Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)
1971-09-15 / nr. 434
ANUL IV. Nr. 434 MEMBRII ASOCIAŢIEI SPORTIVE... ...„Spartacus" din comuna Hăghig, au efectuat zilele trecute o „şarjă" de muncă patriotică dînd un ajutor preţios cooperatorilor din comună la treieratul griului. într-o singură zi ei au treierat o cantitate de 2.000 kg grîu. în această acţiune s-au remarcat : Lalo Pavel, Dénes Nagy, Nicolae Bunica, Paul Irimescu, Gheorghe Csintos, Nicolae Horváth, András Dénes, Márton Székely, mobilizaţi de preşedintele asociaţiei, tovarăşul Dezideriu Szécsi. (Maria Cucu). NOI CONSTRUCŢII PENTRU SIVICUITORI Ocolul silvic Tălişoara (inspector-şef Andrei Zotta) raportează că pe primele opt luni, planul anual de investiţii a fost îndeplinit în proporţie de 80 la sută. Printre obiectivele realizate în această perioadă se numără: 150 hectare împăduriri noi, 600 hectare îngrijiri arborele tinere şi construirea a două noi cantoane silvice destinate personalului de pază, la punctele numite: Ceangăi şi Somokut. De asemenea s-au dat în folosinţă, înainte de termen, patru cabane pentru muncitorii silvicultori la Piriul Alb, Kovacsok, Köves şi Hidegesz, sporindu-se astfel, în mod apreciabil numărul celor ce vor locui în condiţii de confort ridicat. (H. Ion). IN SĂPTÂMÎNA MUNCII PATRIOTICE... .. .Elevii şcolii generale din Bloroaia Mare, sub îndrumarea şi supravegherea profesoarei Maria Moţ, au efectuat 100 ore de muncă patriotică. S-au plantat flori, s-a reparat şi aranjat materialul didactic, s-a amenajat o „cameră a pionierului". în incinta şcolii a fost pavată prin muncă patriotică o alee de 20 de metri. (Ion Moţ). LA ÎNTORSURA BUZĂULUI. . . .. .S-au instalat trei panouri pentru afişarea realizărilor obţinute de locuitorii oraşului şi popularizarea fruntaşilor în producţie. Grădiniţa nr. 1 (cu orar normal) din localitate şi-a îmbogăţit fondul de material instructiv-recreativ cu 20 de trotinete, jucării, jocuri de masă. (Al. Stäuble). DORU ANDREI, cu sprijinul corespondenţilor Este echitabil ca unii să muncească iar alţii să privească ? Privită sub toate aspectele sale , materiale şi spirituale viaţa unei comune este deosebit de amplă, de bogată. Comuna Hăghig, bunăoară, se numără printre acele localităţi din judeţul nostru, pe care amprenta dezvoltării, a progresului, şi-a pus foarte vizibil pecetea. Am amintit doar cîterva realizări, conturate in ultimii ani: un cămin cultural — edificiu modern — dotat, cum se spune, după toate „regulile artei", cu sală de spectacole „ca la oraş" (patru sute de locuri), cu o bibliotecă şi spaţii pentru diferite activităţi artistice, jocuri distractive etc. Magazinul universal extins, brutăria, crama. Se adaugă pe „agenda" celor mai recente realizări legate de dezvoltarea reţelei comerciale a comunei. De altfel, pentru nimeni nu constituie „un secret" faptul că cei din Hăghig sînt cunoscuţi drept oameni harnici, destoinici şi pricepuţi gospodari, care lucrează cu tragere de inimă în cooperativa agricolă de producţie. Aceste trăsături morale ale locuitorilor comunei ies cu atît mai mult în relief, dacă ne gîndim că-n ultimii trei ani apele Oltului, s-au revărsat în mai multe rînduri provocînd mari stricăciuni şi pagube avutului cooperatorilor. Sigur, n-a fost pentru nici unii dintre aceştia, o treabă uşoară, mai cu seamă că aceste vitregii ale naturii au lovit direct în veniturile lor. Putem vorbi de rezultate bune în munca acestor cooperatori ? Fără doar şi poate! Magazia de cereale cu o capacitate de depozitare de 300 de tone, noul sediu, noile ateliere anexe pentru fierărie şi tîmplărie, grajdul pentru 100 capete vaci şi altele, sînt tot atîtea argumente şi dovezi ale consolidării economice a acestei unităţi agricole. In această ambianţă, cind salturile calitative în domeniul urbanizării, să spunem aşa, sunt foarte evidente, se naşte următoarea întrebare : a ţinut şi ţine viaţa de partid pasul cu „ritmurile" dezvoltării comunei ? A fost ea aceea care a polarizat toate energiile — materiale şi umane — în jurul comitetului comunal de partid, investit cu o mare răspundere politică : aceea de a conduce, de a controla, de a se „desfăşura" amplu şi competent pe toate planurile? Fără îndoială că succesele de pînă acum obţinute în domeniul edilitar-gospodăresc, ca și în sectoarele productive ale C.A.P., nu pot fi rupte, nici într-un caz de munca de partid desfășurată în comună. Dar, putem da calificative la adresa stilului de muncă al unui comitet de partid, analizîndu-i activitatea dintr-o anume etapă dată, numai prin prisma unor rezultate înscrise în sfera economicului ? Hotărît, că nu ! Desigur, unui comunist nu îi este indiferent dacă lucrurile merg bine sau anapoda la locul său de muncă, dacă planurile de producţie sînt sau nu îndeplinite, dacă disciplina este sau nu respectată. Aceste treburi ca şi altele, trebuie să-l preocupe, să-l frămînte. Dar asemenea preocupări sunt chemate să se materializeze, în primul şi în primul rînd, într-o muncă politică concretă, vie, plină de imaginaţie şi mereu dinamică. Am spune deci, că politicul trebuie să fie cel puţin cu um pas înaintea economicului, să-l preceadă. A fost prezent acest „pas" premergător, al politicului, în stilul şi metodele de muncă al sus-amintitului comitet comunal de partid ? Din păcate, de prea puţine ori, deşi ar fi avut nu numai capacitatea, dar şi o nelimitată posibilitate de a fi. Prin structura sa, această organizaţie comunală de partid, nu se află printre ultimele din judeţ; ea numără şapte organizaţii de bază care totalizează 138 de comunişti. Iată un număr apreciabil, mai cu seamă dacă el este folosit aşa cum se cere. Este regretabil, şi acest fapt trebuie spus cu tot curajul, ca cei în drept să ştie, că această forţă a comuniştilor din comuna Hăghig, a fost lăsată să zacă într-o stare semi-latentă. Cine trebuie să-i angreneze pe aceşti oampeni într-o intensă participare la viaţa internă de partid ? Trebuie să vină cineva „de sus", de la judeţ, sau aceasta obligaţie morală, partinică, o avea comitetul comunal de partid, biroul acestuia ? Actualul comitet comunal, a primit învestitura în luna noiembrie a anului trecut. Până aci, toate bune. Adică s-a ales comitetul, apoi biroul său, şi-a împărţit funcţiile şi sarcinile. Şi cam atît. Adică, ceea ce de fapt în mod obligatoriu trebuia să realizeze fiecare membru al comitetului şi al biroului său, printr-o muncă efectivă şi colectivă, a rămas pe seama secretarului, tovarăşul Gheorghe Székely, a locţiitorului său, Albert Deák şi a primarului comunei, tovarăşul Gheorghe Horia. Şi oamenii, trei la număr, au făcut atît cît le-a stat lor în putinţă. Vorba ceea, unii au muncit iar alţii au stat cuminţei deoparte şi au privit. Că de, treaba merge oricum. Şi uite că la Hăghig treaba n-a mers. Trezeşte nedumerire şi următorul fapt: din ce pricină biroul comitetului comunal de partid, nu a pus în discuţie pe acei comunişti care nu şi-au bătut o clipă capul să îndeplinească sarcinile încredinţate ? Şi pentru că veni vorba de sarcină, şi nu de una oarecare, ci de sarcina de partid , obligatorie de îndeplinit de fiecare comunist, trebuie spus că fiecărui membru al comitetului comunal de partid şi al biroului acestuia, i s-a încredinţat îndrumarea şi controlarea activităţii unei organizaţii de bază. Să luăm un exemplu : tovarăşul Mircea Tampa, membru al biroului comitetului comunal de partid, şi în acelaşi timp secretarul comitetului de partid din cooperativa agricolă de producţie, răspunde de organizaţia de bază nr. 2 din C.A.P. Vom vedea îndată, cum a „înţeles" acest comunist să ducă la bun sfârşit sarcina de partid care i-a fost încredinţată, în sus-amintita organizaţie de bază nr. 2, din luna octombrie a anului 1970 şi pînă în iulie a.c. nu s-a ţinut nici măcar o adunare generală. De un plan de muncă, de un grafic al şedinţelor de partid nici vorbă nu poate fi. Cînd aceste documente au fost solicitate, cu prilejul unui control, cei în cauză au făcut ochii mari şi au ridicat din umeri: „N-am avut timp să le facem..." Ciudată explicaţie şi mai ciudată optică, mai cu seamă cînd ne gîndim că organizaţiile de bază trebuie să-şi desfăşoare întreaga lor muncă politică, ideologică şi organizatorică după planuri cu chibzuială întocmite. Cum am putea avea pretenţia, în această situaţie, ca organizaţiile de bază din cooperativa agricolă de producţie, trei la număr, să muncească în mod planificat, eficient, concret, cînd însuşi comitetul de partid al C.A.P. (secretar tovarăşul Mircea Tampa), lucrează după un „plan fantomă" ? Să mai dăm şi alte exemple ? Putem: organizaţiile de bază nr. 1 şi nr. 3 din aceeaşi cooperativă agricolă, din adunările generale de partid, la intervale „cosmice". Asta, nemailuînd în discuţie problemele care se pun în dezbatere, sau prezenţa anemică a membrilor de partid. Am criticat, şi considerăm că pe bună dreptate, organizaţiile de bază care, fiinţează în C.A.P. Trebuie oare să vină de fiecare dată cineva, „din afară", să atenţioneze : „Tovarăşi, n-aţi ţinut adunarea de partid, n-aţi primit nici un membru de partid, n-aţi întocmit planurile de muncă şi graficele de şedinţe..."? Dar, să revenim la stilul şi metodele de muncă ale comitetului comunal de partid. Cînd spunem „stil" şi „metode" ne gîndim înainte de toate,, la acea pîrghie care trebuie să acţioneze din plin, pe toate planurile vieţii interne de partid, a muncii colective. Din nou spunem că nu odată acest principiu este aci, la Hăghig, ignorat. Oricum, fenomenul, trebuie să-i pună serios pe gânduri pe cei în cauză. Secretarul comitetului comunal de partid, munceşte cu tragere de inimă, îl ajută, de asemenea, locţiitorul său ca şi primarul comunei. Ceilalţi membri ai biroului, aşa cum s-ar spune, mai pun şi ei mîna dacă-i „impulsionează" cineva. Nu s-ar putea oare fără această tutelare măruntă, fără acest stimulent „exterior" ? Oare ceilalţi membri ai biroului comitetului comunal de partid — Ioan Iacob, Irina Deres, Mircea Tampa, Maria Bucşa, — trebuie să primească neapărat „invitaţii” speciale de a îndeplini sarcinile care le-au fost încredinţate ? De la cine să ia exemplu ceilalţi comunişti dacă nu de la membrii biroului şi ai comitetului comunal de partid ? în primul rînd aceştia trebuie să pună la inimă revitalizarea muncii de partid în organizaţiile de bază de care fiecare răspunde. Asta presupune control şi autocontrol. Nu ar dăuna activităţii biroului comitetului comunal de partid un plus de exigenţă în ce priveşte propria-i muncă. Spunem asta, deoarece nu odată materialele, referatele puse în discuţia sa, sunt foarte sumar întocmite, nu au un spirit analitic şi de profunzime, fiind lipsite de fiorul criticii şi autocriticii. Din ce pricină se tem oare tovarăşii să critice neajunsurile? Să nu se supere cumva, cineva ? Cu asemenea poziţii lacunele nu pot fi îndepărtate, munca nu poate fi îmbunătăţită. Ar fi bine să reamintim unor tovarăşi din această organizaţie comunală de partid, că Statutul P.C.R. prevede, între altele, şi sancţiuni împotriva acelora care socot că disciplina de partid este obligatorie pentru unii şi facultativă pentru alţii. Poate unor tovarăşi din Hăghig n-o să le cadă prea bine această critică. Poate. Dar avem convingerea că ea o să le prindă foarte bine. Vorba aceea înţeleaptă, a românului: „Cine are urechi, să audă, cine are ochi, să vadă". Cu alte cuvinte, să se scuture din amorţeala în care se scaldă şi să se pună cu nădejde pe treabă. GHEORGHE ACUNUNH IOSIF PETRUŢ GAJDO, Viaţa de partid Carenţe vechi ! Urmare din pag 1) mai în toate unităţile controlate, trebuie să arătăm că, alimentul atît de solicitat de către cei mici — grişul — a fost găsit infestat cu paraziţi de provenienţă animală, avînd pe deasupra şi pînză de filoxeră! Explicaţia se datorează modului neigienic în care sunt păstrate lăzile ce adăpostesc acest griş, neglijenţă ce se impută exclusiv gestionarilor ce răspund de aceste magazine.. Sau un alt exemplu. Pe întreaga reţea controlată, atît a comerţului de stat cît şi cooperatist, au fost depistate o sumedenie de conserve conţinînd pilaf din carne de pasăre, ce aveau termenul de garanţie depăşit cu mai bine de 5 luni de zile ? La magazinul din satul Mereni, s-au găsit 15 kg de unt mucegăit (!), cantitate ce a fost livrată totuşi unităţii menţionate de către subdepozitul I.J.E.COOP, din Tîrgu Secuiesc, aşa încît doar intervenţia organelor de control a „barat" pătrunderea acestui produs depreciat pe piaţă. Nici magazinul mixt din comuna Poian (gestionar Winkler Ferenc), nu s-a lăsat mai prejos la capitolul deficienţe. Pe lângă faptul că unitatea era slab aprovizionată cu mărfuri (neglijenţă pentru care responsabilul unităţii şi merceologul ,Winkler Dezsö au fostla fel sancţionaţi cu amenzi substanţiale), curăţenia şi ordinea erau adevărate „surori vitrege". Atît în magazin cît şi în depozit domnea neorânduiala, murdăria, aşa încît obligaţia respectării normelor igienicosanitare (condiţie sine qua non pentru lucrătorii din comerţ), era doar o simplă prescripţie, aşa „de formă". Tot aici am întâlnit o altă practică nesănătoasă, ce mirosea de departe a ciubuc şi anume obiceiul de a reţine unele mărfuri mult solicitate de către cumpărători : carpete, goblenuri, covoare de iută, pentru cunoştinţe mai multe ori mai puţin ... darnice. Şi dacă pînă acum am criticat superficialitatea şi lipsa simţului de răspundere a unora din lucrătorii magazinelor nominalizate pe parcursul acestui material, apoi se cuvine să criticăm tot aici, racilele asemănătoare din activitatea salariaţilor serviciului C.T.C. al întreprinderii „Azur" din Timișoara, care au uitat probabil deschisă „supapa" exigentei, atunci cînd au verificat cutiile cu „Perian", fiindcă altfel nu ne putem explica nicicum misterul „evaporării" complete a respectivului praf din cutiile trimise magazinului universal din Moacșa . V-am prezentat doar câteva din aspectele deficitare ale activităţii unor unităţi comerciale aflate în mediul sătesc, pentru a semnala modul defectuos în care unii aşa-zişi „comercianţi", înţeleg să se achite de îndatoririle pentru care sânt plătiţi. Probabil că fiind mai departe de „centru" şi de drumurile de asfalt ale judeţului, controalele din partea U.J.C.C. sunt mai rare ... Rămâne ca pentru viitor, tovarăşii de la U.J.C.C. şi M.E.COOP, să ne convingă că ne-am înşelat! CUVÎNTUL NOD Noul an (urmare din pag. 1) ca în toate unităţile de învăţământ profesional din judeţ să existe şi clase sau secţii, în care predarea se va face în limba maternă a elevilor. Aceasta este o expresie vie a politicii naţionale marxist-leniniste a P.C.R., a grijii ce o poartă partidul faţă de toţi copiii patriei, indiferent de naţionalitate. Sânt convins că aceasta va duce la o mai bună înţelegere a materiei predate, la o mai temeinică însuşire a meseriei alese. Diversificarea învăţămîntului este o altă caracteristică a şcolii zilelor noastre. Din indicaţia Comitetului judeţean de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, cu acordul organelor centrale respective, a lărgit reţeaua şcolară, fiind create noi clase, secţii sau unităţi ca: un liceu economic în Sf. Gheorghe, o secţie de agronomie în Tg. Secuiesc, o clasă de electromecanici de utilaje în Sf. Gheorghe, o clasă specială de economia turismului la liceul din Covasna, o clasă de artă plastică în Sf. Gheorghe, o secţie sportivă la Tg. Secuiesc, noi secţii serale ale liceului etc. Acestea constituie tot atîtea posibilităţi create pentru copiii din judeţ în vederea integrării lor sociale. Se asigură astfel o mai bună formare a necesarului de forţă de muncă, cerută de dezvoltarea economică rapidă a judeţului nostru. Din ansamblul de măsuri luate pe linia dezvoltării continue a învăţământului , face parte şi realizarea şcolii de cultură generală de 10 ani. Pe plan republican, în noul an şcolar vor funcţiona peste 3000 de unităţi şcolare cu clasa a IX-a a şcolii generale, iar în judeţul nostru avem create toate condiţiile ca toţi absolvenţii clasei a VIII-a care nu-şi continuă studiile în diferite forme de învăţământ post-general, să fie cuprinşi în clasa a IX-a a şcolii de cultură generală. Aceasta într-adevăr marchează o cotitură radicală în ridicarea nivelului de cultură şi civilizaţie a poporului nostru, măsură ce situează ţara noastră, din acest punct de vedere, pe unul din primele locuri din lume. Dezbaterile, care au avut loc în ultimele săptămâni cu diferiţi factori educaţionali, au demonstrat că întregul corp profesoral al judeţului Covasna este hotărît să acţioneze cu fermitate pentru a contribui din plin la realizarea programului de măsuri privind îmbunătăţirea muncii instructiv-educative din şcoli. O conlucrare reuşită între , elevi, profesori şi părinţi, este o condiţie esenţială , pentru a înfăptui în întregime obiectivele propuse. Conducerile şcolilor, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, sunt chemate să depună eforturi susţinute pentru ca fiecare slujitor al şcolii să fie la înălţimea sarcinilor actuale, ca toţi copiii de vîrstă şcolară să aibă conştiinţa îndeplinirii îndatoririlor şcolare, devenind astfel cetăţeni demni ai patriei noastre socialiste. Fiecare propunere (Urmare din pag. 1) nue pentru a „demara" cu succes producţia anului 1972. Am redat integral această parte a relatării preşedintelui comitetului de direcţie de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, întrucît ni s-a părut semnificativă în ceea ce priveşte capacitatea colectivului de aici de a conduce treburile întreprinderii, spiritul revoluţionar, specific clasei muncitoare de a soluţiona probleme dintre cele mai dificile, de organizare a producţiei şi a muncii, răspunderea muncitorească pentru bunul mers al întreprinderii. Astăzi, muncitorii fabricii, toţi salariaţii, au satisfacţia că propunerile lor se înfăptuiesc — aşa cum ne relata interlocutorul, — „punct pe punct". Şi, ca adevăraţi proprietari şi producători ce sunt, ei toţi, — fie că este vorba de regiorii Mircea Antohi şi Koos Andrei, de inginerul Engel Cornea — pun umărul la materializarea propriilor propuneri şi sugestii. Aşa a fost pusă la punct şi dată în funcţiune staţia de compresoare şi instalaţia de alimentare cu aer comprimat a sectoarelor de producţie, sau instalaţia de sfărâmat şi centrifugat şpan. Tot aşa a fost amenajat şi dat în folosinţă în incinta fabricii, un bufet alimentar, vestiare pentru bărbaţi ,— cu o capacitate de 600 locuri — în pregătire aflîndu-se şi un vestiar pentru 40 de femei. Sunt pe terminate şi pregătirile în vederea întîmpinării anotimpului friguros: instalaţii de încălzire, etanşarea geamurilor şi uşilor etc. Mai consemnăm şi un alt fapt plin de semnificaţii. Iată-l: pentru a asigura o eficienţă ridicată valorificării propunerilor salariaţilor, comitetul de direcţie a eşalonat realizarea măsurilor cuprinse în planul M.T.O. — nu pînă la finele anului, ci cu mult înaintea acestuia. Majoritatea lor, au termene ce expiră încă din luna octombrie. Că vor fi înfăptuite nu există dubii. O spune însăşi stadiul lor de realizare. Se lucrează intens, de pildă, la optimizarea loturilor de produse lansate către secţii şi ateliere — măsură prin care se asigură ritmicitatea producţiei, — la organizarea pe secţii a unei „gospodării de uleiuri", la asigurarea apei potabile în halele de fabricaţie, iar un colectiv de specialişti, elaborează un plan tematic de inovaţii. ... Am consemnat în rîndurile de faţă, preocuparea plină de responsabilitate a comitetului de direcţie de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, pentru fructificarea propunerilor şi sugestiilor salariaţilor, făcute în adunările pe secţii sau pe întreprindere, în scopul îndeplinirii planului şi angajamentelor pe anul 1971 şi pregătirea producţiei anului 1972... Revelator este faptul că pe fondul acestor preocupări se evidenţiază atmosfera de emulaţie a capacităţilor creatoare ale colectivului, spiritul revoluţionar militant, partinic al clasei muncitoare, spirit ce domină întreaga viaţă a întreprinderii, propulsînd-o permanent spre noi realizări. „Sîntem un colectiv tînăr — ne spunea directorul fabricii, tov. inginer Lörincz Iosif — abia am depăşit pragul începutului. Avem în faţă încă trei ani de investiţii pentru ca această nouă unitate a industriei judeţului, să atingă cotele de dezvoltare prevăzute de proiect. Cu toate acestea, colectivul nostru a intrat încă de pe acum în faza de maturizare, de închegare — aşa încît, în anul 1974, cînd fabrica va lucra la întreaga capacitate, vom putea vorbi despre o experienţă bogată — ■ şi de ce nu? — chiar şi de tradiţii, căci cu oamenii noştri, cu comuniştii fabricii noastre, nimic nu-i imposibil!". 15 SEPTEMBRIE 1971 SFÎNTU GHEORGHE „ARTA" — Cortul roşu (orele 10, 16,30, 19, 21,30). „VASILE ROAITA" — Poienile roşii (orele 11, 18, 20). TÎRGU SECUIESC „8 MAI" — Adio Granada (orele 10, 16, 18, 20). COVASNA „VICTORIA" — Circ fără frontieră (orele 10, 18, 20). BARAOLT CASA DE CULTURĂ — Şapte băieţi şi o ştrengăriţă (orele 20). ÎNTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURĂ — Moartea filatelistului (orele 19). 15,55 Fotbal: Dinamo Bucureşti — Spartak Trnava. (Cupa campionilor europeni). Transmisiune directă de la stadionul „23 August"; 17,50 Solişti îndrăgiţi de muzică populară : Dumitru Sopon; 18,00 „Răspundem prezent !". Deschiderea noului an şcolar. Transmisiuni de la : Liceul „Ion Neculce (Bucureşti) şi Centrul şcolar de chimie (Ploieşti); 18,35 Mult e dulce şi frumoasă...; 18,50 Confruntări; 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Ancheta TV: „Idealul tinereţii"; 20,45 Telecinemateca : „Pisica îşi scoate ghiarele" — producţie a studiourilor franceze, cu Francoise Arnoul, H. Frank ; 22,25 Teleglob : Itinerar chilia 22,35 Tangouri celebre, îşi d concursul orchestra şi baletul perei române: 22,50 Telejurna de noapte. Vremea se va amelioara uitat. Cerul va fi schimbător, cu tul izolat se vor semnala pripitaţii sub formă de ploi şic Dimineaţa ceaţă locală. Vii va sufla potrivit din nord. Temperaturile maxime vor fi prinse între 15 şi 19 grade, iar minime vor fi cuprinse între li grade. Meteorolog de serii EIGEL GHEORGI 15 ȘI 16 SEPTEMBRIE Pag 3 ANUNŢ U.P.R.U.C. Făgăraş recrutează absolvenţi a 8—10 clase (băieţi), pentru şcolarizare în meseriile : Şcoala profesională, curs de zi : strungar. Ucenicie la locul de muncă: cazangiu, turnător. Acte necesare la înscriere : certificatul (adeverinţa) de 8—10 clase, copie legalizată după certificatul de naştere, fişa medicală, certificat de vaccinare. Examenul va avea loc în perioada 20—25 septembrie şi constă din probe scrise şi orale la matematică şi fizică. înscrierile se fac la serviciul personal al uzinei, zilnic între orele 7—15, pînă la data de 20 septembrie 1971. Autobaza T. A Sfîntu Gheorghe Str. Chichiș nr. 7 angajează de urgență si CONDUCĂTORI AUTO, CU CARNET DE CONDUCERE, CATEGORIA D, E. Informații suplimentare se primesc zilnic la serviciul personal, telefon 1513. Direcţia judeţeană drumuri şi poduri din Sfîntu Gheorhe • ŞEF serviciu producţie. • ŞEF SERVICIU APROVIZIONARE. • TEHNICIAN PRODUCŢIE. • TEHNICIAN PLAN ŞI ORGANIZAREA MUNCII. Pentru informaţii suplimentare vă veţi adresa Direcţiei judeţene, drumuri şi poduri Sfîntu Gheorghe Str. Arcuşului nr. 17, telefon 13.60 sau 19.24. Şcoala profesională de construcţii * din Braşov, Strada Şcolii nr. 11 Telefon 23.036, 15.088 anunţă o nouă sesiune de examene de admitere anul I. Intre 22—30 septembrie a.c. la următoarele meserii: Curs de zi : ■ ZIDARI IN CONSTRUCTII. ■ MOZAICARI, FAIANTARI. ■ DULGHERI. Ucenici la locul de muncă : ■ STRUNGARI. * LĂCĂTUŞI MECANICI. ■ TIMPLARI MOBILA ȘI ARTICOLE TEHNICE. ■ INSTALATORI TEHNICO-SANITARI ȘI GAZE. Se primesc candidaţi din toată țara.