Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)
1971-10-01 / nr. 448
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid Covasna Ieri, a avut loc in sala Teatrului Maghiar de Stat din oraşul Sfîntu Gheorghe, plenara lărgită cu activul a Comitetului judeţean de partid consacrată dezbaterii muncii politico-ideologice şi cultural-educative desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, în lumina sarcinilor izvorîte din amplul, program de educare marxist-leninistă a întregului nostru popor, elaborat de tovarăşulicolae Ceauşescu şi aprobat în unanimitate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. La dezbaterile plenare, au fost prezenţi membrii Comitetului judeţean de partid, ai Comisiei de revizie şi colegiului de partid ale Comitetului judeţean, ai Comisiei de propagandă, învăţămînt, ştiinţă şi cultură, secretari şi locţiitori de secretari ai comitetelor orăşeneşti şi comunale de partid, secretari ai organizaţiilor de partid din întreprinderi, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, instituţii de artă, învăţământ, ştiinţă şi cultură, membri ai birourilor organizaţiilor judeţene de masa şi obşteşti, activişti ai Comitetului judeţean, membrii de partid din ilegalitate, conducători de întreprinderi industriale şi agricole, reprezentanţi ai unor organe de stat centrale, oameni de ştiinţă şi cultură, ziarişti şi alţi invitaţi. La lucrările plenare, a participat tovarăşul GHEORGHE PANĂ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Tovarăşul CAROL KIRÁLY, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., a prezentat. Informarea cu privire la activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti in domeniul educării comuniste a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Covasna. Pe marginea informării şi a proiectului planului de măsuri, au luat cuvîntul tovarăşii Albert Márton, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tîrgu Secuiesc; Elisabeta Bod, muncitoare, secretara Comitetului de partid al Fabricii de ţigarete din oraşul Sfîntu Gheorghe; Sándor Dali, redactor-şef al ziarului judeţean „Megyei Tükör"; Aurel Hulpoi, directorul Şcolii generale din Covasna-Voineşti; Ştefan Rab, primsecretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C.; Inginer Dezideriu Kiss, locţiitorul secretarului comitetului de partid de la I.M. Căpeni; Lajos Sylvester, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă; Árpád Tankó, preşedintele C.A.P. din comuna Ghidfalău; Radu Horia, doctor în ştiinţe medicale, directorul Sanatoriului din staţiunea Vîlcele; Peter Csicso, secretarul comitetului de partid al I.J.C.M. — Sfîntu Gheorghe; Sergiu Manolatos, secretar al Comitetului orăşenesc de partid Intorsura Buzăului; Vilma Bereczki, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor ; Tiberiu Baternay, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor ; Anna Dukász, directoarea Teatrului Maghiar de Stat din Sfîntu Gheorghe; Géza Benedek, doctor, directorul Spitalului de cardiologie din oraşul Covasna. Participanţii la dezbateri au analizat cu o înaltă răspundere partinică, într-un exigent spirit critic şi autocritic, activitatea politico-ideologică şi cultural-educativă desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti din judeţ, deficienţele existente şi au elaborat un amplu plan de măsuri menit să sporească participarea conştientă a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la înfăptuirea măreţelor obiective ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. într-o impresionantă unanimitate participanţii la dezbateri şi-au manifestat: adeziunea deplină la măsurile stabilite de conducerea partidului nostru, ferma hotărâre de a-şi consacra întreaga energie creşterii rolului conducător al organelor şi organizaţiilor de partid în toate domeniile vieţii,materiale şi spirituale, de a promova în munca de partid, în activitatea organizaţiilor de masă şi obşteşti, de stat şi economice, a instituţiilor de artă şi cultură, spiritul revoluţionar, exigenţa, combativitatea şi înalta responsabilitate pen- tru realizarea exemplară a obiec(Continuare în pap. a 3-a) Cuvîntarea tovarăşului GHEORGHE PANĂ Tovarăşi, Ampla dezbatere ce a avut şi are loc în întregul nostru partid, în legătură cu problemele de o excepţionala însemnătate ridicate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea activului din domeniul ideologiei, al activităţii politice şi cultural-educative are o semnificaţie cu totul deosebită pentru viaţa partidului, a poporului nostru. Aşa cum spuneau şi tovarăşii care au luat cuvîntul, programul iniţiat de secretarul general al partidului are o mare importanţă teoretică şi practică, răspunde unor cerinţe esenţiale ale actualei etape, urmărind îmbunătăţirea activităţii de educare marxist-leninistă a membrilor partidului, a tuturor oamenilor muncii, îmbrăţişând toate domeniile muncii politico-ideologice, de influenţare a conştiinţei oamenilor, programul se înscrie organic în preocupările permanente, statornice ale partidului nostru de a transpune în practică hotărârile celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Tezele cuprinse în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, în propunerile de măsuri ale secretarului general, aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., ajută pe fiecare membru al partidului nostru să înţeleagă mai - TEXT PRESCURTAT -bine răspunderile sporite ce îi revin în opera de făurire a noii societăţi. Aceste documente programatice contribuie la dezvoltarea intransigenţei revoluţionare, la întărirea spiritului partinic al comuniştilor, la întărirea rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate, înfăptuirea lor va accelera fără îndoială mersul nostru înainte. Toţi oamenii muncii, întregul popor dau o inaltă apreciere modului revoluţionar în care au fost abordate problemele vieţii noastre spirituale, ale perfecţionării muncii ideologice şi educative. Dată fiind marea valoare teoretică şi practică a acestor documente se impune ca ele să fie studiate cu temeinicie, cu răspundere de către fiecare lucrător de pe tărîmul ideologiei, de către fiecare tovarăş indiferent de colectivul în care activează. Consider că este bine ca şi de la această tribună să apreciem că prin măsurile iniţiate, secretarul general al partidului nostru a demonstrat încă o dată virtuţile sale de conducător comunist, revoluţionar, grija pentru buna desfăşurare a construcţiei socialismului în patria, noastră, puterea de sesizare, de sinteză a fenomenelor specifice fiecărei etape a vieţii sociale. Măsurile sânt pătrunse de un spirit militant, consecvent, combativ, ele aduc o preţioasă contribuţie la fundamentarea unor probleme teoretice, la îmbogăţirea tezaurului marxism-leninismului. Aş dori să apreciez pozitiv discuţiile purtate de tovarăşii care şi-au expus părerea în plenara noastră, climatul de lucru, exigenţa, combativitatea partinică. Mulţi tovarăşi s-au străduit şi au reuşit să analizeze cu atenţie, adesea în spirit critic şi pe alocuri autocritic, din multiple unghiuri de vedere activitatea comuniştilor, a oamenilor muncii din judeţul Covasna, punând în evidenţă multe lucruri bune realizate de organizaţia judeţeană de partid ; ei au adus în dezbatere — este drept — nu cu destul curaj şi suficientă hotărîre — unele dintre neajunsurile care dăinuie in munca politico-educativă. Informarea Comitetului judeţean de partid precum şi discuţiile au constituit, un bun prilej de a reliefa lipsurile în activitatea de educare comunistă a locuitorilor judeţului. Am reţinut cu toţii o seamă de propuneri, sugestii, pentru a fi (Continuare în pag . 3-a) Informare cu privire la activitatea desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti in domeniul educării comuniste a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii din judeţul Covasna Prezentată de tovarăşul CAROL KIRÁLY Plenara lărgită a Comitetului judeţean de partid, consacrată dezbaterii problemelor muncii politico-educative în lumina programului de intensificare a activităţii ideologice şi educative, cuprins în măsurile iniţiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în magistrala expunere a secretarului general al partidului la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, este chemată să sintetizeze amplele dezbateri ce au avut loc în organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, să stabilească măsuri concrete pentru îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi cultural-educative, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a tuturor locuitorilor meleagurilor covăsnene. Aşa cum subliniază şi documentele amintite, partidul nostru a considerat şi consideră activitatea politico-ideologică şi cultural e- TEXT PRESCURTAT -ducativă, o parte componentă, inseparabilă, de o mare însemnătate a operei de edificare a noii orînduri sociale. Sensul, intensificării activităţii politico-ideologice, de educare revoluţionară, marxist-leninistă a celor ce muncesc constă toana, în ridicarea ei la nivelul rezultatelor obţinute în celelalte domenii ale construcţiei socialiste, al cerinţelor sociale obiective, astfel incit conştiinţă socialistă să-şi exercite cu mai multă putere şi eficienţă rolul de forţă motrice a întregii dezvoltări sociale. în contextul etapei actuale de dezvoltare a patriei noastre, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, acest adevăr capătă noi semnificaţii. „Poporul"— subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să acţioneze conştient pentru rezolvarea tuturor problemelor ce se ridică în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să-şi făurească în mod conştient viitorul. Aceasta impune luarea tuturor măsurilor pentru intensificarea activităţii ideologice şi educative, activitate care trebuie să aibă un rol tot mai important în dezvoltarea conştiinţei noastre noi”. Inspirate din cerinţele şi necesităţile obiective ale făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, documentele de o excepţională valoare teoretică şi practică, supuse dezbaterii partidului, a întregului popor, sunt pătrunse de un profund spirit militant, revoluţionar, ele atestă, o dată în plus, forţa şi capacitatea partidului de a sesiza la timp problemele ce urmează a fi soluţionate, exprimă clarviziunea politică, înalta conştiinţă revoluţionară, responsabilitatea cu care secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conduce destinele partidului şi poporului. Ampla acţiune de dezbatere în (Continuare în pag. a 2-a) ^2 Anul IV Nr. 448 VINERI, 1 octombrie 1971 4 pagini 30 bani Pentru ca învăţămîntul să fie strîns legat de viaţă, de producţie, ca tineretul studios să fie educat în spiritul muncii, al idealurilor socialismului - acesta este înaltul sens al VIZITEI DE LUCRU FĂCUTE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŞCOLI DE TOATE GRADELE DIN CAPITALĂ în cursul dimineţii de joi, 30 septembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Dumitru Popa, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Miron Constantineseu, Miu Dobrescu, a vizitat şcoli elamentare, profesionale, licee decultură generală, de specialitate şi tehnice din Capitală. în această vizită de lucru, conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de Mircea Maliţa, ministrul învăţământului, Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tine- retului, de cadre de conducere şi specialişti din reţeaua învăţămîntului de toate gradele, de activişti de partid şi de stat. Prezenţa secretarului general în şcoli de diferite profiluri, acum, la începutul noului an de studiu, reprezintă încă o mărturie a preţuirii acordate şcolii şi slujitorilor ei de partidul şi statul nostru, a grijii permanente pentru dezvoltarea şi perfecţionareaînvăţămîntului, căruia i s-a încredinţat înalta misiune de a educa tînăra generaţie, de a o forma pentru muncă şi viaţă, în spiritul nobilelor idealuri ale socialismului. S-a integrat organic în viaţa fiecărui cetăţean, ca o manifestare adine grăitoare a democratismului orânduirii socialiste, a legăturilor ce unesc atât de trainic poporul şi partidul, prezenţa aproape cotidiană a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a celorlalţi conducători de partid şi de stat în mijlocul unor colective demuncă din toate domeniile de activitate. Ceea ce ne-am obişnuit să definim stilul de lucru al secretarului general, semnifică în esenţă preocuparea sa statornică de a analiza la faţa locului modul în care se transpun în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent cu făuritori de bunuri materiale şi spirituale într-un dialog fructuos, menit să deschidă noi orizonturi, noi perspective mersului nostru înainte, pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In această lumină se înscrie şi vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realizările dobândite în îndeplinirea indicaţiei privind legarea învăţământului de viaţă, de producţie, prin activitatea atelierelor-şcoală, prin transformarea întregii reţele de şcoli în adevărate amfiteatre ale muncii şi de a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare, aceste realităţi. Cu atât mai mult, cu cit, în acest an de învăţămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca şcolile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret şi direct al unităţilor productive , din industrie, agricultură, cooperaţie de consum şi meşteşugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din şcoli cu maşini, utilaje, aparate, scule şi să asigure în acelaşi timp şi asistenţa tehnică de specialitate. Iată, aşadar, ce vast şi generos cîmp de activitate se deschide în faţa invăţămîntului nostru, pentru ca şcolile şi liceele să educe tineretul în spiritul, muncii, să-l deprindă să lucreze în orice domeniu, să-l facă să înţeleagă că orice activitate folositoare societăţii este o muncă de onoare. Vizita conducătorilor de partid şi de stat începe la Liceul industrial energetic din şoseaua Giurgiului. După cum se ştie, aceste şcoli de specialitate au un rol bine definit în sistemul nostru de învăţămînt post-general, ca principală sursă de cadre cu pregătire medie pentru toate ramurile economiei naţionale. Specificul lor — obţinerea de către tineri a unei calificări profesionale concrete, concomitent cu diploma de bacalaureat — se bucură de o largă apreciere şi adeziune din partea acestora, fapt dovedit şi de participarea lor în număr din ce în ce mai mar© la concursul de admitere. Activitatea primei promoţii de absolvenţi ai liceelor de specialitate, care din vara aceasta lucrează în producţie, dovedeşte din plin eficacitatea acestei forme de învăţămînt. La intrarea în clădirea liceului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este întâmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice şi de un mare număr de elevi, care oferă flori, aclamă cu entuziasm. Pe o mare pancartă desfăşurată pe frontispiciul clădirii, se află urarea : „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Ceauşescu!". Directorul liceului, prof. Alexandru Moşu, înfăţişează oaspeţilor unele aspecte din activitatea instituţiei pe care o conduce. El arată că în prezent în liceu învaţă, la cursurile de zi şi serale, 708 de elevi, pregătindu-se să devină muncitori şi tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele termo şi (Continuare în pag. a 4-a) TELEGRAMA Către: Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R. BUCUREŞTI Iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Purtători de cuvint ai comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii, români şi maghiari, înfrăţiţi prin muncă şi idealuri, sub soarele biruitor al socialismului, participanţii la plenara lărgită a Comitetului judeţean Covasna al Partidului Comunist Român, au dezbătut într-un exigent, militant şi revoluţionar spirit partinic, programul de activitate politico-ideologică, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii — document elaborat în chip magistral de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general-Sintetizînd ampla acţiune de dezbatere a măsurilor de o inestimabilă forţă revoluţionară, principialitate comunistă şi combativitate muncitorească, care a avut loc în toate organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, plenara a reliefat unanima aprobare şi adeziunea totală la aprecierile, tezele şi indicaţiile cuprinse în aceste documente, a exprimat hotărîrea tuturora de a nu precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea lor exemplară, de a sluji cu credinţă politica generală a partidului şi statului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Analizând, cu înalt simţ de răspundere comunistă, activitatea desfăşurată de organizaţia judeţeană de partid în domeniul muncii politico-educative, apreciind rezultatele dobîndite pe acest tărîm, plenara a criticat serioasele neajunsuri care persistă in munca organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti şi a stabilit măsuri menite să ridice nivelul întregii munci de partid, să contribuie la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, la cultivarea în rîndul celor mai largi mase de oameni ai muncii, a conştiinţei revoluţionare, a deprinderilor şi atitudinilor socialiste faţă de muncă şi disciplină, faţă de proprietatea obştească, a spiritului de răspundere în înfăptuirea exemplară a îndatoririlor cetăţeneşti. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din judeţul nostru, români şi maghiari, au obţinut rezultate bune în construcţia economică, aducîndu-şi astfel contribuţia la realizările remarcabile obţinute de întregul nostru popor. Planul producţiei industriale pe 9 luni s-a realizat cu 8 zile mai devreme, dîndu-se o producţie suplimentară de 45,8 milioane lei. Rezultatele obţinute de lucrătorii ogoarelor judeţului, demonstrează hotărîrea acestora de a da viaţă măsurilor de mare însemnătate cuprinse în recenta dumneavoastră scrisoare, eforturile pe care le depun pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor la: fondul centralizat al statului, ataşamentul şi dăruirea lor în îndeplinirea exemplară a hotărîrilor partidului. Sîntem ferm convinşi, că toţi oamenii muncii din judeţul Covasna, strîns uniţi în jurul partidului, al conducerii sale înţelepte, vor face totul pentru ca istoricele hotăriri ale celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, vastul program de intensificare a educaţiei comuniste a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, să fie traduse în viaţă. Exprimînd gîndurile, sentimentele şi înalta preţuire a comuniştilor, a tuturor cetăţenilor din judeţul Covasna — întruchipate în adeziunea unanimă faţă de documentele de partid pe care le-am dezbătut cu înalt simţ revoluţionar, partinic şi patriotic, ne angajăm în faţa Comitetului Central al Partidului, a dumneavoastră personal, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de a depune toate eforturile pentru a fi la înălţimea sarcinilor încredinţate judeţului nostru, aducîndu-ne astfel, contribuţia noastră la marea operă de înflorire a României socialiste. Sfintu Gheorghe, 30 septembrie 1971. PARTICIPANŢII LA PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI JUDEŢEAN COVASNA AI P.C.R. !în Toate forţele pentru recuperarea restanţelor în aceste zile, pe Şantierul instalaţiei de brichetare de la Căpeni, constructorii Trustului de construcţii-montaj minier Feldioara siînt angajaţi intr-o strânsă luptă cu timpul, „luptă" ce urmează a se solda cu recuperarea restanţelor înregistrate la lucrările de construcţii, ceea ce va permite ca într-un interval scurt de timp să se facă reintrarea în graficul coordonator de execuţie a lucrării. Printre echipele care s-au remarcat prin hărnicie, conştiinciozitate, elan muncitoresc, se numără cea de fierari betonişti condusă de Gheorghe Iancu, echipa de betonişti condusă de Jean Ionescu, mentorii din echipa lui Gheorghe Oprea, echipa complexă condusă de Ilie Scutaru, dulgherii îndrumaţi de Pavel Bacheş şi, pentru că nici zidarii nu se lasă mai prejos, rezultatele obţinute de echipele conduse de Károly Hegyes şi Béla Fodor se situează şi ele la loc de cinste. Aşadar pe şantierul de la Căpeni s-a pornit „cu toate pânzele sus”. Succes! Terminarea grabnică a recoltării cartofilor impune folosirea integrală a mașinilor în perioada recoltărilor de toamnă buna organizare a lucrărilor este mai importantă decât în orice altă campanie agricolă, având în vedere timpul scurt în care trebuie să se desfășoare strângerea unui mare volum de produse sensibile faţă de îngheţ şi pretenţioase faţă de condiţiile de păstrare peste iarnă. Toamna, lucrarea cea mai dificilă în cooperativele agricole din judeţul nostru constă din recoltatul cartofilor. Strîngerea din timp a recoltei de cartofi chiar în condiţiile de mecanizare existente necesită un număr deosebit de mare de braţe de muncă, impune mobilizarea tuturor membrilor din unităţile agricole cooperatiste, cerînd contribuţie la lucrările de recoltare şi a salariaţilor întreprinderilor şi instituţiilor din mediul rural, şi a elevilor din şcolile medii, profesionale şi licee. Randamentul forţei de muncă angajat la strîngerea recoltelor de cartofi este condiţionat însă de utilizarea raţională, la capacitatea totală a maşinilor de recoltat ale S.M.A., şi din cooperativele agricole. Agricultura judeţului nostru cu un profil pronunţat de producător de cartofi este dotată cu felurite maşini de recoltat cartofi dintre care unele cum sunt combinele de cartofi sunt printre cele mai moderne utilaje de acest fel. Staţiunile de mecanizare dispun în momentul de faţă de maşini de recoltat cartofi, în număr suficient, cu o mare productivitate. Cu utilajul de recoltat existent în cele 9 S.M.A. din judeţ chiar dacă socotim o normă de numai 1.5 hectare recoltate pe zi cu maşinile de tip „Arad" şi combine şi 2.5 hectare cu maşina E-649, înseamnă că, în unităţile agricole, zilnic se pot recolta cartofii de pe circa 700 hectare. Pentru adunatul cartofilor recoltaţi trebuie să participe zilnic un număr de 15.000 de braţe de muncă, ceea ce înseamnă că vor lucra în medie 300 de oameni în cele 50 de cooperative agricole. Cu un asemenea ritm cartofii unităţilor cooperatiste din judeţ pot fi recoltaţi în circa 16—17 zile lucrătoare. Acest calcul nu este exagerat de fel, nici în ce priveşte norma de lucru a utilajeier nici (Continuare în pag a 3-a) Produse peste plan Dintre întreprinderile fruntaşe ale judeţului nostru, carat şi-au îndeplinit înainte de ier-* man planul de producţie.*pe nouă luni, consemnam la foc de cinste, nucu mult timp în urmă, numele întreprinderii de industrie locală „Spicul" dar Sfîntu Gheorghe, în cele 13 zile ce au trecut de la data îndeplinirii planului pe primele nouă luni din acest an, au fost obţinute suplimentar însemnate cantităţi de produse, dintre care amintim : 391 tone pline, 991 tone făină şi peste 4.900.000 litri de apă minerală. S-au evidenţiat în mod deosebit Secţia de îmbuteliat apă minerală din Bodoc, precum şi cea de panificaţie din Tîrgu Secuiesc.