Cuvîntul Nou, august 1971 (Anul 4, nr. 395-421)

1971-08-05 / nr. 398

es Un obiectiv primordial — îndeplinirea ritmică a planului de producţie în-­industria judeţului Covasna, şi după încheierea bilanţului eco­nomic pe cele şapte luni din a­­c­est an, se consemnează rezultate bune, care au dus la creşterea în continuare a potenţialului său e­­conomic şi la diversificarea pro­ducţiei industriale. Marea majori­tate a întreprinderilor industria­le au asigurat proceselor de pro­ducţie o ritmicitate corespunzătoa­re şi o exploatare a capacităţilor de producţie la nivelul dotării. Astfel, la nivelul industriei ju­deţului, planul de producţie globală industrială pe perioada 1. I.— 31. VII. 1971 s-a îndeplinit în proporţie de 104,6 la sută, din care la unităţile industriei repu­blicane 104,3 la sută şi industria locală 105,5 la­­sută. Depăşirea planului de producţie globală se concretizează în produse de primă necesitate economiei na­ţionale şi consumului populaţiei. S-au produs peste plan cantităţi importante: 13.551 tone lignit, 459 mc. cherestea răşinoase, 140 mc. cherestea de fag, 113.000 mp. ţesături tip bumbac, confecţii tex­tile în valoare de 7.554.000 lei,­ 10.286 hl. lapte şi produse lactate, mobilă în valoare de peste 1.800.000 lei şi alte produse. La export, întreprinderile pro­ducătoare din judeţul nostru au livrat o serie de produse de bu­nă calitate, pe ansamblu depăşin­­du-se sarcinile de plan pe pe­rioada celor şapte luni din acest an cu 177.000 lei valută. Trebuie să­­arătăm însă, că la unele între­prinderi cum sunt Fabrica de con­fecţii Tg. Secuiesc, I.I.L. „Poli­­pr­od.“, I.I.L. „Localprod" şi I.I.L. (Continuare în pag. a 3-a) Tînărul muncitor Csorza Gyu­la, de la C.I.L. Tîrgu Secuiesc, secţia Covasna, lucrînd la mașina de frezat. Foto : A. BARTHA ­­ I Cronica secerişului Preocupare permanentă, măsuri eficiente - rezultate bune Am vizitat, în ziua de 3 august, lanurile Cooperativei agricole de producţie Zăbala. Prima impresie — de obicei şi cea mai puternică — este că aici campania de recol­tare a păioaselor a fost pregătită din timp. Circa 300 de cooperatori — din care 240 femei —, 8 com­bine în bună stare de funcţiona­re şi mai multe cositori mecanice — iată (.zestrea" tehnică şi de forţă de muncă a C.A.P. Zăbala. — Cum a fost pregătită actuala campanie de recoltare a păioase­­lor ? La această întrebare ne răspunde tovarăşul Gheorgh­e Pandelea — secretarul Comitetului comunal de partid. „ Am stabilit, cu mult timp înainte de începerea campaniei,­un plan amănunţit de măsuri, cu sar­cini şi termene concrete, care au vizat crearea celor mai bune con­diţii de desfăşurare a actualei cam­panii de recoltare. Astfel, cele mai multe dintre mă­surile pe care le-am luat şi aplicat, au fost cele menite să asigure bu­na funcţionare a maşinilor agricole. De exemplu, la terminarea repara­ţiilor maşinilor agricole s-au or­ganizat două comisii de suprare­­cepţie, care să verifice calitatea reparaţiilor, pentru a nu avea sur­prize. Totodată, s-a stabilit ca verifi­carea combinelor să se facă în con­diţii de lucru, punîndu-se un ac­cent deosebit pe asigurarea etan­şeităţii acestora. Ne-am preocupat, de, asemenea, şi de înzestrarea combinelor cu anexele ce le sunt necesare, cum ar fi : plăci decorit­, catoare, ridicătoare de lan, cuţite tip seceră şi tip coasă. Am stabilit măsuri în vederea extinderii me­todei în flux continuu, prin exe­cutarea concomitentă a întregului ciclu de lucrări — recoltat, balo­tat arat, discuit şi semănat — în special pe suprafeţele ce le a­­vem planificate a fi însămînţate cu culturi duble — Ce aţi întreprins pentru ca membrii cooperatori să participe într-o măsură mai mare la lucrări­le cîmpului ? — In primul rînd s-a desfăşurat o susţinută muncă politică, care a avut drept scop mobilizarea tutu­ror membrilor cooperatori la lucru. Demn de menţionat este faptul că membrii organizaţiei noastre de partid, prin munca lor, prin exem­plul lor personal, au reuşit să mobilizeze în această perioadă un număr însemnat de cooperatori. De mare efect este şi gazeta noas­ In pagina a 2-a Pregătirea ideologico-politică a tinerilor­­ la cotele înaltei exigenţe comuniste „Şi astăzi am obţinut rezultate bune" — pare a spune mecani­zatorul Zsigmont Rafael, de la C­A P Aita Mare. Foto : GH. BORTNYIK tră satirică, în care popularizăm atît aspectele pozitive cit şi pe cele negative din cooperativa noastră. Intr-adevăr, gazeta satirică, bi­ne concepută şi foarte actuală are mare eficacitate, cei vizaţi îşi schimbă — ca prin minune — comportarea. Citim şi noi cîteva nume. La rubrica „codaşi": Lajos Kovács, Szabó Karolyné, Antal Szabó, Maria Vulpoi, Károly Ko­vács. La rubrica „fruntaşi": Ma­ria Munteanu, Rozalia Opra, Ist­ván Piti, Wre Réthi, Nicolae Ha­giu, Matilda Lengyel, Margith Donath. — Cum aţi asigurat condiţii de participare la muncă femeilor ca­re au copii mici ? — Am organizat trei grădiniţe sezoniere pentru copiii cooperato­rilor care participă la lucru, ne-a spus tovarăşul preşedinte al C.A.P. Zăbala, Crăciun Oia. Să ştiţi că acestea sunt, deservite de omeni bine pregătiţi. Am asigurat o hrană substanţială şi variată la un preţ foarte scăzut. Astfel, o familie de cooperatori ce participă efectiv la muncă, plăteşte pentru un copil circa 30 lei pe lună. Astfel, am iz­butit să atragem multe femei la muncile cîmpului. — Faţă de atitudinea cooperato­rilor care nu vor să participe la muncă aveţi la indemînă legea nr. 4 din septembrie 1970 ; o folosiţi ? — Trebuie să menţionăm faptul că am­ organizat o adevărată cam­panie, ne-a precizat tovarăşul DUMITRU TOMA I (Continuare în pag. a 3-a) I ! KM ! WS8 S SEB 5 Hi I S »■»■(■I ! PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-Va ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean , Secţia finisaj a Com­binatului textil „Oltul", în primele trei zile ale lunii august, a realizat peste plan 3.500 m.p. ţesături.­­ Re­cent, Comitetul executiv al Consiliului popular orăşe­nesc Covasna a dezbătut măsurile ce trebuie luate în vederea aprovizionării cores­punzătoare a staţiunii cu mărfuri alimentare şi indus­triale, astfel incit să poată fi satisfăcute in bune co­ndi­­ţiuni cerinţele numărului mare de turişti şi oameni ve­niţi la odihnă (I. Huba, co­­resp.) . Copii­ aflaţi în tabăra de la Zăbala îmbină armonios­­utilul cu plăcutul. Cu ocazia plimbărilor în na­tură string zilnic cantităţi însemnate de plante medici­nale.­­ După un lung tur­neu în ţară, ansamblu­ artis­tic „Măceşul" susţine dumi­nică, 8 august primul spec­tacol în judeţ, la Tîrgu Se­cuiesc, cu concursul cîntă­­reţei Kovács Apollonya din R.P.U. „ Începînd de ieri, Oficiul judeţean de turism a pus în vînzare biletele pen­tru excursia de 5 zile pe li­toral (perioada 27—31 au­gust). Costul unui bilet­ este de 365 lei (sînt asigurate 4 cazări).­­ Astă-seară, în­­cepînd de la ora 19 la Casa orăşenească de cultură din Sfîntu Gheorghe va avea loc o seară distractivă pentru tineret.­­ Minerii din Ba­­raolt se pregătesc intens pentru sărbătorirea apro­piatei „Zile a minerului". ! ■ Opinia publică N - avem nevoie de bacşiş! La numai cîteva zile de la pu­blicarea articolului „N-avem nevoie de bacşiş! Să respectăm demnitatea umană!" (nr. 393), pe adresa redacţiei au sosit nu­meroase scrisori în care sem­natarii îşi exprimă indignarea, revolta faţă de o asemenea practică, de tip feudal, anacro­nică societăţii noi în care trăim şi muncim, „Să stîrpifil bacşi­şul", „Să fie aspru sancţionaţi toţi cei care caută să cîştige necinstit mai mult decît li se cuvine" — sînt expresii care revin ca un leit-motiv în fiecare scrisoare. Redăm mai jos frag­mente din cîteva scrisori pri­mite. „Deşi în presă şi la televiziu­ne s-a luat poziţie fermă de mai multe ori împotriva acestei practici dăunătoare — ne scrie Alexandru Stănloie din întorsu­­ra Buzăului — totuşi după cum se vede ea n-a dispărut. Mai sunt încă cetăţeni care nu înţe­leg, mai bine zis nu vor să în­ţeleagă, că acest „obicei" lo­veşte în demnitatea umană. Este, cum s-ar spune, un fel de pomană, dată cuiva, cînd nor­mal pentru serviciul adus este remunerat de stat cu un salariu. De ce să-i dăm frizerului pentru că ne-a tuns 5 lei, cînd este tarifat la 3 lei ? De ce croito­rului, ca să ne termine costumul mai repede? De ce chelneru­lui? De ce şoferului, medicu­lui? Toţi sîntem retribuiţi con­form muncii depuse. Atunci ? In ce postură se simt­ aceşti oa­meni cînd li se da un bacşiş de un leu, doi? Oare­ nu se simt lezaţi în demnitatea lor, în personalitatea lor? Se mai poa­te vorbi de o etică profesiona­lă ? Desigur că nu. De aceea este necesar şi se impune ca a­­ceşti oameni să fie aspru san­cţionaţi. In acest sens un rol important îl are opinia pu­blică, care trebuie să ia ati­tudine hotărîtă împotriva aces­tui obicei fanariot, compromiță- I. NEGULICI (Continuare în pag. a 3-a) ! Anul IV Nr. 398 JOI, 5 august 1971 4 pagini 30 bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în staţiunile din zona Mangalia­ Nord în după-amiaza zilei de miercuri, tovarăşul Nicolas Ceauşescu, îm­preună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, a făcut o vizită de lu­cru în staţiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul înfăptuirii planurilor privind amenajarea lito­ralului Mării Negre în perimetrul Saturn-Venus Jupiter-Neptun, co­respunzător soluţiilor adoptate anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună cu arhitecţii şi urbaniştii cărora li s-a încredinţat sarcina realizării a­­ces­tui grandios ansamblu de con­strucţii, au studiat la faţa locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcţional şi economic ce urmau să fie puse în practică. în această vizită, secretarul ge­neral al partidului a fost însoţit de tovarăşii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Miron Constantinescu, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, precum şi de­­Ion Cosma, ministrul turismului, de re­prezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, de specialişti care au colaborat la înfăptuirea măreţelor obiective tu­ristice de pe litoralul Mării Ne­­gre. Vizita a început din extrema su­dică a zonei, respectiv din staţiu­nea turistică Saturn, unde, în ul­timul an, după vizita secretarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcţii. A­­ceastă staţiune dispune în prezent de hoteluri moderne, cu o capa­citate de aproximativ 11 200 de lo­curi. Ritmul construcţiilor în a­­ceastă staţiune a fost intensificat îndeosebi în ultimu­l an, cînd, in­tr-un timp record, de aproximativ opt luni, au fost date în folosinţă hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeţii fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător e­­dificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă şi aluminiu, dat în fo­losinţă în actualul sezon. Un mare număr de turişti aplaudă înde­lung pe secretarul general al par­tidului, pe ceilalţi oaspeţi, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­telului. In faţa privirilor se des­chide o vastă şi feerică perspecti­vă. Se vede nu numai „Saturn" ; privirea cuprinde toate celelalte stele din constelaţia Mangalia Nord, se vede oraşul Mangalia, în­tinerit şi el, se profilează în de­părtare conturul Eforiei Sud şi Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­caţie pentru a înţelege că turismul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a economiei naţionale. An de an, frumuseţile patriei noastre, ca şi cunoscuta ospitalitate a poporului român, a­­trag un tot mai mare nu­măr de turişti de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Man­­galia-Nord cu cele patru sta­ţiuni ale sale din Nord, au deve­nit de mult puncte de atracţie de rezonanţă europeană. Preocuparea arhitecţilor, proiectanţilor, edililor şi constructorilor pentru valorifica­rea raţională a tuturor frumuseţi­lor naturale ale litoralului, pentru integrarea lor armonioasă în cir­cuitul valoric al întregii economii, constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarăşul Ceauşescu, de ceilalţi conducători de partid şi de stat. în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a staţiunii „Saturn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1 850 de lo­curi, care va fi dat în folosinţă în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi de hotel cu bază de tratament pentru iarnă şi vară, proiect favorizat de existenţa în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin con­strucţii moderne cu staţiunea „Sa­turn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a acestui oraş. Acţiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze în­­tr-un tot Mangalia, Saturn, viitoa­rele obiective economice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcţii în actualul cincinal sunt asigurate toate condiţiile, re­comandările şi indicaţiile primite din partea secretarului general al partidului cu prilejul vizitelor an­terioare pe litoral constituind în­dreptarul deosebit de valoros în a­­legerea soluţiilor optime, care să îmbine judicios necesităţile func­ţionale şi estetice cu cele econo­mice. Secretarul general recoman­dă proiectanţilor şi arhitecţilor ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă ima­ginaţie, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă şi de durată. Improvi­zaţiile, soluţiile insuficient studia­te se cer excluse de la bun înce­put. La coborâre, se vizitează restau­rantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecţionat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fie­care construcţie hotelieră, resta­urantul ce-i aparţine, sunt dotate (Continuare în pag. a 4-a) Metamorfoze profesionale în peisajul economic al jude­ţului Covasna, Fabrica de confec­ţii „Secuiana" din Tîrgu Secuiesc ocupă u­n loc bine definit. Pusă în funcţiune în anul 1969 — ca prim obiectiv de pe platforma in­dustrială a oraşului — ea a atins parametrii proiectaţi după numai şase luni de zile, mai precis la data de 31 martie 1970. Avem de a face deci, cu un fapt pildui­tor de eficienţă economică a uneia din investiţiile ce s-au alocat de către conducerea de partid şi de stat, pentru industrializarea per­manentă a judeţului nostru. Cum s-a reuşit acest lucru ? — Urmăream cum sub ochii mei se ridica fabrica — ne relatează tov. Iosif Stemmer, directorul în­treprinderii — şi, deşi conform planurilor aveam asigurate nucle­ele de muncitori cu înaltă pregă­tire, cu experienţă practică, o se­rie de tineri erau trimişi la cursuri de „calificare în diferite fabrici de confecţii din ţară, totuşi mă în­trebam permanent, privind mai a­­­les utilajele ce soseau pe şantier , pe mina cui vom da toată această tehnică, care valorează zeci şi sute de milioane de lei ? Această mărturisire ne-a suge­rat ideea anchetei de faţă : Cum sunt folosite şi cine deserveşte u­­tilajele fabricii de o modernitate demnă de tehnica contemporană ? începem, după cum e şi firesc — cu... începutul: secţia de croit! Maistrul şef de secţie, tov. Gheor­ghe Serif — om cu o temeinică pregătire profesională ce-l situ­ează printre specialiştii fabricii, •— ne prezintă situaţia fără echi­voc. Din efectivul secţiei — de 52 salariaţi — 48 sunt muncitori ti­neri, între 17—21 ani. Toţi sunt calfic­aţi la locul de muncă, toţi îşi îndeplinesc norma. Mulţi din­tre ei sunt azi fruntaşi. Lor li s-au repartizat pentru instruirea profesională, cei opt ucenici nou veniţi în fabrică. Le destăinuie din experienţa lor — scurtă, dar bogată — şi, lucru puţin obişnuit îi „seminarizează" zilnic, în prac­tica muncii. Parcurgînd pe rînd toate fazele procesului tehnologic din secţie, — de la şpănuit, sec­ţionat, sortat etc. şi pînă la forma­rea pachetelor cu semifabricate şi expedierea lor către secţia de bază (confecţii) — tinerii ucenici ajung în scurt, timp, nu numai să stăpânească operaţiunile respec­­tive, dar — lucru foarte impor­tant — să capete deprinderile, în­­demînarea necesară pentru înde­plinirea unei norme. Ni se men­ţionează spre exemplificare, şi nu­me de muncitoare cu experienţă, care acum instruiesc: Sletka Te­rezia, Letiţia Mihălţeanu, Ion Sletka, Elisabeta Sinkler. . .La secţia de confecţionat fa­cem cunoştinţă cu ajutorul de maistru Ferencz Csorba, şeful „Prod"-ului nr. ■ 1 B. De şase luni i s-au repartizat pentru instruire doi ucenici — Csekma Ildikó şi Magdalena Farkos. ■ — Sunt foarte mulţumit de mo­dul cum lucrează şi asimilează cunoştinţele — ne spune interlo­cutorul. Experimental, le-am repartizat norme ca şi muncitoa­relor calificate. Le realizează cu regularitate, fiecare la maşinile încredinţate, în „zona" a II-a a secţiei, gă­sim pe ucenica Gabriela Kerestes, executând butoniere la o maşină complexă. Dispecerul Füzesi E­­meric ne atrage atenţia asupra îndemânării cu care fata execu­tă operaţiunile. — Nu se deosebeşte cu nimic de o muncitoare calificata — re­marcă el. De aici, peste o lună­­două (! ?) va trece la executarea altor operaţii, din ce în ce mai dificile — montarea mânecilor, be­teliilor de pantaloni, etc. — Cit dure­ază întreg ciclul de instruire la locul de muncă ? — ne interesăm intuind un fenomen demn de luat în discuţie. — Doi ani! — ne răspunde dis­pecerul. .. Recapitulăm — cu ajutorul ing. Solomon Alfred — şef al ser­viciului producţie, şi al dispece­rului de schimb Füzesi Emeric — constatările făcute asupra pregă­tirii profesionale a noilor cadre de muncitori, în toate secțiile de E. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) BIBLIOTECA ORĂȘENEASCĂ Spirit militant, partinic, legătură indisolubilă cu viaţa în activitatea politico - educativă a ţărănimii cooperatiste Programul de măsuri elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului nos­tru, şi adoptat de Comitetul Exe­cutiv al Comitetului Central al P.C.R., pentru îmbunătăţirea acti­vităţii politico-ideologice, de edu­care marxist-leninistă a membri­lor de partid, a tuturor oam­eni­­lor muncii, a înregistrat un larg ecou şi un puternic interes în rîn­­dul ţărănimii cooperatiste din ju­deţul Covasna ca de altfel al tu­turor cetăţenilor ţării noastre, fă­ră deosebire de vîrstă,­­ profe­siune şi naţionalitate. Am regă­sit în aceste măsuri marea alti­tudine spirituală, profunda princi­pialitate comunistă, viziunea lar­gă, cuprinzătoare, proprii înţelep­tului nostru conducător. Este o mare cinste pentru noi că sîntem investiţi cu răspunderea orientării unei activităţi atît de importante şi de complexe cum este aceea a educării oamenilor, a modelării conştiinţelor. O cinste şi în ace­laşi­­ timp o obligaţie cu caracter imperios, pentru că numai contro­lul şi conducerea de către partid a activităţii politico-educative îi poate imprima acesteia acea înaltă principialitate şi combativi­tate fără de care nu este de con­ceput educaţia comunistă. Concluzia de căpetenie pe care am desprins-o din studierea cu atenţie a noilor măsuri adoptate de conducerea partidului, este o­­bligaţia de a analiza cu exigenţă şi răspundere partinică felul în care s-a desfăşurat, pînă în pre­zent, activitatea politico-educativă în rîndul ţărănimii cooperatiste şi a celorlalţi oameni ai muncii în vederea perfecţionării substanţiale a stilului de muncă în această di­recţie. Referindu-ne la modul cum ne-am ocupat în judeţul nostru de îndrumarea şi­­ controlul învăţă­mântului de parti­d din cooperati­vele agricole de producţie, nu pu­tem să nu menţionăm, pe Ungă­u- IOAN GARCEA, secretar al Comisiei de propagandă a UII.C.A.P. (Continuare în pag. a 3-a)

Next