (A. Hulpoi). FILM DE SCURT METRAJ Recent, în scopul popularizării pe piaţa externă şi internă a noii tehnologii a nantalonului ,,permanent-press“, Fabrica de confecţii din Tîrgu Secuiesc a colaborat la turnarea unui film de scurt metraj. Filmul în culori intitulat „Izvoarele '71" cuprinde secvenţe de la o paradă a modei unde au fost prezentate noile modele de pantalonii, pentru bărbaţi şi femei, precum şi alte conecţii, nou create, cum ar fi: diverse costume pentru bărbaţi, sacouri pentru bărbaţi şi adolescenţi, uniforme şcolare etc. De asemenea, a fost filmată expoziţia permanentă a întreprinderii, precum şi linia tehnologică de fabricaţie „perm-press". (C. Stoenescu). DE CE N-ARE BALTA PEŞTE ? Constat cu deosebită satisfacţie, ca de altfel toţi locuitorii străvechiului oraş Sfîntu Gheorghe, că în capitala judeţului nostru, noul este prezent la tot pasul: teatru de vară, cinematograf, se construieşte casa de cultură, hotelul etc. Aşa că, nu am fost surprins de loc, cînd într-una din zilele trecute, avînd treabă prin cartierul Simeria, am observat în faţa supermagazinului alimentar un imens „lac de acumulare“. Cei „răi de gură" susţineau, că de fapt ar fi vorba doar de noroi şi de o băltoacă rămasă după ploaie (condiţiile fiind create de cei care se ocupă de construcţia şi gospodărirea cartierului), dar mie tare nu-mi venea să cred. Iar ca argument pot invoca faptul, că după cite cunosc eu, broaştele se pot întîlni doar în preajma iazurilor şi a bălţilor şi nicidecum a băltoacelor izvorîte din neglijenţă. Mă-ntreb numai de ce nu s-o fi gîndit cineva să aducă şi un transport de peşti cu care să populeze acest lac. Atunci cel puţin aş putea invoca şi eu argumente mai substanţiale, de alea pescăreşti. Sau dacă nu, atunci să se desfiinţeze lacul! (C. C. Urzică). CONSTRUCŢIA DISPENSARULUI AVANSEAZĂ RAPID în aceste zile s-a terminat montarea acoperişului la dispensarul aflat în construcţie în comuna Dobîrlău. La această acţiune şi-au adus un aport susţinut, prestînd numeroase ore de muncă voluntar-patriotică, atît localnicii cit şi cei din satele aparţinătoare. Animaţi de aceleaşi sentimente, de a vedea întreaga construcţie terminată cît de curînd, cetăţenii au trecut imediat la instalarea ferestrelor şi în curînd vor începe lucrările la instalaţia electrică a noii clădiri. (N. Banciu). O PROPUNERE ÎNCUIETOARE Avînd în vedere faptul că, în repetate rînduri apa din cartierul Simeria se opreşte, fără să se anunţe în prealabil locatarii, propunem ca I.J.G.L. să angajeze nişte sacagii care să facă aprovizionarea cu apă a cartierului (!?) (C. Mărăcine). LUDOVIC CSATA,cu sprijinul corespondenţilor ! JUDEŢEAN Activitatea politico-educativă (Urmare din pag. 1) lui artistic sau distractiv în dauna muncii de educaţie. In ultimii ani au fost stimulate din ce în ce mai mult unele forme de paradă ale activităţii culturale, s-au organizat concursuri peste concursuri, care cereau eforturi chiar şi financiare dar care după o primă etapă îşi pierdeau caracterul de masă şi se finalizau prin unele spectacole fastuoase de gală, extrem de costisitoare, creînd falsa impresie a existenţei unei vaste mişcări culturalartistice de amator, la nivelul artei profesioniste. Această orientare spre aspecte minore, de suprafaţă, s-a resimţit chiar şi în structura aparatului sindical! S-a considerat, în urma celor amintite, că pentru activitatea spectaculară este necesar un număr mare de cadre iar pentru problemele educative este suficient un singur om. In mod normal, aceste digresiuni de la esenţă, au dus la diluarea muncii politico-educative a maselor, desfăşurată de către sindicate. De asemenea sunt de părere că s-a făcut mult prea puţin pentru utilizarea justă a cadrului pe care-1 oferă adunările grupelor sindicale la care participă toţi salariaţii, indiferent de funcţie, vârstă sau sex. Deşi avem această posibilitate, nu am căutat în suficientă măsură să folosim adunările de grupe pentru popularizarea şi explicarea politicii partidului, pentru a convinge oamenii muncii ca ceea ce vrea partidul este de fapt identic cu ceea ce doreşte fiecare salariat, serveşte în mod direct interesului oamenilor muncii. Abandonînd acestă poziţie, sindicatele vor trebui să asigure într-un răstimp relativ scurt, cunoaşterea şi dezbaterea documentelor şi a tezelor de bază ale politicii partidului, cu toţi salariaţii care n-au fost cuprinşi în formele organizate ale învăţămîntului de partid. Am stat de vorbă în aceste zile cu numeroşi oameni ai muncii şi din discuţiile purtate a reieşit, pe de-o parte, satisfacţia deplină pe care au simţit-o interlocutorii citind din presă propunerile constructive făcute, de secretarul general al partidului, iar pe de altă parte, a rezultat că în viaţa noastră de toate zilele întîlnim nenumărate aspecte fără conţinut educativ. Manifestările de acest gen, începînd cu poeziile fără înţeles, statui care sperie copiii şi terminînd cu filme şi piese de teatru, respectiv „Opere de artă" care prezintă realitatea în mod deformat, speculînd grotescul şi fantasmagoriile bolnăvicioase, trebuie combătute cu spirit partinic. Numai astfel vom putea sprijini Intr-adevăr, prin activitatea politico-educativă pe care o desfăşurăm, edificarea orânduirii socialiste. Expunerea rostită recent de tovarăşul Nicolae Ceauşescu analizează sub toate aspectele deficienţele constatate în activitatea politico - educativă de masă, oferind în acelaşi timp şi căile concrete de soluţionare. Sunt convins că prin realizarea propunerilor făcute şi prin aplicarea măsurilor pe care le vom stabili noi, comuniştii şi toţi oamenii muncii, împreună cu conducătorul de nădejde, Comitetul Central al Partidului Comunist Român, vom reuşi să facem totul pentru ca mijloacele de educaţie utilizate de societatea noastră, să serveasccl din toate punctele de vedere făuririi societăţii comuniste. Ef DD aD D D D D D D D D D D D D D D D D D D D P ... Aş vrea să văd omul care în faţa unei invitaţii atît de politicoase primită deunăzi intr-un plic şi semnată de un grup de cetăţeni ar fi zis ba ! Aşa că, m-am îmbarcat în primul tren sosit în gara Sfîntu Gheorghe şi am descins la întorsura Buzăului. Cum intru în oraș, pe dreapta, văd un ciorchine de oameni scrutând zările. Unul mai şugubăţ, cu un fierăstrău mecanic pe umăr, privește insistent cerul abia înseninat și zice : — Mai degrabă vin venusienii cu farfuriile lor zburătoare, decît autobuzul nostru de Barcani... — Da, mă rog matale, ce-i cu autobuzul ? — mă interesz eu. — Precis că-i iar în pană, cum îi e năravul. Din 7 zile ale săptămînii, două merge, cinci stă în reparație. I-a schimbat și motorul, dar degeaba ! Abia-i tine caroseria și, răpănos cum e, mai că ne face urbea de rîs! — Stai frate, că nu se poate ! — încerc să-l temperez pe localnic. Păi, după cite ştiu ... — Vai de mine şi de mine, te pomeneşti că matale eşti de la I.J.G.C. Sfîntu Gheorghe, — îmi 1331 zice omul şi m-apucă ... amabil de guler. Fraţilor, cetăţeanu' e de la întreprinderea de gospodărie comunală, cea care se ocupă cu transportul urban. — Lămurește-1! — zice unul. — Eu zic să-l facem „recomandată-express" și să-l expediem cu răspuns plătit, pe adresa tovarăşului director Andrei Lörinez... — Ba, mai bine-1 urcăm în pomul cela să ne anunţe cînd se zăreşte autobuzul! — Și dacă nu vine autobuzul ? Să stea acolo degeaba, să ne privească de sus ? — Nu, că tăiem pomul!... Sau mai bime-1 facem arșicei — Ba-1 facem autobuz, să ne transporte la Barcani. — Nu-i bun, că n-are decît un loc. Cel mult îl trecem pe post de taximetru ... Ai încurcat-o foiletonistule! — îmi zic. Unde ești tu I.J.G.C.-ule să mă scapi de belea ?! Inspirat, mă recomand pe bază de legitimaţie şi . .. . scap de o scărmăneală — la propriu, nu la figurat. — Prea stimabile foiletonist — mi se adresează atunci motoristul dregîndu-şi protocolar de trei ori glasul. Ia matale aminte de ce va să-ţi audă urechile. Oraşul întorsura Buzăului are două autobuze pentru transportul în comun. Unul — cel albastru, cu nr. 31-GV-341 — deserveşte „Linia — 1.“ : Crasna — întorsura Buzăului — Brădet. Şi merge, că-i bun. îl primirăm ca nou, mai acu' anul. Cel portocaliu însă — cu nr. 31—CV—378 — o rablă pe care nici depozitele de fier vechi ale I.G.M. n-ar primi-o fără... recomandări —e destinat să deservească „linia 2“ : întorsura Buzăului — Barcani. — Am înțeles. Ăsta vă face șicane, se strică . .. — Aşa e. Dar ştii stimabile citi locuitori ai urbei noastre suferă din pricina asta ? Pe puţin 200 ! Oamenii întîrzie de la seriviciu, producţia suferă, şcolarii pierd ore pre■''oase de la şcoală... şi tot aşa din bucluc în bucluc, pierdem cu toţii timpul, ba ne mai stricăm şi încăcălţările mergînd pe jos, de aici la Barcani şi retur ... — Vreo „lăcrăroaţie" la I.J.G.C. — Sfîntu Gheorghe, aţi făcut ? — Lăcrămaţie, zici ? Am făcut zece, nu una! Ne-am adresat şi unuia de-i zece Pojeni, de la serviciul de transporturi comunale. Crezi poate că am primit vreun răspuns ? Aşi! Tac cei de acolo de parcă am fi greşit adresa ... Acu' te prinserăm pe matale. Arde-le o praftoriţă, să se sature. Şi dacă se rezolvă problema, te facem o plimbare pînă-n Barcani, să ne vezi aşezările ... Ciudaţi oameni şi întorsurenii sau bărcănenii ăştia! Auzi dumneatale, după ce că I.J.G.C.-ul le pune autobuz la dispoziţie, mai au şi pretenţia ca el să circule ! Cică-i piesă de muzeu. Ei şi ? Păi piesele de muzeu — o ştie oricine — sînt foarte scumpe ! Aşa că, n-au decît să vîndă „piesa" şi să ia alta nouă, poate chiar şi două, dacă la tocmeală o scot la un preţ bun ! .. . Şi, încă ceva : vor să li se răspundă la „lăcrămaţii". Păi, ştiţi dumneavoastră stimaţi tovarăşi, ce s-ar întâmpla dacă pentru fiecare din ele I.J.G.G.-ul ar expedia cite un răspuns recomandat sau chiar simplu ? Ar greva activitatea financiară a întreprinderii, cu cheltuielii neeconomicoase... Dacă nu mă credeţi o să-l rog pe tov. Andrei Lorinez, directorul I.J.G.C. să v-o confirme personal. Asta e! Și acum, gata! Pun punct și plec după subiecte de foileton. Tot în întorsura, că-i mare! L. VIFOR Autobuzul portocaliu D D D D DD D DD D ap DD D D000D0 km inmm mm m lacrizii 11=31=3□ Ol ini inni (Urmare din pag. 1) ni taţi mari cum ar fi complexele de animale. De aceea, începînd cu anul acesta, s-a trecut la înfiinţarea a trei complexe de vaci cu o capacitate de cite 500 capete fiecare în comunele Mărtineni, Chichiş şi Ghidfalău. Lucrările de construcţie a acestor complexe au fost contractate cu I.J.C.M. care s-a apucat de lucru, urmînd ca pina la sfârșitul anului viitor ele să fie dotate cu cele mai moderne utilaje, care vor permite introducerea tehnologiilor moderne. Red. — Cu ce vor fi populate aceste complexe ? Tiberiu Varga — în privința popularii lor cu material de o înaltă valoare zootehnică organele noastre au luat deja măsurile de selecţionare a junincilor în cadrul cooperativelor agricole de propriveşte pregătirea specialiştilor care vor conduce aceste complexe, aceştia vor participa într-un viitor apropiat la cursuri ce se vor organiza pe lîngă Institutul agronomic din Club Red. — Aminteaţi de înfiinţarea unor ferme specializate în legumicultura. Care este contribuţia lor la asigurarea fondului pieţei cu legume şi care sînt perspectivele de dezvoltare, a lor în viitor? Tiberiu Varga — Aprovizionarea populaţiei cu legume de tot soiul este una din răspunderile ce revin asupra organelor agricole locale. în acest scop la iniţiativa U.J.C.A.P. şi a Direcţiei generale a agriculturii Covasna a fost înfiinţată la Tîrgu Seen. o carţie intercooperatistă profilată pentru producerea legumelor în sere. La această asociație parti- ICE=1□ CUVÎNTUL NOU aannal Profilarea - condiţie esenţială agriculturi a unei moderne dircţie. Valea Crişului, Bodoc, Malnaş, Micfalău, Bicsad pentru complexul de la Ghidfalău , Chilieni, Ilieni, Reci, Sîntionlunca, Lisnău, Ozun pentru cel de la Chichiş , Zăbala, Covasna, Ghelinţa, Catalina, Tamaşfalău pentru complexul de la Mărtineni. Desigur, în viitor se vor extindeaceste complexe şi în alte localităţi, paralel cu creşterea numărului de animale, preconizîndu-se ca pînă în anul 1975 numărul lor să ajungă la 18. Red. — Concentrarea animalelor în cadrul unor complexe necesită un plus de furaje şi producerea acestora reclamă prezenţa unor specialişti. Cum se vor rezolva aceste probleme în judeţul Covasna ? Tiberiu Varga — în ce priveşte asigurarea bazei furajere s-a repartizat pe lîngă fiecare complex o suprafaţă de 300 hectare în cadrul cooperativelor asociate, care vor fi cultivate cu lucerniere şi trifoliene în special, iar în ceea ce cipă cooperativele din Turla, Catalina, Lunga şi Tîrgu Secuiesc, în prima fază, se amenajează o seră cu suprafaţa de 5000 metri pătraţi, care va fi dată în funcţiune la sfîrşitul acestui an. Analizîndu-se posibilităţile existente s-a ajuns la concluzia înfiinţării unui complex de sere care în anul 1975 va totaliza 50.000 metri pătraţi. Tot în scopul îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu legume s-a constituit la Sfîntu Ghorghe o asociaţie intercooperatistă care cuprinde două ferme specizate pentru producerea legumelor pe o suprafaţă de 200 hectare. La această asociaţie participă cu cite 50 de hectare teren amenajat în sistemul de irigaţii de la Cîmpul Frumos, cooperativele agricole, din Ghidfalău Chilieni, Gnu şi Sfîntu Gheorghe. In perspectivă şi în cadrul acestei asociaţii se intenţionează înfiinţarea unui complex de sere pe o suprafaţă de 50 000 metri pătraţi. Primele lucrări la aceste obiective vor începe în anul viitor. Este necesar un plus de investiţie (Urmare din pag. 1) activitatea în acea zi, îl suplineau în îndeplinirea ei. —Unde este fiul dumneavoastră ?, i-am întrebat. — La plajă, mi s-a răspuns. E timp frumos şi s-a dus cu nişte colegi. Iată, deci, cum părinţii, poate intenţionat sau fără să-şi dea seama, în loc să-i cultive responsabilitatea pentru îndeplinirea sarcinilor ce le primeşte, au contribuit la cultivarea comodităţii fiului lor, lipsei de intransigenţă faţă de îndeplinirea misiunii primite. înţeleg ajutorarea sau înlocuirea copiilor atunci cînd aceştia sunt , solicitaţi să facă nişte treburi care să contribuie în mai mare măsură la formarea lor pentru viaţă, dar nu pentru simplu motiv de a-i oferi o viaţă cît mai comodă, lipsită de orice ideal. De aceea, consider de o maximă însemnătate faptul ca părinţii să fie, în primul rînd, aceia care să nu permită copiilor să trăiască parazitar, să-i oblige să efectueze, după puterile lor, orice muncă. Dr. 00 îmi 11=31=31 D Eficienţă sporită prin prin folosirea intensivă a utilajelor (Urmare din pag. 11 nu putea face faţă cerinţelor. Au existat cazuri cînd unele reparaţii curente ce trebuiau să se execute la punctele de lucru, se făceau cu mare întîrziere şi astfel punctele de lucru erau lipsite zile întregi de aportul unor utilaje. Acum, atelierul de întreţinere lucrează după un plan bine întocmit, în concordanţă cu planul de producţie operativ. De asemenea, în cazurile de defecţiuni a utilajelor la punctele de lucru, lucrătorii de la atelier dispun de o maşină utilată cu toate sculele necesare şi de piese de schimb pentru repararea acestora cît mai operativ. în acelaşi timp, la sfârşitul fiecărei zile de lucru mecanicii de pe utilaje fac o revizie, descoperind eventualele defecţiuni „latente", care ar putea duce la staţionarea utilajului. Am avut cazuri cînd staţionările au fost preîntimpinate în acest fel. Important este şi faptul că problema întreţinerii utilajelor a devenit o problemă a întregii mase de muncitori şi tehnicieni. Astfel, mecanicii Pál Iosif şi Molnár Andrei, urmăresc în permanenţă modul în care şi ceilalţi muncitori îşi întreţin utilajele, iar cînd este cazul pun umărul şi ajută la repararea acestora. — Cu regret, ne spunea tovarăşul Andrei Lörincz, trebuie să amintesc că în activitatea noastră, cu toate eforturile pe care le-am depus, mai persistă încă unele carenţe care s-au materializat în staţionări ale autogrederului de 80 ore, a autogudronatorului de 10 ore, a răspînditorului de criblură de 20 ore, timp în care aceste utilaje ar fi putut da o producţie echivalentă cu 2 km. de asfaltări. — Care au fost cauzele? — In primul rînd menţionez lipsa unor piese de schimb care nu ne sunt asigurate în întregime de către forul nostru tutelar din Braşov, respectiv Direcţia regională de drumuri şi poduri. Totodată, ţin să menţionez că ar fi nimerit ca secţia noastră să fie dotată cu un trauler necesar transportului operativ a utilajelor la diferite puncte de lucru, avînd în vedere că acestea sînt foarte dispersate. Au fost cazuri cînd din lipsa unui trayler a trebuit să transportăm cilindri compresori pe „propriile lor picioare". Rezultatul e de la sine înţeles. O zi pierdută, plus depăşirea cheltuielilor cu carburanţi şi lubrefianţi. De asemenea, am avut cazuri cînd utilajele au staţionat din cauza unor mecanici cum ar fi Carol Szabó, care îşi făcea un obicei din a lipsi de la serviciu. Dar, colectivul a reacţionat prompt. A fost discutat în şedinţele organizaţiei de partid şi ale grupei sindicale, şi de atunci nu s-au mai repetat asemenea cazuri. Situaţia în ceea ce priveşte folosirea utilajelor la Secţia drumuri şi poduri din Sfîntu Gheorghe este mulţumitoare, dar mai există multe rezerve nevalorificate, pe care credem că discuţiile ce vor avea loc în cadrul apropiatei adunări generale a salariaţilor le vor scoate la iveală pentru a putea fi aplicate în practică şi ridica astfel, eficienţa economică a întregii activităţi. Pag. 3 ! Magazinul din Brădet (Urmare din pag. I) ponsabilului de la magazin. Oamenii nu mint atunci cînd au păţit-o pe pielea lor. îi înşală la preţ. De exemplu, un pachet cu chibrituri (de 1,50 lei) „domnia sa" îl vinde (uneori) cu 2 lei. Un săpun de 3,75 lei costă 4 lei, o cutie de acuarele de 5,70 lei este vîndută cu 7,70 lei. Multor copii le-a vîndut caiete de 0,30 lei cu 0,60 lei. Ciprian Popica — Lipsesc cămăşile bărbăteşti cu numere mari, peste 40 (asta în ce mă priveşte) şi pentru că am auzit discutîndu-se despre gestionar, ar trebui luate măsuri mai drastice de către conducerea cooperativei din întorsura. Felul în care înţelege să se achite de sarcinile de serviciu, i-a revoltat pe oameni. Dacă i se face o observaţie, răspunsurile sînt cam de genul acestora : „Nu ştiam că sărăceşti pentru cîţiva mărunţi?!" sau ..Mergeţi şi cumpăraţi de unde vreţi, la mine n-o să mai găsiţi niciodată nimic”. Eugenia Bînlanu — Vorbesc în numele mai multor gospodine din sat. De doi ani tot aşteptăm să apară în magazin, servicii de bucătărie (din faianţă). L-am rugat de nenumărate ori pe tovarăşul Stroie să solicite acest articol dar cererea noastră a rămas fără răspuns. Nu găsim lenjerie de corp pentru femei (numere mari). Elasticul lipseşte de un an de zile. Sunt poate lucruri mărunte, dar avem nevoie de ele. Am discutat şi cu alţi cetăţeni din sat. Majoritatea sunt revoltaţi de atitudinea gestionarului Gheorghe Stroie. Rugăm conducerea cooperativei din întorsura Buzăului să ne comunice măsurile pe care le va lua în urma cercetării acestei situaţii. Şcoala profesională de mecanizare a agriculturii — Sfîntu Gheorghe — în anul de învăţămînt 1971—1972 califică: • MECANIZATORI AGRICOLI • ELECTRICIENI DE ÎNTREŢINERE Examenele de admitere între 1 şi 10 septembrie din fizică şi matematică, înscrierile se fac pînă la 30 august. Actele necesare : — actul de naştere — adeverinţă de absolvire a 8 clase — certificat medical — recomandare din partea instituţiei unde lucrează (I.M.A., I.A.S., C.A.P.). Informaţii suplimentare se pot obţine de la secretariatul şcolii, Sfîntu Gheorghe str. Ciucului nr. 50. Telefon: 1131. de întreprinderea judeţeană construcţii-montaj din Sfîntu Gheorghe, strada Stacalate. 55 MUNCITORI CALIFICAŢI zidari dulgheri instalatori instalaţii sanitare şi de Încălzire MUNCITORI NECALIFICAŢI, pentru lucrări de săpături. Se asigură cazare gratuită şi până la 40 km. abonamente C.F.R. şi I.T.A., masa contra cost Informații suplimentare se dau la direcţiunea întreprinderii, serviciul organizarea stand. JOI, 22 IULIE COVASNA „VICTORIA“ — în ghearele invizibile ale dr. Mariuse (orele 10, 18, 20) SFÎNTU GHEORGHE „ARTA" — Elefantul Slowby (orele 10, 17, 19, 21). „VASILE ROAITA" — Mihai Viteazul (orele 11, 17, 20). TÎRGU SECUIESC „8 MAI“" — Pe luciul gheţii (orele 10, 16, 18, 20) 17,30 Emisiune în limba maghiară ; 18,30’ La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 Timp și anotimp în agriculură ; 19,15 Publicitate; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară. Sport ; 20,10 Pentru sănătmea dv. „Cura heliomarină" ; 20,20 Antologia umorului: Max Linder; 21,35 Cadran internaţional; 22 20 Inter preţul săptămînii. Dorina Drăghici 22,40 Film documentar: Oraşe poloneze — Nowa-Huta; 22,55 Tele jurnalul de noapte. Vremea în curs de ameliorare uşoară. Cerul va fi schimbător. Local se vor semnala averse de ploaie. Vint slab la potrivit din vest şi nord-vest. Maximele vor fi cuprinse între 18 şi 22 de grade, iar minimele între 10 şi 14 grade EIGEL GHEORGHE Meteorolog de serviciu .