Cuvîntul Nou, august 1971 (Anul 4, nr. 395-421)
1971-08-05 / nr. 398
es Un obiectiv primordial — îndeplinirea ritmică a planului de producţie în-industria judeţului Covasna, şi după încheierea bilanţului economic pe cele şapte luni din acest an, se consemnează rezultate bune, care au dus la creşterea în continuare a potenţialului său economic şi la diversificarea producţiei industriale. Marea majoritate a întreprinderilor industriale au asigurat proceselor de producţie o ritmicitate corespunzătoare şi o exploatare a capacităţilor de producţie la nivelul dotării. Astfel, la nivelul industriei judeţului, planul de producţie globală industrială pe perioada 1. I.— 31. VII. 1971 s-a îndeplinit în proporţie de 104,6 la sută, din care la unităţile industriei republicane 104,3 la sută şi industria locală 105,5 lasută. Depăşirea planului de producţie globală se concretizează în produse de primă necesitate economiei naţionale şi consumului populaţiei. S-au produs peste plan cantităţi importante: 13.551 tone lignit, 459 mc. cherestea răşinoase, 140 mc. cherestea de fag, 113.000 mp. ţesături tip bumbac, confecţii textile în valoare de 7.554.000 lei, 10.286 hl. lapte şi produse lactate, mobilă în valoare de peste 1.800.000 lei şi alte produse. La export, întreprinderile producătoare din judeţul nostru au livrat o serie de produse de bună calitate, pe ansamblu depăşindu-se sarcinile de plan pe perioada celor şapte luni din acest an cu 177.000 lei valută. Trebuie săarătăm însă, că la unele întreprinderi cum sunt Fabrica de confecţii Tg. Secuiesc, I.I.L. „Poliprod.“, I.I.L. „Localprod" şi I.I.L. (Continuare în pag. a 3-a) Tînărul muncitor Csorza Gyula, de la C.I.L. Tîrgu Secuiesc, secţia Covasna, lucrînd la mașina de frezat. Foto : A. BARTHA I Cronica secerişului Preocupare permanentă, măsuri eficiente - rezultate bune Am vizitat, în ziua de 3 august, lanurile Cooperativei agricole de producţie Zăbala. Prima impresie — de obicei şi cea mai puternică — este că aici campania de recoltare a păioaselor a fost pregătită din timp. Circa 300 de cooperatori — din care 240 femei —, 8 combine în bună stare de funcţionare şi mai multe cositori mecanice — iată (.zestrea" tehnică şi de forţă de muncă a C.A.P. Zăbala. — Cum a fost pregătită actuala campanie de recoltare a păioaselor ? La această întrebare ne răspunde tovarăşul Gheorghe Pandelea — secretarul Comitetului comunal de partid. „ Am stabilit, cu mult timp înainte de începerea campaniei,un plan amănunţit de măsuri, cu sarcini şi termene concrete, care au vizat crearea celor mai bune condiţii de desfăşurare a actualei campanii de recoltare. Astfel, cele mai multe dintre măsurile pe care le-am luat şi aplicat, au fost cele menite să asigure buna funcţionare a maşinilor agricole. De exemplu, la terminarea reparaţiilor maşinilor agricole s-au organizat două comisii de suprarecepţie, care să verifice calitatea reparaţiilor, pentru a nu avea surprize. Totodată, s-a stabilit ca verificarea combinelor să se facă în condiţii de lucru, punîndu-se un accent deosebit pe asigurarea etanşeităţii acestora. Ne-am preocupat, de, asemenea, şi de înzestrarea combinelor cu anexele ce le sunt necesare, cum ar fi : plăci decorit, catoare, ridicătoare de lan, cuţite tip seceră şi tip coasă. Am stabilit măsuri în vederea extinderii metodei în flux continuu, prin executarea concomitentă a întregului ciclu de lucrări — recoltat, balotat arat, discuit şi semănat — în special pe suprafeţele ce le avem planificate a fi însămînţate cu culturi duble — Ce aţi întreprins pentru ca membrii cooperatori să participe într-o măsură mai mare la lucrările cîmpului ? — In primul rînd s-a desfăşurat o susţinută muncă politică, care a avut drept scop mobilizarea tuturor membrilor cooperatori la lucru. Demn de menţionat este faptul că membrii organizaţiei noastre de partid, prin munca lor, prin exemplul lor personal, au reuşit să mobilizeze în această perioadă un număr însemnat de cooperatori. De mare efect este şi gazeta noas In pagina a 2-a Pregătirea ideologico-politică a tinerilor la cotele înaltei exigenţe comuniste „Şi astăzi am obţinut rezultate bune" — pare a spune mecanizatorul Zsigmont Rafael, de la CA P Aita Mare. Foto : GH. BORTNYIK tră satirică, în care popularizăm atît aspectele pozitive cit şi pe cele negative din cooperativa noastră. Intr-adevăr, gazeta satirică, bine concepută şi foarte actuală are mare eficacitate, cei vizaţi îşi schimbă — ca prin minune — comportarea. Citim şi noi cîteva nume. La rubrica „codaşi": Lajos Kovács, Szabó Karolyné, Antal Szabó, Maria Vulpoi, Károly Kovács. La rubrica „fruntaşi": Maria Munteanu, Rozalia Opra, István Piti, Wre Réthi, Nicolae Hagiu, Matilda Lengyel, Margith Donath. — Cum aţi asigurat condiţii de participare la muncă femeilor care au copii mici ? — Am organizat trei grădiniţe sezoniere pentru copiii cooperatorilor care participă la lucru, ne-a spus tovarăşul preşedinte al C.A.P. Zăbala, Crăciun Oia. Să ştiţi că acestea sunt, deservite de omeni bine pregătiţi. Am asigurat o hrană substanţială şi variată la un preţ foarte scăzut. Astfel, o familie de cooperatori ce participă efectiv la muncă, plăteşte pentru un copil circa 30 lei pe lună. Astfel, am izbutit să atragem multe femei la muncile cîmpului. — Faţă de atitudinea cooperatorilor care nu vor să participe la muncă aveţi la indemînă legea nr. 4 din septembrie 1970 ; o folosiţi ? — Trebuie să menţionăm faptul că am organizat o adevărată campanie, ne-a precizat tovarăşul DUMITRU TOMA I (Continuare în pag. a 3-a) I ! KM ! WS8 S SEB 5 Hi I S »■»■(■I ! PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-Va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean , Secţia finisaj a Combinatului textil „Oltul", în primele trei zile ale lunii august, a realizat peste plan 3.500 m.p. ţesături. Recent, Comitetul executiv al Consiliului popular orăşenesc Covasna a dezbătut măsurile ce trebuie luate în vederea aprovizionării corespunzătoare a staţiunii cu mărfuri alimentare şi industriale, astfel incit să poată fi satisfăcute in bune condiţiuni cerinţele numărului mare de turişti şi oameni veniţi la odihnă (I. Huba, coresp.) . Copii aflaţi în tabăra de la Zăbala îmbină armoniosutilul cu plăcutul. Cu ocazia plimbărilor în natură string zilnic cantităţi însemnate de plante medicinale. După un lung turneu în ţară, ansamblu artistic „Măceşul" susţine duminică, 8 august primul spectacol în judeţ, la Tîrgu Secuiesc, cu concursul cîntăreţei Kovács Apollonya din R.P.U. „ Începînd de ieri, Oficiul judeţean de turism a pus în vînzare biletele pentru excursia de 5 zile pe litoral (perioada 27—31 august). Costul unui bilet este de 365 lei (sînt asigurate 4 cazări). Astă-seară, începînd de la ora 19 la Casa orăşenească de cultură din Sfîntu Gheorghe va avea loc o seară distractivă pentru tineret. Minerii din Baraolt se pregătesc intens pentru sărbătorirea apropiatei „Zile a minerului". ! ■ Opinia publică N - avem nevoie de bacşiş! La numai cîteva zile de la publicarea articolului „N-avem nevoie de bacşiş! Să respectăm demnitatea umană!" (nr. 393), pe adresa redacţiei au sosit numeroase scrisori în care semnatarii îşi exprimă indignarea, revolta faţă de o asemenea practică, de tip feudal, anacronică societăţii noi în care trăim şi muncim, „Să stîrpifil bacşişul", „Să fie aspru sancţionaţi toţi cei care caută să cîştige necinstit mai mult decît li se cuvine" — sînt expresii care revin ca un leit-motiv în fiecare scrisoare. Redăm mai jos fragmente din cîteva scrisori primite. „Deşi în presă şi la televiziune s-a luat poziţie fermă de mai multe ori împotriva acestei practici dăunătoare — ne scrie Alexandru Stănloie din întorsura Buzăului — totuşi după cum se vede ea n-a dispărut. Mai sunt încă cetăţeni care nu înţeleg, mai bine zis nu vor să înţeleagă, că acest „obicei" loveşte în demnitatea umană. Este, cum s-ar spune, un fel de pomană, dată cuiva, cînd normal pentru serviciul adus este remunerat de stat cu un salariu. De ce să-i dăm frizerului pentru că ne-a tuns 5 lei, cînd este tarifat la 3 lei ? De ce croitorului, ca să ne termine costumul mai repede? De ce chelnerului? De ce şoferului, medicului? Toţi sîntem retribuiţi conform muncii depuse. Atunci ? In ce postură se simt aceşti oameni cînd li se da un bacşiş de un leu, doi? Oare nu se simt lezaţi în demnitatea lor, în personalitatea lor? Se mai poate vorbi de o etică profesională ? Desigur că nu. De aceea este necesar şi se impune ca aceşti oameni să fie aspru sancţionaţi. In acest sens un rol important îl are opinia publică, care trebuie să ia atitudine hotărîtă împotriva acestui obicei fanariot, compromiță- I. NEGULICI (Continuare în pag. a 3-a) ! Anul IV Nr. 398 JOI, 5 august 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia Nord în după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lucru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn-Venus Jupiter-Neptun, corespunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării acestui grandios ansamblu de construcţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. în această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi deIon Cosma, ministrul turismului, de reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din staţiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. Această staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capacitate de aproximativ 11 200 de locuri. Ritmul construcţiilor în această staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, intr-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător edificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în folosinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In faţa privirilor se deschide o vastă şi feerică perspectivă. Se vede nu numai „Saturn" ; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, întinerit şi el, se profilează în depărtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o explicaţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, atrag un tot mai mare număr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia-Nord cu cele patru staţiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorificarea raţională a tuturor frumuseţilor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în circuitul valoric al întregii economii, constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1 850 de locuri, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi de hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcţii moderne cu staţiunea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia, Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, recomandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile funcţionale şi estetice cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvizaţiile, soluţiile insuficient studiate se cer excluse de la bun început. La coborâre, se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcţie hotelieră, restaurantul ce-i aparţine, sunt dotate (Continuare în pag. a 4-a) Metamorfoze profesionale în peisajul economic al judeţului Covasna, Fabrica de confecţii „Secuiana" din Tîrgu Secuiesc ocupă un loc bine definit. Pusă în funcţiune în anul 1969 — ca prim obiectiv de pe platforma industrială a oraşului — ea a atins parametrii proiectaţi după numai şase luni de zile, mai precis la data de 31 martie 1970. Avem de a face deci, cu un fapt pilduitor de eficienţă economică a uneia din investiţiile ce s-au alocat de către conducerea de partid şi de stat, pentru industrializarea permanentă a judeţului nostru. Cum s-a reuşit acest lucru ? — Urmăream cum sub ochii mei se ridica fabrica — ne relatează tov. Iosif Stemmer, directorul întreprinderii — şi, deşi conform planurilor aveam asigurate nucleele de muncitori cu înaltă pregătire, cu experienţă practică, o serie de tineri erau trimişi la cursuri de „calificare în diferite fabrici de confecţii din ţară, totuşi mă întrebam permanent, privind mai ales utilajele ce soseau pe şantier , pe mina cui vom da toată această tehnică, care valorează zeci şi sute de milioane de lei ? Această mărturisire ne-a sugerat ideea anchetei de faţă : Cum sunt folosite şi cine deserveşte utilajele fabricii de o modernitate demnă de tehnica contemporană ? începem, după cum e şi firesc — cu... începutul: secţia de croit! Maistrul şef de secţie, tov. Gheorghe Serif — om cu o temeinică pregătire profesională ce-l situează printre specialiştii fabricii, •— ne prezintă situaţia fără echivoc. Din efectivul secţiei — de 52 salariaţi — 48 sunt muncitori tineri, între 17—21 ani. Toţi sunt calficaţi la locul de muncă, toţi îşi îndeplinesc norma. Mulţi dintre ei sunt azi fruntaşi. Lor li s-au repartizat pentru instruirea profesională, cei opt ucenici nou veniţi în fabrică. Le destăinuie din experienţa lor — scurtă, dar bogată — şi, lucru puţin obişnuit îi „seminarizează" zilnic, în practica muncii. Parcurgînd pe rînd toate fazele procesului tehnologic din secţie, — de la şpănuit, secţionat, sortat etc. şi pînă la formarea pachetelor cu semifabricate şi expedierea lor către secţia de bază (confecţii) — tinerii ucenici ajung în scurt, timp, nu numai să stăpânească operaţiunile respective, dar — lucru foarte important — să capete deprinderile, îndemînarea necesară pentru îndeplinirea unei norme. Ni se menţionează spre exemplificare, şi nume de muncitoare cu experienţă, care acum instruiesc: Sletka Terezia, Letiţia Mihălţeanu, Ion Sletka, Elisabeta Sinkler. . .La secţia de confecţionat facem cunoştinţă cu ajutorul de maistru Ferencz Csorba, şeful „Prod"-ului nr. ■ 1 B. De şase luni i s-au repartizat pentru instruire doi ucenici — Csekma Ildikó şi Magdalena Farkos. ■ — Sunt foarte mulţumit de modul cum lucrează şi asimilează cunoştinţele — ne spune interlocutorul. Experimental, le-am repartizat norme ca şi muncitoarelor calificate. Le realizează cu regularitate, fiecare la maşinile încredinţate, în „zona" a II-a a secţiei, găsim pe ucenica Gabriela Kerestes, executând butoniere la o maşină complexă. Dispecerul Füzesi Emeric ne atrage atenţia asupra îndemânării cu care fata execută operaţiunile. — Nu se deosebeşte cu nimic de o muncitoare calificata — remarcă el. De aici, peste o lunădouă (! ?) va trece la executarea altor operaţii, din ce în ce mai dificile — montarea mânecilor, beteliilor de pantaloni, etc. — Cit durează întreg ciclul de instruire la locul de muncă ? — ne interesăm intuind un fenomen demn de luat în discuţie. — Doi ani! — ne răspunde dispecerul. .. Recapitulăm — cu ajutorul ing. Solomon Alfred — şef al serviciului producţie, şi al dispecerului de schimb Füzesi Emeric — constatările făcute asupra pregătirii profesionale a noilor cadre de muncitori, în toate secțiile de E. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ Spirit militant, partinic, legătură indisolubilă cu viaţa în activitatea politico - educativă a ţărănimii cooperatiste Programul de măsuri elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nostru, şi adoptat de Comitetul Executiv al Comitetului Central al P.C.R., pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, a înregistrat un larg ecou şi un puternic interes în rîndul ţărănimii cooperatiste din judeţul Covasna ca de altfel al tuturor cetăţenilor ţării noastre, fără deosebire de vîrstă, profesiune şi naţionalitate. Am regăsit în aceste măsuri marea altitudine spirituală, profunda principialitate comunistă, viziunea largă, cuprinzătoare, proprii înţeleptului nostru conducător. Este o mare cinste pentru noi că sîntem investiţi cu răspunderea orientării unei activităţi atît de importante şi de complexe cum este aceea a educării oamenilor, a modelării conştiinţelor. O cinste şi în acelaşi timp o obligaţie cu caracter imperios, pentru că numai controlul şi conducerea de către partid a activităţii politico-educative îi poate imprima acesteia acea înaltă principialitate şi combativitate fără de care nu este de conceput educaţia comunistă. Concluzia de căpetenie pe care am desprins-o din studierea cu atenţie a noilor măsuri adoptate de conducerea partidului, este obligaţia de a analiza cu exigenţă şi răspundere partinică felul în care s-a desfăşurat, pînă în prezent, activitatea politico-educativă în rîndul ţărănimii cooperatiste şi a celorlalţi oameni ai muncii în vederea perfecţionării substanţiale a stilului de muncă în această direcţie. Referindu-ne la modul cum ne-am ocupat în judeţul nostru de îndrumarea şi controlul învăţământului de partid din cooperativele agricole de producţie, nu putem să nu menţionăm, pe Ungău- IOAN GARCEA, secretar al Comisiei de propagandă a UII.C.A.P. (Continuare în pag. a 3-a)