Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)

1971-09-15 / nr. 434

ANUL IV. Nr. 434 MEMBRII ASOCIAŢIEI SPORTIVE... ...„Spartacus" din comuna Hăghig, au efectuat zilele tre­cute o „şarjă" de muncă pa­triotică dînd un ajutor preţios cooperatorilor din comună la treieratul griului. într-o singură zi ei au tre­ierat o cantitate de 2.000 kg grîu. în această acţiune s-au re­marcat : Lalo Pavel, Dénes Nagy, Nicolae Bunica, Paul I­­rimescu, Gheorghe Csintos, Nicolae Horváth, András Dé­nes, Márton Székely, mobili­zaţi de preşedintele asociaţiei, tovarăşul Dezideriu Szécsi. (Maria Cu­cu). NOI CONSTRUCŢII PENTRU S­I­VICUI­TORI Ocolul silvic Tălişoara (ins­­pector-şef Andrei Zotta) ra­portează că pe primele opt luni, planul anual de investiţii a fost îndeplinit în proporţie de 80 la sută. Printre obiectivele realizate în această perioadă se numă­ră: 150 hectare împăduriri noi, 600 hectare îngrijiri arbo­rele tinere şi construirea a două noi cantoane silvice des­tinate personalului de pază, la punctele numite: Ceangăi şi Som­okut. De asemenea s-au dat în fo­losinţă, înainte de termen, pa­tru cabane pentru muncitorii silvicultori la Piriul Alb, Kova­­csok, Köves şi Hidegesz, spo­­rindu-se astfel, în mod apre­ciabil numărul celor ce vor lo­cui în condiţii de confort ridi­cat. (H. Ion). IN SĂPTÂMÎNA MUNCII P­ATRIOTICE... .. .Elevii şcolii generale din Bloroaia­ Mare, sub îndrumarea şi supravegherea profesoarei Maria Moţ, au efectuat 100 ore de muncă patriotică. S-au plan­tat flori, s-a reparat şi aran­jat materialul didactic, s-a a­­menajat o „cameră a pionie­rului". în incinta şcolii a fost pavată prin muncă patriotică o alee de 20 de metri. (Ion Moţ). LA ÎNTORSURA BUZĂULUI. . . .. .S-au instalat trei panouri pentru afişarea realizărilor ob­ţinute de locuitorii oraşului şi popularizarea fruntaşilor în producţie. Grădiniţa nr. 1 (cu orar nor­mal) din localitate şi-a îmbo­găţit fondul de material instruc­­tiv-recreativ cu 20 de trotine­te, jucării, jocuri de masă. (Al. Stäuble). DORU ANDREI, cu sprijinul corespondenţilor Este echitabil ca unii să muncească iar alţii să privească ? Privită sub toate aspectele sale , materiale şi spirituale viaţa u­­nei comune este deosebit de am­plă, de bogată. Comuna Hăghig, bunăoară, se numără printre acele localităţi din judeţul nostru, pe care amprenta dezvoltării, a pro­gresului, şi-a pus foarte vizibil pe­cetea. Am amintit doar cîterva rea­lizări, conturate in ultimii ani: un cămin cultural — edificiu mo­dern — dotat, cum se spune, du­pă toate „regulile artei", cu sală de spectacole „ca la oraş" (patru sute de locuri), cu o bibliotecă şi spaţii pentru diferite activităţi artistice, jocuri distractive etc. Ma­gazinul universal extins, brutăria, crama. Se adaugă pe „agenda" celor mai recente realizări lega­te de dezvoltarea reţelei comer­ciale a comunei. De altfel, pentru nimeni nu constituie „un secret" faptul că cei din Hăghig sînt cu­noscuţi drept oameni harnici, des­toinici şi pricepuţi gospodari, care lucrează cu tragere de inimă în cooperativa agricolă de producţie. Aceste trăsături morale ale locui­torilor comunei ies cu atît mai mult în relief, dacă ne gîndim că-n ultimii trei ani apele Oltului, s-au revărsat în mai multe rînduri provocînd mari stricăciuni şi pa­gube avutului cooperatorilor. Si­gur, n-a fost pentru nici unii din­tre aceştia, o treabă uşoară, mai cu seamă că aceste vitregii ale na­turii au lovit direct în veniturile lor. Putem vorbi de rezultate bu­ne în munca acestor cooperatori ? Fără doar şi poate! Magazia de cereale cu o capacitate de depo­zitare de 300 de tone, noul se­diu, noile ateliere anexe pentru fierărie şi tîmplărie, grajdul pen­tru 100 capete vaci şi altele, sînt tot atîtea argumente şi dovezi ale consolidării economice a acestei unităţi agricole. In această ambianţă, cind saltu­rile calitative în domeniul urba­nizării, să spunem aşa, sunt foarte evidente, se naşte următoarea în­trebare : a ţinut şi ţine viaţa de partid pasul cu „ritmurile" dez­voltării comunei ? A fost ea a­­ceea care a polarizat toate energii­le — materiale şi umane — în ju­rul comitetului comunal de partid, investit cu o mare răspundere po­litică : a­ceea de a conduce, de a controla, de a­ se „desfăşura" am­plu şi competent pe toate planuri­le? Fără îndoială că succesele de pînă acum obţinute în domeniul edilitar-gospodăresc, ca și în sec­toarele productive ale C.A.P., nu pot fi rupte, nici într-un caz de munca de partid desfășurată în comună. Dar, putem da calificative la adresa stilului de muncă al unui comitet de partid, analizîn­­du-i activitatea dintr-o anume e­­tapă dată, numai prin prisma u­­nor rezultate înscrise în sfera eco­nomicului ? Hotărît, că nu ! De­­sigur, unui comunist nu îi este indiferent dacă lucrurile merg bi­ne sau anapoda la locul său de muncă, dacă planurile de produc­ţie sînt sau nu îndeplinite, dacă disciplina este sau nu respectată. Aceste treburi ca şi altele, trebuie să-l preocupe, să-l frămî­nte. Dar asemenea preocupări sunt chemate să se materializeze, în primul şi în primul rînd, într-o muncă politică concretă, vie, plină de imaginaţie şi mereu dinamică. Am spune deci, că politicul trebuie să fie cel pu­ţin cu um pas înaintea economicu­lui, să-l preceadă. A fost prezent acest „pas" premergător, al poli­ticului, în stilul şi metodele de muncă al sus-amintitului comi­tet comunal de partid ? Din pă­cate, de prea puţine ori, deşi ar fi avut nu numai capacita­tea, dar şi o nelimitată posibilita­te de a fi. Prin structura sa, a­­ceastă organizaţie comunală de partid, nu se află printre ultimele din judeţ; ea numără şapte orga­nizaţii de bază care totalizează 138 de comunişti. Iată un număr a­preciabil, mai cu seamă dacă el este folosit aşa cum se cere. Es­te regretabil, şi acest fapt trebuie spus cu tot curajul, ca cei în drept să ştie, că această forţă a comuniştilor din comuna Hăghig, a fost lăsată să zacă într-o stare semi-latentă. Cine trebuie să-i an­greneze pe aceşti oampeni într-o intensă participare la viaţa inter­nă de partid ? Trebuie să vină ci­neva „de sus", de la judeţ, sau a­ceasta obligaţie morală, partinică, o avea comitetul comunal de par­tid, biroul acestuia ? Actualul co­mitet comunal, a primit învestitu­ra în luna noiembrie a anului tre­cut. Până aci, toate bune. Adică s-a ales comitetul, apoi biroul său, şi-a împărţit funcţiile şi sarcini­le. Şi cam atît. Adică, ceea ce de fapt în mod obligatoriu tre­buia să realizeze fiecare membru al comitetului şi al biroului său, printr-o muncă efectivă şi colec­tivă, a rămas pe seama secretaru­lui, tovarăşul Gheorghe Székely, a locţiitorului său, Albert Deák şi a primarului comunei, tovarăşul Gheorghe Horia. Şi oamenii, trei la număr, au făcut atît cît le-a stat lor în putinţă. Vorba ceea, unii au muncit iar alţii au stat cuminţei deoparte şi au privit. Că de, treaba merge oricum. Şi uite că la Hăghig treaba n-a mers. Tre­zeşte nedumerire şi următorul fapt: din ce pricină biroul comite­tului comunal de partid, nu a pus în discuţie pe acei comunişti care nu şi-au bătut o clipă capul să îndeplinească sarcinile încredinţa­te ? Şi pentru că veni vorba de sarcină, şi nu de una oarecare, c­i de sarcina de partid , obligato­rie de îndeplinit de fiecare comu­nist, trebuie spus că fiecărui mem­bru al comitetului comunal de partid şi al biroului acestuia, i s-a încredinţat îndrumarea şi con­trolarea activităţii unei organi­zaţii de bază. Să luăm un exem­plu : tovarăşul Mircea Tampa, membru al biroului comitetului comunal de partid, şi în acelaşi timp secretarul comitetului de par­tid din cooperativa agricolă de producţie, răspunde de organiza­ţia de bază nr. 2 din C.A.P. Vom vedea îndată, cum a „înţeles" a­­cest comunist să ducă la bun sfâr­şit sarcina de partid care i-a fost încredinţată, în sus-amintita or­ganizaţie de bază nr. 2, din luna octombrie a anului 1970 şi pînă în iulie a.c. nu s-a ţinut nici mă­car o adunare generală. De un plan de muncă, de un grafic al şedinţelor de partid nici vorbă nu poate fi. Cînd aceste documente au fost solicitate, cu prilejul unui control, cei în cauză au făcut o­­chii mari şi au ridicat din umeri: „N-am avut timp să le facem..." Ciudată explicaţie şi mai ciudată optică, mai cu seamă cînd ne gîndim că organizaţiile de bază trebuie să-şi desfăşoare întreaga lor muncă politică, ideologică şi organizatorică după planuri cu chibzuială întocmite. Cum am pu­tea avea pretenţia, în această si­tuaţie, ca organizaţiile de bază din cooperativa agricolă de producţie, trei la număr, să muncească în mod planificat, eficient, concret, cînd însuşi comitetul de partid al C.A.P. (secretar tovarăşul Mircea Tampa), lucrează după un „plan fantomă" ? Să mai dăm şi al­te exemple ? Putem: organiza­ţiile de bază nr. 1 şi nr. 3 din aceeaşi cooperativă agrico­lă, din adunările generale de partid, la intervale „cosmice". As­ta, nemailuînd în discuţie pro­blemele care se pun în dezbatere, sau prezenţa anemică a membri­lor de partid. Am criticat, şi con­siderăm că pe bună dreptate, or­ganizaţiile de bază care, fiinţează în C.A.P. Trebuie oare să vi­nă de fiecare dată cineva, „din afară", să atenţioneze : „To­varăşi, n-aţi ţinut adunarea de partid, n-aţi primit nici u­n mem­bru de partid, n-aţi întocmit pla­nurile de muncă şi graficele de şedinţe..."? Dar, să revenim la stilul şi me­todele de muncă ale comitetului comunal de partid. Cînd spunem „stil" şi „metode" ne gîndim îna­inte de toate,, la acea pîrghie ca­re trebuie să acţioneze din plin, pe toate planurile vieţii interne de partid, a muncii colective. Din nou s­punem că nu odată acest principiu este aci, la Hăghig, ig­norat. Oricu­m, fenomenul, trebuie să-i pună serios pe gânduri pe cei în cauză. Secretarul comitetului comunal de partid, munceşte cu tragere de inimă, îl ajută, de ase­menea, locţiitorul său ca şi primarul comunei. Ceilalţi membri ai birou­lui, aşa cum s-ar spune, mai pun şi ei mîna dacă-i „impulsionează" cineva. Nu s-ar putea oare fără a­­ceastă tutelare măruntă, fără a­­cest stimulent „exterior" ? Oare ceilalţi membri ai biroului comi­tetului comunal de partid — Ioan Iacob, Irina Deres, Mircea Tampa, Maria Bucşa, — trebuie să pri­mească neapărat „invitaţii” spe­ciale de a îndeplini sarcinile care le-au fost încredinţate ? De la cine să ia exemplu ceilalţi comunişti dacă nu de la membrii biroului şi ai comitetului comunal de partid ? în primul rînd aceştia trebuie să pună la inimă revitalizarea muncii de partid în organizaţiile de bază de care fiecare răspunde. Asta pre­supune control şi autocontrol. Nu ar dăuna activităţii biroului co­mitetului comunal de partid un plus de exigenţă în ce priveşte propria-i muncă. Spunem asta, de­oarece nu odată materialele, refe­ratele puse în discuţia sa, sunt foarte sumar întocmite, nu au un spirit analitic şi de profunzime, fiind lipsite de fiorul criticii şi au­tocriticii. Di­n ce pricină se tem oare tovarăşii să critice neajunsu­rile? Să nu se supere cumva, ci­neva ? Cu asemenea poziţii lacu­nele nu pot fi îndepărtate, munca nu poate fi îmbunătăţită. Ar fi bine să reamintim unor to­varăşi din această organizaţie comu­nală de partid, că Statutul P.C.R. prevede, între altele, şi sanc­ţiuni împotriva acelora care socot că disciplina de partid este o­­bligatorie pentru unii şi faculta­tivă pentru alţii. Poate unor tovarăşi din Hăghig n-o să le cadă prea bine această critică. Poate. Dar avem convin­gerea că ea o să le prindă foarte bine. Vorba aceea înţeleaptă, a ro­mânului: „Cine are urechi, să a­­udă, cine are ochi, să vadă". Cu alte cuvinte, să se scuture din a­­morţeala în care se scaldă şi să se pună cu nădejde pe treabă. GHEORGHE ACUNUNH IOSIF PETRUŢ GAJDO, Viaţa de partid Carenţe vechi ! Urmare din pag 1) mai în toate unităţile controlate, trebuie să arătăm că, alimentul atît de solicitat de către cei mici — grişul — a fost găsit infestat cu paraziţi de prove­nienţă animală, avînd pe dea­supra şi pînză de filoxeră! Ex­plicaţia se datorează modului neigienic în care sunt păstrate lăzile ce adăpostesc acest griş, neglijenţă ce se impută exclu­siv gestionarilor ce răspund de aceste magazine.. Sau un alt exemplu. Pe întreaga reţea con­trolată, atît a comerţului de stat cît şi cooperatist, au fost depistate o sumedenie de con­serve conţinînd pilaf din carne de pasăre, ce aveau termenul de garanţie depăşit cu mai bine de 5 luni de zile­­ ? La magazinul din satul Me­­reni, s-au găsit 15 kg de unt mu­cegăit (!), cantitate ce a fost livrată totuşi unităţii menţio­nate de către subdepozitul I.J.E.COOP, din Tîrgu Secuiesc, aşa încît doar intervenţia or­ganelor de control a „barat" pă­trunderea acestui produs depre­ciat pe piaţă. Nici magazinul mixt din comuna Poian (gestio­nar Winkler Ferenc), nu s-a lă­sat mai prejos la capitolul defi­cienţe. Pe lângă faptul că uni­tatea era slab aprovizionată cu mărfuri (neglijenţă pentru ca­re responsabilul unităţii şi mer­ceologul ,Winkler Dezsö au fost­­la fel sancţionaţi cu amenzi substanţiale), curăţenia şi or­dinea erau adevărate „surori vitrege". Atît în magazin cît şi în depozit domnea neorânduia­la, murdăria, aşa încît obligaţia respectării normelor igienico­sanitare (condiţie sine qua non pentru lucrătorii din comerţ), era doar o simplă prescripţie, aşa „de formă". Tot aici am întâlnit o altă practică nesă­nătoasă, ce mirosea de departe a ciubuc şi anume obiceiul de a reţine unele mărfuri mult soli­citate de către cumpărători : carpete, goblenuri, covoare de iută, pentru cunoştinţe mai multe ori mai puţin ... darnice. Şi dacă pînă acum am criti­cat superficialitatea şi lipsa simţului de răspundere a unora din lucrătorii magazinelor no­minalizate pe parcursul acestui material, apoi se cuvine să cri­ticăm tot aici, racilele asemă­nătoare din activitatea salaria­ţilor serviciului C.T.C. al în­treprinderii „Azur" din Timi­șoara, care au uitat probabil deschisă „supapa" exigentei, atunci cînd au verificat cutiile cu „Perian", fiindcă altfel nu ne putem explica nicicum miste­rul „evaporării" complete a res­pectivului praf din cutiile tri­mise magazinului universal din Moacșa­­ . V-am prezentat doar câteva din aspectele deficitare ale ac­tivităţii unor unităţi comer­­ciale aflate în mediul să­tesc, pentru a semnala mo­dul defectuos în care unii aşa-zişi „comercianţi", înţeleg să se achite de îndatori­rile pentru care sânt plătiţi. Probabil că fiind mai departe de „centru" şi de drumurile de asfalt ale judeţului, controale­le din partea U.J.C.C. sunt mai rare ... Rămâne ca pentru vii­tor, tovarăşii de la U.J.C.C. şi M.E.COOP, să ne convingă că ne-am înşelat! CUVÎNTUL NOD Noul an (u­rmare din pag. 1) ca în toate unităţile de învăţământ profesional din judeţ să existe şi clase sau secţii, în care predarea se va face în limba maternă a elevilor. Aceasta este o expresie vie a politicii naţionale mar­­xist-leniniste a P.C.R., a grijii ce o poartă partidul faţă de toţi co­piii patriei, indiferent de naţionalitate. Sânt convins că aceasta va duce la o mai bună înţelegere a materiei predate, la o mai te­meinică însuşire a meseriei alese. Diversificarea învăţămîntului este o altă caracteristică a şcolii zi­lelor noastre. Din indicaţia Comitetului judeţean de partid, Comi­tetul executiv al Consiliului popular judeţean, cu acordul organe­lor centrale respective, a lărgit reţeaua şcolară, fiind create noi clase, secţii sau unităţi ca­: un liceu economic în Sf. Gheorghe, o secţie de agronomie în Tg. Secuiesc, o clasă de electromecanici de utilaje în Sf. Gheorghe, o clasă specială de economia turismului la liceul din Covasna, o clasă de artă plastică în Sf. Gheorghe, o sec­ţie sportivă la Tg. Secuiesc, noi secţii serale ale liceului etc. Aces­tea constituie tot atîtea posibilităţi create pentru copiii din judeţ în vederea integrării lor sociale. Se asigură astfel o mai bună formare a necesarului de forţă de muncă, cerută de dezvoltarea economică rapidă a judeţului nostru. Din ansamblul de măsuri luate pe linia dezvoltării continue a învăţământului , face parte şi realizarea şcolii de cultură gene­rală de 10 ani. Pe plan republican, în noul an şcolar vor funcţiona peste 3000 de unităţi şcolare cu clasa a IX-a a şcolii generale, iar în judeţul nostru avem create toate condiţiile ca toţi absolvenţii clasei a VIII-a care nu-şi continuă studiile în diferite forme de în­văţământ post-general,­ să fie cuprinşi în clasa a IX-­a a şcolii de cultură generală. Aceasta într-adevăr marchează o cotitură radica­lă în ridicarea nivelului de cultură şi civilizaţie a poporului nos­tru, măsură ce situează ţara noastră, din acest punct de vedere, pe unul din primele locuri din lume. Dezbaterile, care au avut loc în ultimele săptămâni cu diferiţi factori educaţionali, au demonstrat că întregul corp profesoral al judeţului Covasna este hotărît să acţioneze cu fermitate pentru a contribui din plin la realizarea programului de măsuri privind îm­bunătăţirea muncii instructiv-educative din şcoli. O conlucrare reu­şită între , elevi, profesori şi părinţi, este o condiţie esenţială , pentru a înfăptui în întregime obiectivele propuse. Conducerile şcolilor, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, sunt chemate să depună eforturi susţinute pentru ca fiecare slujitor al şcolii să­ fie la înăl­ţimea sarcinilor actuale, ca toţi copiii de vîrstă şcolară să aibă conştiinţa îndeplinirii îndatoririlor şcolare, devenind astfel cetăţeni demni ai patriei noastre socialiste. Fiecare propunere (Urmare din pag. 1) nue pentru a „demara" cu succes producţia anului 1972. Am redat integral această par­te a relatării preşedintelui comi­tetului de direcţie de la Fabrica de şuruburi­ din Tîrgu Secuiesc, întrucît ni s-a părut semnificati­vă în ceea ce priveşte capacitatea colectivului de aici de a conduce treburile întreprinderii, spiritul re­voluţionar, specific clasei munci­toare de a soluţiona probleme din­tre cele mai dificile, de organi­zare a producţiei şi a muncii, răs­punderea muncitorească pentru bunul mers al întreprinderii. Astăzi, muncitorii fabricii, toţi salariaţii, au satisfacţia că propunerile lor se înfăptuiesc — aşa cum ne relata interlocutorul, — „punct pe punct". Şi, ca adevăraţi proprie­tari şi producători ce sunt, ei toţi, — fie că este vorba de regi­orii Mircea Antohi şi Koos Andrei, de inginerul Engel Cornea — pun u­­mărul la materializarea proprii­lor propuneri şi sugestii. Aşa a fost pusă la punct şi dată în func­ţiune staţia de compresoare şi in­stalaţia de alimentare cu aer com­primat a sectoarelor de producţie, sau instalaţia de sfărâmat şi cen­trifugat şpan. Tot aşa a fost a­­menajat şi dat în folosinţă în in­cinta fabricii, un bufet alimentar, vestiare pentru bărbaţi ,— cu o ca­pacitate de 600 locuri — în pre­gătire aflîndu-se şi un vestiar pen­tru 40 de femei. Sunt pe termina­te şi pregătirile în vederea întîm­­pinării anotimpului friguros: insta­laţii de încălzire, etanşarea gea­murilor şi uşilor etc. Mai consemnăm şi un alt fapt plin de semnificaţii. Iată-l: pen­tru a asigura o eficienţă ridicată valorificării propunerilor sala­riaţilor, comitetul de direcţie a e­­şalonat realizarea măsurilor cu­prinse în planul M.T.O. — nu pînă la finele anului, ci cu mult înain­tea acestuia. Majoritatea lor, au termene ce expiră în­că din luna octombrie. Că vor fi înfăptuite nu există dubii. O spune însăşi sta­diul lor de realizare. Se lucrează intens, de pildă, la optimizarea lo­turilor de produse lansate către secţii şi ateliere — măsură prin care se asigură ritmicitatea pro­ducţiei, — la organizarea pe sec­ţii a unei „gospodării de uleiuri", la asigurarea apei potabile în ha­lele de fabricaţie, iar un colectiv de specialişti, elaborează un plan tematic de inovaţii. ... Am consemnat în rîndurile de faţă, preocuparea plină de res­ponsabilitate a comitetului de di­recţie de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, pentru fructifica­rea propunerilor şi sugestiilor sa­lariaţilor, făcute în adunările pe secţii sau pe întreprindere, în sco­pul îndeplinirii planului şi anga­jamentelor pe anul 1971 şi pregă­tirea producţiei anului 1972... Re­velator este faptul că pe fondul a­­cestor preocupări se evidenţiază atmosfera de emulaţie a capacită­ţilor creatoare ale colectivului, spiritul revoluţionar militant, par­tinic al clasei muncitoare, spirit ce domină întreaga viaţă a între­prinderii, propulsînd-o permanent spre noi realizări. „Sîntem un colectiv tînăr — ne spunea directorul fabricii, tov. in­giner Lörincz Iosif — abia am de­păşit pragul începutului. Avem în faţă încă trei ani de investiţii pen­tru ca această nouă unitate a in­dustriei judeţului, să atingă co­tele de dezvoltare prevăzute de proiect. Cu toate acestea, colec­tivul nostru a intrat încă de pe acum în faza de maturizare, de în­chegare — aşa încît, în anul 1974, cînd fabrica va lucra la întreaga capacitate, vom putea vorbi des­pre o experienţă bogată — ■ şi de ce nu? — chiar şi de tradiţii, căci cu oamenii noştri, cu comu­niştii fabricii noastre, nimic nu-i imposibil!". 15 SEPTEMBRIE 1971 SFÎNTU GHEORGHE „ARTA" — Cortul roşu (orele 10, 16,30, 19, 21,30). „VASILE ROAITA" — Poienile roşii (orele 11, 18, 20). TÎRGU SECUIESC „8 MAI" — Adio Granada (orele 10, 16, 18, 20). COVASNA „VICTORIA" — Circ fără frontie­ră (orele 10, 18, 20). BARAOLT CASA DE CULTURĂ — Şapte bă­ieţi şi o ştrengăriţă (orele 20). ÎNTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURĂ — Moartea filatelistului (orele 19). 15,55 Fotbal: Dinamo Bucureşti — Spartak Trnava. (Cupa campio­nilor europeni). Transmisiune di­rectă de la stadionul „23 August"; 17,50 Solişti îndrăgiţi de muzică populară : Dumitru Sopon; 18,00 „Răspundem prezent !". Deschide­rea noului an şcolar. Transmisiuni de la : Liceul „Ion Neculce (Bucu­reşti) şi Centrul şcolar de chimie (Ploieşti); 18,35 M­­ult e dulce şi fru­moasă...; 18,50 Confruntări; 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Ancheta TV: „Idea­lul tinereţii"; 20,45 Telecinemate­­ca : „Pisica îşi scoate ghiarele" — producţie a studiourilor franceze, cu Francoise Arnoul, H. Frank ; 22,25 Teleglob : Itinerar chilia 22,35 Tangou­ri celebre, îşi d concursul orchestra şi baletul perei române: 22,50 Telejurna de noapte. Vremea se va amelioara ui­tat. Cerul va fi schimbător, cu tul izolat se vor semnala pri­pitaţii sub formă de ploi şic Dimineaţa ceaţă locală. Vii va sufla potrivit din nord­. Temperaturile maxime vor fi prinse între 15 şi 19 grade, iar­­ minime vor fi cuprinse între­­ li grade. Meteorolog de serii EIGEL GHEORGI 15 ȘI 16 SEPTEMBRIE Pag 3 ANUNŢ U.P.R.U.C. Făgăraş recrutează absolvenţi a 8—­10 clase (băieţi), pentru şcolarizare în meseriile : Şcoala profesională, curs de zi : strungar. Ucenicie la locul de muncă: cazangiu, turnător. Acte necesare la înscriere : certificatul (adeve­rinţa) de 8—10 clase, copie legalizată după certificatul de naştere, fişa medicală, certificat de vaccinare. Examenul va avea loc în perioada 20—25 sep­tembrie şi constă din probe scrise şi orale la mate­matică şi fizică. înscrierile se fac la serviciul personal al uzinei, zilnic între orele 7—15, pînă la data de 20 septembrie 1971. Autobaza T. A Sfîntu Gheorghe Str. Chichiș nr. 7 angajează de urgență s­i CONDUCĂTORI AUTO, CU CARNET DE CONDUCERE, CATEGORIA D, E. Informații suplimentare se primesc zilnic la ser­viciul personal, telefon 15­13. Direcţia judeţeană drumuri şi poduri din Sfîntu Gheorhe • ŞEF serviciu producţie. • ŞEF SERVICIU APROVIZIONARE. • TEHNICIAN PRODUCŢIE. • TEHNICIAN PLAN ŞI ORGANIZAREA MUNCII. Pentru informaţii suplimentare vă veţi adresa Direcţiei judeţene, drumuri şi poduri Sfîntu Gheorghe Str. Arcuşului nr. 17, telefon 13.60 sau 19.24. Şcoala profesională de construcţii * din Braşov, Strada Şcolii nr. 11 Telefon 23.036, 15.088 anunţă o nouă sesiune de examene de admitere anul I. Intre 22—30 septembrie a.c. la următoarele meserii: Curs de zi : ■ ZIDARI IN CONSTRUCTII. ■ MOZAICARI, FAIANTARI. ■ DULGHERI. Ucenici la locul de muncă : ■ STRUNGARI. * LĂCĂTUŞI MECANICI. ■ TIMPLARI MOBILA ȘI ARTICOLE TEHNICE. ■ INSTALATORI TEHNICO-SANITARI ȘI GAZE. Se primesc candidaţi din toată țara.

Next