Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)

1971-09-19 / nr. 438

re­cursul zilei de sîmbătă, 18 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ şi Maxim Berghianu a continuat vizita de lucru în judeţul Caraş-Severin. De la reşedinţa judeţului se pleacă la primele ore ale dimi­neţii. Cetăţenii Reşiţei, care pe tot parcursul vizitei de vi­neri au înconjurat cu multă căldură şi dragoste pe condu­cătorul partidului şi statului, au dat din nou străzilor „Ce­tăţii de foc“ imaginea specifică marilor sărbători, prin en­tuziastele şi strălucitoarele manifestări populare, în aplau­zele şi uralele mulţimii, coloana de maşini străbate cen­trul oraşului, îndreptîndu-se spre Caransebeş. Vizita se­cretarului general în municipiul Reşiţa, prilejuită şi de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială neîntre­ruptă pe aceste meleaguri, dialogul fructuos cu activişti de partid şi de stat, cu cadre de conducere din economia judeţului, cu muncitori, ingineri şi tehnicieni din între­prinderile municipiului, indicaţiile date reprezintă un pu­ternic factor mobilizator pentru activitatea viitoare a re­­şiţenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a ju­deţului Caraş-Severin. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Caraş-Severin Mit­. ... Caransebeş. In aceeaşi atmos­feră entuziastă, plină de căldură, conducătorii de partid şi de stat străbat arterele principale ale o­­raşului. Aproape întreaga popu­laţie a venit în întîmpin­area to­varăşului Nicolae Ceauşescu. Prin aplauze şi ura­le, oamenii muncii îşi exprimă neţărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor pe condu­cătorul partidului şi statului, dra­gostea şi recunoştinţa faţă de con­ducerea partidului şi statului pen­tru grija ce le-o poartă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt invitații să vi­ziteze noua uzină în care proce­sul de producţie se desfăşoară concomitent cu lucrările de con­strucţii şi montaj. La intrare se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea „Bine aţi ve­nit în mijlocul nostru, iubiţi con­ducători de partid şi de stat“. Muncitori şi muncitoare înconjoa­ră pe oaspeţi şi le oferă buche­te mari de flori. Sunt de faţă mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, primul se­cretar al Comitetului orăşenesc Caransebeş al P.C.R., Nicolae Magda, şi colectivul de conduce­re al uzinei. Vizita în întreprindere începe cu o prezentare a profilului uni­tăţii şi a stadiului de construc­ţie. Prin intermediul unor grafice şi machete, directorul uzinei, ing. V­asile Uscat, arată că, în final, întreprinderea va produce anual 16.000 tone construcţii metalice pentru hale industriale şi pentru Dragi tovarăşi. Doresc în primul rînd să vă a­­dresez dumneavoastră, întregului colectiv al Uzinelor „Oţelul Ro­şu", tuturor oamenilor muncii din orașul Otelul Roşu un salut căl­duros din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noas­tre socialiste. (Aplauze îndelun­gate). Mitingul de astăzi este consa­crat unui eveniment important din viaţa uzinei dumneavoastră — îm­plinirea a 175 de ani de când a început să se producă metal pe aceste meleaguri. Doresc să men­ţionez că în aceşti ani uzina a cunoscut o dezvoltare continuă — şi mai cu seamă în anii construc­ţiei socialiste, cind­ producţia ei s-a mărit de citeva ori. De aceea, doresc să vă­ felicit atît cu pri­lejul aniversării a 175 de­ ani de existenţă a uzinei, cit şi pentru rezultatele bune pe care le-aţi ob­ţinut în anii construcţiei socialis­mului. (Aplauze puternice, prelun­gite). De fapt, uzina dumneavoas­tră produce astăzi aproape tot a­­tît oțel cit se producea înainte de război în întreaga noastră țară. Desigur, aceasta arată cît de slab dezvoltată era, în trecut, siderur­gia în România, dar, totodată, pu­ne în evidență progresele mari pe care uzina dumneavoastră­ le-a cunoscut în acești ani. Probabil că până în 1975, uzina va ajunge să producă chiar mai mult oțel decit se realiza în România îna­intea celui de-al doilea război mondial. Aceasta arată ce mari perspective de dezvoltare are în continuare uzina dumneavoastră. (Vii aplauze). Cunoaşteţi preocuparea partidu­lui nostru privind dezvoltarea si­derurgiei, fa­ptul că acordăm o mare atenţie creşterii rapide a producţiei de metal şi în special sporirii substanţiale a producţiei oţelurilor speciale, prelucrării su­perioare a acestora. In cadrul a­­cestui­­ program, Uzinei „Otelul Roşu" ii revin sarcini importante. Pe baza măsurilor suplimentare care se elaborează pentru dez­vol­­tarea producţiei de otel şi asi­gurarea economiei noastre naţio­nale cu profile cit mai­ corespun­zătoare necesităţilor, uzina dum­neavoastră urmează să­­cunoască în următorii ani o dezvoltare mai rapidă decit se avea iniţial în vedere. Va trebui, fără îndoială, să se acorde o­­ atenţie mai mare modernizării mai accelerate a pro­ducţiei, inclusiv a oţelăriei şi, o dată cu creşterea şi diversificarea producţiei, să se îmbunătăţească ■ şi condiţiile de muncă ale celor ce lucrează aici. (Aplauze puternice, îndelungate). Cunoscînd rezultatele bune ob­ţinute de colectivul uzinei atît în cursul cincinalului care a trecut, cît şi în primele opt luni ale nou­lui cincinal — faptul că planul de producţie a fost realizat în aceas­tă perioadă în proporţie de 103 la sută — am deplina convingere că şi sarcinile sporite ce revin colectivului dumneavoastră vor fi realizate cu succes. De aceea, do­resc să vă felicit pentru rezulta­tele­ bune obţinute în cincinalul trecut, cît şi în primele opt luni ale acestui an — şi să vă urez succese şi mai mari în viitor. (Aplauze îndelungate). Aşa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, în anii so­cialismului s-au îmbunătăţit con­tinuu condiţiile de viaţă ale oa­menilor muncii din întreprindere (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU (Continuare în pag. a 4-a) n • Azi pornesc spre capi­tală, un număr de 120 ţărani cooperatori din judeţul nos­tru pentru a vizita cel de al V-lea Pavilion de mostre. • Cele 4 spectacole ale Tea­trului Maghiar de Stat din Sfin­tu Gheorghe, prezentate în judeţ în săptămina care a trecut, cu piesa „Saki- Matt", au fost vizionate de peste 500 spectatori.­­ In organizarea Agenţiei O.N.T. Covasna, începe astăzi ex­cursia celor 40 de turişti care vor vizita Slănicul Mol­dovei. # întreprinderea bal­neoclimaterică ne comunică numărul celor veniţi la tra­tament în seria 9—27 sep­tembrie în staţiunile din ju­deţul nostru : la Covasna 60, la Malnaş-Băi 100, iar la VII- cele 220 de persoane. # I.I.L. „Spicui" a îmbuteliat săptămina aceasta 850 000 I. apă minerală. ® Astăzi, farmacia nr. 77 din Calea Lenin nr. 2, telefon 12.03 este deschisă între orele 8—20. ® Adrese utile : A­­genţia de Voiaj C.L.R., Calea Lenin nr. 11, telefon 16.80 ; Direcţia de Gospodărire co­munală şi locativă — Piaţa Libertăţii nr. 12, telefon 19.72.­­ Expoziţia comemorativă „Gábor Aron“ şi Muzeul de istorie a breslelor din Tg. Secuiesc, pot fi vizitate marţi, miercuri, joi şi vineri între orele 10—18, sîmbătă intre orele 10—13, iar duminică în­tre orele HL—14. I £? ! D ! D ! D ! H ! D ! D ! Do D ! B ! DG ! D D D D D D E Familia constituie astăzi, mai mult ca oricînd, nucleul de ba­ză al societăţii. Evoluţia isto­rică a familiei, relaţiile dintre membrii săi, preocupă tot mai mulţi sociologi. Concepţia des­pre rolul şi funcţia familiei contemporane apare ca un larg cîmp de studiu, cu aspecte in­, finite. Deseori întîlnim cazuri de divergenţă, neînţelegeri mă­runte, care se soldează cu pri­varea copiilor de bucuria unui cămin liniştit, în care lipsa de ambianţă, devotament, afec­ţiune îi înstrăinează, îi răneşte,, le deformează caracterul. Este cunoscut faptul că fiecare fa­milie se naşte cu specificul ei, determinat atît de personalita­tea soţilor cît şi de mediul în care trăiesc. Neînţelegerile din­tre soţi, supuse unor analize o­­biective, cum este de exemplu judecata procesului de divorţ, scot la iveală deosebirile de comportament, grefate de cele mai multe ori, pe un fond mo­ral insuficient dezvoltat. în ancheta de faţă nu ne pro­punem să dăm reţete precise în privinţa factorilor care ar determina succesul unei căs­nicii, şi chiar dacă am face-o acest succes depinde de fiecare cuplu în parte. Vom aminti în­să cîteva norme de etică, pe care fiecare le cunoaşte, le în­ţelege, dar unii ,uită să le ia în consideraţie. în primul rînd, se cunoaşte că, astăzi cuplul poate fi mai sincer şi mai solid, pentru că astăzi tinerii au­ drep­tul să-şi aleagă partenerul fă­ră nici o constrîngere, nivelul de instruire este mai ridicat, posibilităţile de învăţământ mai largi, relaţiile dintre ei mai li­bere şi ca atare se impune ne­cesitatea de a ţine seama, de a se accepta unul pe celălalt. Am auzit însă cazuri cînd unul din parteneri nu s-a putut a­­comoda cu îndatoririle de soţ şi părinte şi atunci şi-a pără­sit căminul de dragul „liniştii". Ele au fost semnalate în pagini­le ziarului nostru în anchetele sociale. Pe marginea lor am primit şi numeroase scrisori de la cititori, prin care îşi mani­festă dezaprobarea faţă de o a­­titudine sau alta.­­Am investigat un mare nu­măr de familişti — unii dintre ei cu păreri eronate despre căs­nicie, cel mai mult, însă cu concepţii trainice, determinate de un fond sănătos, de o pozi­ţie socială demnă. Alţii au oco­lit răspunsul, ştiindu-se probabil nefericiţi în căsnicie. Am con­statat că acele familii care duc o viaţă morală, se bucură de copii reuşiţi. Acei părinţi ca­re ştiu să lucreze cu tragere de inimă în postul care îl o­­cupă, cu aceeaşi dăruire se de-­­dică şi familiei. György Fa­zakas, muncitor tîmplar la 1.1. L. „Mobila", ne-a decla­rat că nu cunoaşte să fi avut în familie divergenţe mai se­rioase. — Şi soţia, mea lucrează, e textilistă. Chiar dacă mă simt obosit n-o las să ducă numai ea greul casei. împreună am pregătit masa, am făcut cură­țenie. Nu i-am scutit nici pe co­pii. Fiecare a primit cu bucurie să ne ajute. Aş putea spune c­ă viaţa noastră familială a fost o pildă pentru copii. Am fost asesor la tribunal. Am asis-AURELIA I.OJINSCHI FAMILIA -nucleu închegat din dragoste şi respect reciproc aanpaadiappc3 D D Daaaaaaaaao Bdrdoll — orașul minerilor ^ □□aincacznziacii l­nC3C30C3IZ31 Foto: A. BARTHA imnainnac ÎS (Continuare în pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 438 DUMINICĂ, 19 septembrie 1971 4 pagini 30 bani Se analizează cu atenţie calitatea produsului finit În spiritul unei înalte exigenţe partinice Atmosfera de lucru şi spiritul partinic care au dominat lucrări­le Plenarei Comitetului orăşenesc de partid din Tîrgu Secuiesc, au creat condiţii deosebit de propi­ce unei analize exigente a activi­tăţii organizaţiilor de partid din raza oraşului, în lumina propune­rilor făcute de secretarul general, al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a cuvîntării la şedinţa cu activul din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative pentru edu­carea marxist-laninistă a membri­lor de partid, a tuturor oamenilor muncii. In acest oraş întinerit în anii socialismului, , cu o dinamică de industrializare deosebit de ri­dicată, plenara Comitetului orăşe­nesc a putut prezenta şi acum suc­cese noi, privind realizarea indi­catorilor economici în aproape toate ramurile de activitate din o­­raş. . Rezultatele economice bune, au fost obţinute în primul rînd da­torită muncii politice desfăşurate­­de către organizaţiile de partid,, comitetele din întreprinderi şi Comitetul orăşenesc în rîndul lu­crătorilor din unităţile­ de produc­ţie. Rezultatele reflectă abnegaţia, dăruirea cu care au muncit co­muniştii, toţi cei aproape 7.000 de salariaţi din acest oraş, pentru transpunerea în viaţă a măreţelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., privind edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Şedinţa plenară a Comitetului o­­răşenesc de partid din Tîrgu Se­cuiesc, a analizat şi dezbătut în­­tr-un spirit critic şi autocritic, ac­tivitatea organizaţiilor de partid pe tărîm ideologic şi educarea Plenara Comitetului orăşenesc de partid Tîrgu Secuiesc marxist-leninistă a tuturor oame­nilor muncii. Plenara a scos în evidenţă că deşi s-au obţinut suc­cese­ mari, persistă totuşi o serie de lipsuri în munca politico-ideo- l­ogică şi cult­ural-educativă, a or­ganizaţiilor de bază a căror înlă­turare este deosebit de importantă pentru obţinerea de noi succese pe viitor, în referatul prezentat de către tovarăşul Albert Marton, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, s-au reliefat o serie de deficienţe în activitatea organiza­ţiilor de partid ca şi în activitatea comitetului orăşenesc, care au slă­bit munca ideologică în rîndul ma­selor şi au generat în ultimul timp apariţia unor manifestări de in­disciplină, de încălcare a norme­lor de convieţuire socială, lipsă de respect faţă de avutul obştesc, faţă de legile tarii şi de ordinea publică. O deficienţă a constat din aceea că deşi peste 95,7 la sută din mem­brii de partid au fost cuprinşi în diferite forme de învăţământ de partid, mulţi dintre propagandişti au fost slab pregătiţi politic, au venit cu expuneri teoretice neco­­relate la cerinţele practicii de toate zilele, ceea ce a dus la un nivel necorespunzător a expuneri­lor şi la scăderea interesului cursanţilor. O altă deficienţă in munca organizaţiilor de partid a fost şi aceea că de multe ori organizarea învăţământului de partid, mobilizarea cursanţilor şi asigurarea condiţiilor pentru ţine­rea cursurilor a fost lăsată pe seama propagandiştilor dintre care unii nu au putut face faţă acestor cerinţe. Au fost lipsuri şi în privinţa fo­losirii formelor de agitaţie vizua­lă. In această privinţă activitatea a fost deosebit de slabă la în­treprinderea „Localprod", în uni­­-­tăţile cooperaţiei meşteşugăreşti, la moară şi la I.I.L. Mobila etc. unde afişele, gazeta de perete nu s-au ocupat cu problemele actuale ale producţiei, ale colectivului din întreprinderile respective. Nici ga­zetele­­satirice n-au fost folosite suficient pentru lichidarea unor D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a) ■ Consfătuire cu mecanicii şefi , din centrala tutunului In cursul acestei luni, Fa­brica de ţigarete din Sfîntu Gheorghe, urmează să devină pentru a doua oară în acest an, amfitrionul unui simpozion organizat la nivel de centrală. De data aceasta, participanţii vor fi mecanicii şefi din cen­trala tutunului. Tema dezbate­rilor o va constitui stabilirea unor procedee unitare pentru munca mecanicilor şefi, discu­tarea unor probleme legate de activitatea de investiţii, me­trologie, energetică ş.a. La simpozion vor participa 12 întreprinderi , din centrală. Cu prilejul acestei acţiuni, ur­mează a se definitiva şi con­tractele pentru piesele de schimb ce vor fi realizate anul viitor la Fabrica de ţigarete din Sfîntu Gheorghe, îi I C=1 C=31 inanc 3 C3i ! a cri a a □ a oaaqpaaaapi ____________________________________IwaynţECA D0a Doo Măsuri urgente pentru prevenirea pricinuite Buletinele meteorologice pre­vestesc pentru zilele următoare, scăderea bruscă a temperaturii ca­re în timpul nopţii va putea atinge valori sub zero grade. In scopul prevenirii pagubelor pe care le-ar putea provoca îngheţul, în toate unităţile agricole vor fi luate măsuri urgente pentru protejarea produselor expuse îngheţului cum ar fi cartofii, butaşii de sfeclă re­coltaţi şi legumele. Conducerea unităţilor agricole şi specialiştii sunt direct răspunză­tori pentru acoperirea cartofilor recoltaţi şi care se află în cîmp în grămezi sau în saci. Grămezile trebuie acoperite cu vreji uscaţi, iar acolo unde este necesar, pen­tru acoperirea grămezilor şi a sa­cilor cu cartofi se vor folosi şi paie. Butaşii de sfeclă de zahăr re­coltaţi de pe loturile seminciere,­­ şi aflaţi în grămezi vor fi aco­periţi cu frunze de sfeclă sau cu pămînt, iar legumele recoltate vor fi protejate cu rogojini şi paie; întrucât prin măsuri operative pot fi prevenite pierderi mari din recoltă, este necesar ca în aces­te zile toţi membrii cooperatori, toţi lucrătorii de pe ogoarele ju­deţului nostru să ia parte activă în acţiunea de prevenire a pagu­belor­ pagubelor de îngheţ Orice greutate ivită în ducerea la îndeplinire a măsurilor privind protejarea producţiei agricole, va fi anunţată imediat Direcţiei ge­nerale a agriculturii de către spe­cialiştii din unităţi. Ing. LADISLAU VERES, director general al Direcţiei ge­nerale a agriculturii din judeţul Covasna ! Am pornit de la o carte de vizită : sectorul exponatelor Filaturii din Covasna din cadrul expoziţiei deschise la Casa de cultură din oraş, ex­poziţie care reuşeşte să sinte­tizeze şi să redea o imagine a întregii vieţi industriale a oraşului căruia, mai ales în afara judeţului, continuă să i se recunoască doar frumuseţea turistică şi acţiunea curativă. La sectorul amintit printre ex­ponate, un panou expus la ve­dere indică realizările şi depă­şirile de plan , pe primele 7 luni ale anului 10 tone de fire peste plan şi echivalentul lor valoric : 700.000 lei. Am pornit, cu această „carte de vizită“ spre filatură... Voiam să cunosc şi să fac cunoscute rea­lizările acesteia... Şi, întîlnin­­du-i, cunoscîndu-i pe aceia care dau viaţă cifrelor, pe oa­menii filaturii, înţelegi de ce realizările şi depăşirile de plan au devenit o tradiţie, de ce cei 50 de beneficiari ai fabri­cii ţin ca filatura să le per- FIRE I FLOî manentizeze repartiţia. Căci pu- II ţini ştiu că filatura din Covas- I nu furnizează materie primă, ■ fir, pentru uniforme şcolare,­­ paltoane, pături, tricotaje, sto- ■ fe pentru mobilă şi mai ales I şi în primul rînd, pentru ce- i voare. Rareori, omul mi s-a | părut atît de mic şi în acelaşi » timp atît de puternic... in | stare să stăpînească coloşii a­ - ceştia interminabili, într-o | complicată mişcare, care sînt s ringurile, şi selfactoarele... — Eşti, în adevăratul sens al | cuvîntului un „as“ dacă te pui­­ la întrecere şi domini pînă la I urmă un ring sau un seif actor,­­ aşa cum fac fetele noastre — | ne spune tovarăşul Bardosi­­ Gheorghe — maistru principal. I Le spun, mai în glumă mai în I serios, „fete“ deşi multe dintre I ele lucrează de peste 20 de ani ■ aici. O filatoare care lucrea- J ză la un selfactor cu 220 de J ANNA COTIE (Continuare în pag. a 3-a) Un nou examen de admitere Pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi a X-a din şcolile generale ale judeţului Covasna, se organizează un nou con­curs de admitere în ziua de 23 septembrie a.c. la Grupul şcolar energetic din Braşov, pentru me­seria de electricieni re­ţea. înscrierile se pot face pînă în ziua de 22 septembrie a.c. la Școala generală nr. 1 din Sfîntu Gheorghe. Părinţii ajută şcoala Părinţii au dovedit şi de astă dată o strânsă colaborare cu conducerea şcolii pentru rezol­varea unor probleme de gos­po­­dărire. Exem­plu este gestul pă­rinţilor din satul Vale­a Mare. Comitetul de părinţi al şcolii a hotărît să transporte întreaga cantitate de combustibil repar­tizat şcolii de către Consiliul popular al comunei Barcani. Distanţa este destul de aprecia­bilă, peste 15 km. Se poate a­­precia că prin această acţ­e­e se­ realizează economii de însemnare cu care şcoala îşi va rezolva unele probleme le­­­gate de bunul mers al şcolii. Primii părinţi care au trecut la fapte sunt : Marin Nicolae, Garcea Ion, Stancu Victor, Bu­­larca Petru şi Baciu Gheorghe. Aceştia constituie şi pentru cei­lalţi un exem­plu şi un îndemn. Ei şi-au onorat cu prisosinţă calitatea de părinţi şi sprijini­tori

Next