Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)

1971-10-14 / nr. 459

Pag. 2 ÎN LICEE Instruirea practică — componentă Unul din laureaţii Premiului Nobel pentru chimie, savantul en­glez D.H.R. Barton, nota undeva: „Niciodată n-aş fi ajuns să obţin un premiu Nobel, dacă mi-ar fi lipsit această perioadă din auto­biografie, cind am învăţat din practică şi m-am format cu men­talitatea că amănuntul... este cru­cial pentru orice întreprinde omul“. O recunoaştere, ca atare, deschisă, a ceea ce înseamnă cu­noaşterea în profunzime, cunoa­şterea prin intermediul practicii. Rolul esenţial al practicii în ve­rificarea adevărului conţinut in construcţiile elaborate de iscodi­­toarea minte umană, nu credem că mai trebuie demonstrat. Ne aflăm în faţa unei axiome epis­temologice. Vom sublinia numai faptul că practica obligă la cu­noaştere, la cercetare tenace şi convinsă de existenţa satisfacţiei atingerii ţelului propus. Prac­tica, este în ultimă instanţă, ca­drul în care fiinţa umană se desăvîrşeşte pe sine, devine cu adevărat socială. Lumea ideilor există numai raportată şi ca re­zultantă a lumii reale, sensibile. Iată de ce recenta hotărîre de introducere a instruirii practico­­productive, ca obiect bine distinct în programa de învăţămînt a licee­lor de cultură generală, concre­tizează o măsură profund ştiin­ţifică, iniţiată de partid, pe linia continuei apropieri a şcolii — ca principală instituţie de formare a omului nou — de nevoile prac­ticii, ale vieţii. Pentru a cunoaşte mai bine opiniile cîtorva dintre cei che­maţi să pună în aplicare această importantă hotărîre pentru des­tinul învățămîntului nostru liceal de cultur­ă generală, am stat de vorbă cu cîţiva directori de licee. — în cadrul Liceului nr. 1 din Sfîntul Gheorghe, elevii vor avea de-acum înainte prilejul să do­bândească deprinderi practice la meseriile mecanică, conducere auto şi ţesătorie. Cum v-aţi gîn­­dit, tovarăşe director Albert Ernest, să realizaţi acest lucru, avînd în vedere că posibilităţile materiale ale liceului sunt destul de modeste? — Desigur aces­t lucru nu este prea uşor de realizat. La noi, în liceu, a existat şi înainte o for­mă de instruire practică. Am reuşit chiar să ne­­ organizăm două ateliere, unul de lăcătuşe­­rie şi altul de tîmplărie. Chiar dacă ele nu oferă în momentul de faţă, condiţii optime, totuşi instruirea practico-productivă poa­te face aici primii paşi. Un spri­jin preţios îl vom primi, pen­tru instruirea fetelor în meseria de ţesătoare, din partea Uzinei textile „Oltul“ care, din acest an, ne patronează şi cu care avem bune tradiţii de colaborare. „ Opiniile elevilor asupra practicii? — Cit se poate de bine. Toţi îşi dau seama că au numai şi numai de cîştigat... La Tîrgu Secuiesc, despre ace­laşi lucru ne relatează amănun­ţit directorul adjunct al liceului, tovarăşul Nagy Adalbert: — în şcoala noastră există o at­mosferă de viu interes pentru in­troducerea instruirii practico-pro­­ductive.­ Ne-am îngrijit din timp pentru asigurarea atelierelor­­şcoală cu toate cele nec­esare uu­nei instruiri de calitate. Păcat însă că unele lucruri, bine gîn­­dite de noi, n-au putut fi mate­rializate la nivelul cerinţelor. Un nou atelier, ce trebuia dat în fo­losinţă, la 15 septembrie, nici pină în prezent nu a fost realizat. Coo­perativa „Constructorul" a în­ceput în urm­ă cu cîteva luni lu­crările, lăsînd apoi totul baltă... . De cîteva zile se pare că şi-au adus totuşi aminte (cam tîrziu stimaţi tovarăşi constructori ( n.n.) că au totuşi un contract de onorat. Fetele vor învăţa, începând din acest an şcolar, croitoria. Au şi început primele ore de instru­ire ce se vor realiza în cadrul fabricii de confecţii din locali­tate. La finele acestui an şcolar, care abia a început, ne gândim să rea­lizăm o expoziţie cu vânzare, cu obiecte executate de elevi. Din discuţia cu tovarăşul di­rector adjunct Nagy Adalbert, am reţinut un amănunt, şi anume a­­cela că în­­ prezent, în Fabrica de confecţii „Secuiana“, lucrează ca muncitoare, un număr de aproa­pe 20 de absolvente ale liceului din localitate. Cine oare mi-ar fi putut vorbi mai „la obiect", des­pre rolul important al unei mese­rii, în cadrul pregătirii primite de un elev din partea unui liceu de cultură generală, decît aceste pînă mai ieri eleve, azi muncitoa­re, Lenke Ferencz, are 20 de ani. Este absolventă a liceului, și lu­crează ca alimentatoare a unei grupe în sala de croit. — E complicată munca pe ca­re o prestezi Lenke ? — Destul de complicată, deoa­rece trebuie să cunoști în amă­nunt toate piesele ce-ţi trec prin mină să știi modul de asambla­re a lor în cadrul viitoarelor pro­duse finite. E o muncă ce re­clamă cunoştinţe serioase în me­serie. — Şi cum ai reuşit s-o înveţi ? — Am absolvit un curs de ca­lificare de şase luni. La început mi-a fost cam greu. Eram tare stângace. Cele cîteva lucruri pe care le ştiam de la mama, ca orice fată, erau mult prea puţine. Cunoştinţele de cultură gene­rală învăţate în liceu, nu mă puteau ajuta de joc. De-aş fi ştiut cit de puţin despre meserie, desigur ar fi fost altfel... Despre Margareta Enachi, o altă absolventă de liceu, acum făc­înd parte din colectivul de muncă al Fabricii de confecţii „Secuiana", şeful secţiei eroit, Gheorghe Şerif, îmi vorbeşte în termeni deosebit de elogioşi. A­­­flu că economiile realizate zi de zi de secţie, sunt expresia directă a muncii acestei tinere calcula­toare, pentru care cunoaşterea în amănunt a întregului proces tehnologic este o problemă de­­acum mult prea simplă. — Cunoştinţele cerute de muncă în fabrică — spune tînăra calcula­toare — au un specific aparte faţă de cele dobândite în b­anii de­­li­ceu. Aici, tot ceea ce faci implică responsabilitate, o perfectă stă­­pînire a cunoştinţelor. Sunt sigură că viitoarelor mele colege de muncă, aflate acum pe băncile liceului, le va veni mult mai uşor decît nouă, să se familiarizeze cu problemele muncii productive! Prin introducerea instruirii practico-productive, procesul for­mativ realizat de şcoala de cul­tură generală s-a îmbogăţit cu o nouă şi necesară valenţă. Va tre­bui însă ca practica productivă a elevilor — formă de realizare a unei integrări armonioase a ti­neretului în viaţa socială — să fie situată în afara oricărui for­malism, în afara oricărei superfi­cialităţi, avîndu-se permanent în vedere că ea este una din che­ile de boltă ale procesului de formare a omului nou, la nivelul exigenţelor contemporane.. a culturii generale 1 2 IOAN POPA 1-------------------------------­ Kovács Andrei, unul dintre tinerii şi harnicii lăcătuşi de la „Poli­­prod" Tîrgu Secuiesc. Din numeroasele adunări ge­nerale ale elevilor utecişti, care s-au desfăşurat pînă acum, ne vom opri la cîteva, pentru a i­­lustra eficienţa acestora, pers­pectivele pe care le deschid, spi­ritul critic şi de răspundere do­vedit de utecişti. Şcoala profesională textilă Sf. Gheorghe, anul al II-lea A. Voci tinere intonează solemn cîntecul „Trei culori", marcînd astfel înce­putul şedinţei. Cei 29 de tineri ascultă infor­marea prezentată de secretara organizaţiei, eleva Ecaterina Dulce. Aflăm astfel că uteciştii clasei au dovedit seriozitate în pregătirea pentru orele de curs şi de practică (fără să auzim numele fruntaşilor) au frecven­tat lecţiile de învăţămînt politic, marea majoritate au abonamente la ziare şi reviste, au participat la activităţile de muncă patrio­tică, sportive şi turistice, iar în concluzie se arată că „toate sar­cinile au fost îndeplinite". O informare destul de sumară, din care ar rezulta că totul merge bine, cu excepţia faptului că au fost trei corigenţi, pe tri­mestrul I (nu se spun „autorii"!), un corigent la sfîrşitul anului — Chimu Ioan, iar utecistei Coca Alexa i s-a scăzut nota la pur­tare pentru absenţe nemotivate. Sub semnul generalităţilor a fost alcătuit şi programul de activita­te viitoare. Şi iată că au cuvîntul membrii organizaţiei. Moment de incer­titudine, de puţin curaj, după care mîinile s-au ridicat mai mult sau mai puţin hotărîte Rînd pe rînd, cei şapte vorbitori —­­Vintilă Olimpia, Bumbu Constan­tin, Ionel Silvia, Enache Ana, Diaconu Virginia, Şchiopu Ana, Chimu Ioan — au scos în evi­denţă lucruri demne de atenţie. S-a semnalat astfel faptul că, în pregătirea politico-ideologică a elevilor, pe lîngă învăţământul politic U.T.C., informările politi­ce au fost primite cu mult interes, atunci cînd ele... s-au ţinut, dar din păcate în ultima vreme nu s-au mai organizat nici măcar la internat. Dacă problemele­ practicii în uzină, a viitorilor textilişti, au fost trecute cu vederea în darea de seamă, nu acelaşi lucru s-a întîmplat şi în discuţiile purtate, ceea ce dovedeşte că însuşirea meseriei nu este o chestiune in­diferentă pentru aceşti elevi. Deşi sunt asigurate condiţii pen­tru desfăşurarea orelor de prac­tică în uzină, pentru supraveghe­rea elevilor de către maiştri, in­structajul T.S.M. făcut şi la locul de muncă, alimentaţie de protec­ţie etc., totuşi ar fi mai nimerit ca maiştrii să se ocupe de fieca­re elev, nu în grup, asigurîn­­du-se astfel o sporită capacitate de înţelegere a explicaţiilor date. Cu un foarte viu interes a fost primită şi propunerea de a cere conducerii uzinei ca, într-o du­minică, la maşini să lucreze nu­mai elevii, supravegheaţi de maiştri, pentru a se vedea re­zultatele pregătirii lor profesio­nale. Toţi aceşti utecişti fac practi­că la Fabrica de textile „Oltul" dar nu cunosc nimic din istoricul şi tradiţiile acestui important o­­biectiv economic, după cum nici nu s-au gîndit că ar putea or­ganiza nişte acţiuni comune cu organizaţia U.T.C. din întreprin­dere. Lipsuri ca atîtea altele, dar care nu pot avea justificarea nici in modul de a activa al organi­zaţiei U.T.C. din şcoală, nici din partea conducerii şcolii. Cu timiditate s-a vorbit că nu există disciplină înainte de servirea mesei, sau că elevul Pavel Nicolae din anul al il-lea G a avut o atitudine huliganică, lovind o fată. Anul al Ill-lea B — Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe. Un semn de între­bare de la începutul şedinţei, absenţa nejustificată a patru u­­tecişti din această organizaţie. Informarea şi planul de muncă prezentate de secretara pe clasă, Abraham Gizella, au dovedit o analiză mai atentă şi o concre­tizare a muncii, deşi planificarea şedinţelor „inundase" aproape ambele materiale. Greutăţile din munca organi­zaţiei provin, după sublinierile făcute şi în discuţii, din­­ faptul că nu există o unitate de acţiune la nivelul clasei, iar cauza ar fi tocmai diversificarea activităţi­lor extraşcolare pe care le des­făşoară uteciştii clasei (Német Ladislau). Cum s-a ocupat biroul organi­zaţiei de această problemă, am aflat atunci cînd, vizîndu-se e­­levii slabi la învăţătură (Szakacs G., Antal Edit, Platan Elena), s-a accentuat necesitatea pregătirii individuale a fiecăruia, dar mai ales faptul că puţini erau aceia care cunoşteau greutăţile pe ca­re eleva Platan Elena le are în familie şi care o împiedică să se pregătească cum trebuie. „A­­jutorul" organizaţiei, despre care se vorbeşte în atîtea ocazii, nici măcar nu s-a iniţiat. Veress Bela, Babos Árpád con­sideră, pe drept cuvînt, că în înarmarea lor cu cunoştinţe po­litice, temele prezentate la învă­ţămînt politic ar trebui stabilite după preferinţele elevilor. Sofia Barabas, Păcurar Do­rel: „Sîntem clasă realistă şi avem nevoie de ore de consultaţii, care anul trecut s-au ţinut foarte puţine, deşi au fost fixate. Poate de aceea există atît de multe greutăţi în pregătirea la matematică". Problemele practicii au consti­tuit obiectul unor vii discuţii. Lipsa de continuitate în pregăti­rea la orele de practică, schim­barea locului de muncă nu fac decît să le amortizeze interesul pentru însuşirea unei calificări. Abraham Gizella, Nemeth La­dislau: „Aşa nu vom ajunge să învăţăm o meserie şi vom repeta experienţa celor care au absol­vit liceul şi nu s-au încadrat ni­căieri". Am remarcat hotărîrea uteciş­­tilor din această clasă de a trece neîntîrziat la îndeplinirea acţiu­nilor propuse în planul de mun­că, de a avea o viaţă intensă de organizaţie. Lipsa de­­ îndru­mare a organizaţiilor U.T.C., a activelor acestora se manifestă însă din plin. Timpul necesar a­­cestui lucru trebuie găsit, nu aş­teptat. Formalismul şi rutina, di­minuează capacitatea de iniţia­tivă şi muncă a uteciştilor, duc la frînarea vieţii de organizaţie, a acţiunilor entuziaste specifice conştiinţei revoluţionare uteciste. FELICIA RADU preşedintele Consiliului judeţean al elevilor în adunările de dare de seamă şi alegeri U. T. C. din şcoli FORMALISMUL ŞI RUTINA NU TREBUIE SĂ FRâNEZE CAPACITATEA DE INIŢIATIVA SI MUNCĂ A ELEVILOR! CUVINTUL NOU ! U.T.C ! • In şcolile de toate gra- t­­ dele se desfășoară, în pre- , * zent, dezbaterea documen- t ^ telor de partid privind im- \ i bunătăţirea muncii de edu- t / care în sprijinul ideilor for- / î mulate de secretarul general­­ al partidului, tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu. Discu- i tiile şi propunerile făcute , scot în evidenţă maturita- \ tea cu care elevii privesc­­ sarcinile ce le revin. Pînă i in prezent au avut loc dez- i \ bateri intr-un număr de 187­­ ^ organizaţii. \ I • La excursiile organi- \ ' zate în ultima perioadă prin : \ Biroul de turism pentru ' t tineret, la Muzeul Doftana, \ ? la Muzeul de istorie a parti- l ' dului, la cel de-al V-lea ? ^ pavilion de mostre au parti- ' i cipat un număr de peste \ I 1200 tineri muncitori și elevi, i \ Biroul de turism pentru * 1 tineret organizează o petre- S , cere plăcută a revelionului ^ ' în R.S. Cehoslovacă. înscrie­ , \ rile se pot face pînă la data * de 25 octombrie. Costul \ excursiei — 1 490 lei Durata | excursiei — 8 zile. • Pînă în prezent prin * contribuţia tinerilor, au fost­­ recoltaţi cartofi de pe o­­ suprafaţă de 405 ha. S-au , evidenţiat in această acţi- * une Şcoala profesională tex- \ tilă din Sfîntu Gheorghe,­­ Liceul Tîrgu Secuiesc, Li-­­ ceul agricol Tîrgu Secuiesc,­­ Şcoala generală nr. 4 din­­ Sfîntu Gheorghe, Liceul nr.­­ 2 din Sfîntu Gheorghe,­­ Şcoala de mecanici agricoli­­ din Sfîntu Gheorghe.­­ în cadrul acţiunilor de : recoltare a cartofilor, tinerii­­ de la Fabrica de confecţii \ Sfîntu Gheorghe s-au anga­­i jat a strînge recolta de pe 20 ha. ţ \ ! Agenda ! Două „propuneri jumătate şi nici alea Din multiplele aspecte, existen­te sau posibile în viaţa unei or­ganizaţii U.T.C., modul în ca­re se respectă cerinţele impuse de autonomie, iniţiativă, spirit de răspundere , stimularea şi rezolvarea, aplicarea în practică a propunerilor făcute de tineri în diferite ocazii, îndeosebi la adunările generale prezintă un deosebit interes. Am poposit la sediul întreprinderii industriale locale „Spicul" din Sfîntu Gheor­ghe, unde există o organizaţie U.T.C. al cărei număr de mem­bri, să vă spunem drept, ne-a fost greu să-l aflăm. Secretarul organizaţiei de bază P.C.R., to­varăşul Zoltán Ető, susţinea că ar fi 12, pe cînd secretara U.T.C., tovarăşa Edith Kovács, afirma cu hotărîre în glas, că se „ridic,­că" la... 16. Lăsînd, deci, la o parte pro­blemele de natură organizatori­că, în strictul sens al cuvîntului, am „cules" propunerile — într­­adevăr puţine, — făcute de ti­neri în şedinţa U.T.C. din 2 au­gust a.c. Iată-le: inginerul Car­men Fizeşan, canaliza desfăşu­rarea muncii patriotice spre... cu­răţenia curţii întreprinderii, iar dactilografa Eva Markos, pro­punea „organizarea mai multor excursii, împreună cu alţi sala­riaţi, nu numai utecişti, acţiuni care să faciliteze cunoaşterea reciprocă, discutarea probleme­lor colegilor de muncă, petrece­rea timpului liber în mod plăcut". La aceste două propuneri, even­tual s-ar mai putea adăuga — cu multă indulgenţă — încă u­na, mai degrabă cerinţă, expri­mată de laboranta Rozalia Töpf­­ner, în termeni aproximativi : „pasivitatea tinerilor este o pro­blemă negativă, care trebuie în- 1­aiurată pentru totdeauna !... (sic !?). De la acea şedinţă au trecut mai multe săptămîni, interval în care ambele, sau „toate" ce­le trei propuneri, puteau să-și găsească rezolvarea. Dar ia­tă realitatea, așa cum ne-a fost prezentată de tovarășa Edith Kovács: — „Pînă acum nu am organi­zat nici o excursie, dar chiar în aceste zile pregătim una (!) Mun­că patriotică în curtea întreprin­derii" am făcut o dată, cînd am amenajat şi curăţat rondul de flori. Ştiţi, pentru curăţenia curţii există un om plătit anume... Dar, aşa cum am şi spus, cînd s-a ivit ocazia, de cîte ori vom fi solicitaţi de organizaţia sindica­lă sau de femei, vom participa şi noi la acţiunile de muncă pa­triotică. Avem însă şi activităţi proprii, dar din domeniul ideo­logic-cultural. La fiecare şedin­ţă lunară, cineva dintre noi pre­zintă un referat abordînd uneori o temă din viaţa politică inter­nă sau internaţională, alteori din domeniul culturii şi artei, în ceea ce priveşte pasivitatea ti­nerilor, să ştiţi că este una din cele mai mari „probleme" ale organizaţiei noastre. Nu ştiu de ce, pentru că din punct de ve­dere profesional, de exemplu, toţi sunt foarte buni, conştiin­cioşi. . într-adevăr, în această privin­ţă şi tovarăşul Zoltán Oto are a­­ceeaşi părere: pregătirea profe­sională şi participarea tinerilor la procesul de producţie, se si­tuează la „cote" înalte. Despre viaţa organizaţiei U.T.C, însă, secretarul de partid aprecia că este nesatisfăcătoare, exprimîn­­du-şi nemulţumirea îndeosebi fa­ţă de activitatea culturală des­făşurată de tineri. Considerăm că o parte din vină îi aparţine, de­oarece este ştiut faptul că orga­nizaţia de partid trebuie să în­drume şi să controleze perma­­nent activitatea organizaţiei de tineret, de fapt activitatea tuturor organizaţiilor de masă şi obş­teşti din întreprindere. Aceasta însă nu scuteşte nici biroul or­ganizaţiei U.T.C. de răspunderea pe care o are şi, deci, de partea sa de vină. Pasivitatea nu este o caracteristică a tineretului. Sugerăm tovarăşului secretar al organizaţiei de partid să în­scrie pe agenda de lucru a bi­roului, analizarea activităţii or­ganizaţiei U.T.C. şi luarea măsu­­rilor necesare de îmbunătăţire a acesteia, cu atît mai mult cu cit, recent, ea s-a întărit numeric prin venirea noilor stagiari. Tot­odată, tinerii să dezmintă prin fapte „pasivitatea" care li se a­­tribuie, să arate că, deşi organi­zaţia lor este mică, ei sunt capa­bili totuşi de fapte mari. D. E. POPESCU Noi reglementări privind stabilirea domiciliului în oraşele mari Printr-un recent Decret al Consi­liului de Stat au fost reglementate condiţiile cerute pentru stabilirea domiciliului in oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari a persoanelor provenite din alte lo­calităţi. Conform prevederilor noului act normativ, Consiliul de Miniştri sta­bileşte anual, pe baza propunerilor ministerelor şi celorlalte organe centrale, cu avizul comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare ju­deţene şi al municipiului Bucureşti, numărul de persoane ce pot fi an­gajate sau transferate din alte lo­calităţi in oraşele mari, necesare pentru aparatul central şi cel al uni­tăţilor în subordine. Tot Consiliul de Miniştri fixează anual, pe baza pro­punerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi a­ municipiului Bucureşti, numărul per­soanelor calificate necesare consi­liilor populare şi unităţilor subordo­nate ce pot fi angajate sau trans­ferate din alte localităţi în oraşele mari. Miniştrii, ceilalţi conducători ai organelor centrale, precum şi pre­şedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în limita nu­mărului de persoane stabilit de Consiliul de Miniştri, dau aprobări nominale pentru persoanele care vor fi angajate sau transferate, pe durată nedeterminată, asigurind ca­zarea acestora şi a membrilor de familie pe care îi au in întreţinere în locuinţe corespunzătoare. Prin acelaşi decret sunt reglemen­tate condiţiile în care anumite ca­tegorii de persoane pot să-şi stabi­lească domiciliul în localităţile de­clarate oraşe mari, în afara cazuri­lor de angajare sau transferare în serviciu. Astfel, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii, şi copiii care se mută de părinţi, precum şi minorii care se mută la persoanele care potrivit legii au obligaţia să-i întreţină au dreptul să-şi stabilească domiciliul în oraşele mari, în suprafaţa loca­­tivă a persoanelor la care se mută, dacă acestea au domiciliul în ora­şul respectiv. Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior îşi pot sta­bili domiciliul în aceste oraşe pe baza dispoziţiei de repartizare în producţie. Persoanele care au locuinţă pro­prietate personală in oraşele mari şi care,, ulterior dobindirii proprie­tăţii si-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni după încetarea reporturilor de muncă, dacă au asigurată cazarea în lo­cuinţa proprie. Decretul dă dreptul preşedintelui Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean sau al Municipiu­lui Bucureşti să poată aproba, de la caz la caz, stabilirea domiciliu­lui în oraşele mari şi a altor per­soane pentru motive temeinic justi­ficate. Noile reglementări privind stabi­lirea domiciliului în oraşele mari au menirea de a asigura o justă corelare între capacitatea de cu­prindere a fondului locativ exis­tent şi a celui aflat în construcţie, şi a fluxului de cadre către institu­ţiile şi organizaţiile economice si­tuate în aceste localităţi. (Agerpres) PORT • SPORT 9 SPORT 9 Tenis de masă Finala camionatulu­i rem­ilian individual Sala asociaţiei sportive „Fo­restierul" din Tîrgu Secuiesc a găzduit în zilele de 8, 9 şi 10 octombrie întilnirea de tenis de masă din cadrul finalei campio­natului republican individual de seniori faza de zonă, la care au participat sportivi din judeţele Braşov, Buzău, Covasna, Dîmbo­viţa, Ialomiţa, Ilfov şi Prahova. Cele 4 serii de băieţi şi 2 serii de fete şi-au disputat cu ardoa­re, în sistemul turneu, primele două locuri în serie, necesare calificării în turneul final. După o luptă strînsă, 8 finalişti, res­pectiv 4 finaliste, vor lua parte la etapa finală a campionatului, ce va avea loc la Arad în zilele de 22, 23 şi 24 octombrie. Iată rezultatele întrecerii, la băieţi: Kakas Arpad , Voinţa Braşov, Mircea Dinu, Cristinel Ro­maneses şi Ion Drăgulin toţi de la Progresul Buzău. La fete: Mi­­nodora Popescu — Şcoala spor­tivă Buzău, Korodi Hajnalka — Rapid Buzău, Simona Petrescu şi Sava Tamara ambele de la Şcoa­la sportivă Buzău. Făcînd o analiză asupra com­petiţiei putem spune că ea nu s-a ridicat la nivelul importan­ţei ei în cadrul seriilor, mulţi ju­cători neavînd o pregătire teh­nică corespunzătoare. In schimb, turneele finale au oferit jocuri de un înalt nivel tehnic, de o mare spectaculozitate, făcînd o adevă­rată reclamă tenisului de masă. O altă carenţă o constituie numărul destul de mic de par­ticipanţi, mai ales la fete (9 ju­cătoare), la care a contribuit şi neprezentarea judeţelor Constan­ţa, Harghita şi Tulcea. De remarcat comportarea lui Turoczi (Tîrgu Secuiesc), care, deşi nu s-a calificat în turneul final, a jucat de multe ori ca de la egal, la egal cu cei clasaţi pe primele locuri.­­ Organizarea asigurată de co­misia județeană de tenis de ma­să, merită toate laudele, de ase­menea arbitrajele care au fost competente. LIVIU BRIOTA Handbal şcolar simut întorsuri Buzăului - ş. s. 2 sim­tu Gheorghe fo­­­to Meciul dintre echipa locală Ciucaşul şi Şcoala sportivă nr. 2 Sfîntu Gheorghe a stîrnit interes datorită faptului că cele două echipe ocupă primele locuri în clasament. Echipa oaspete începe furtu­nos şi la pauză scorul era 8-4 în favoarea lor. La reluare echi­pa gazdă pare hotărîtă să evite înfrîngerea şi marchează specta­culos prin Tudor Georgeta (9 puncte). Jocul ia sfârşit cu un rezultat egal (10—10), care reflectă just raportul de forţe de pe teren. S-au evidenţiat Para Maria (3 puncte) de la Şcoala sportivă şi Tudor Georgeta (9 puncte). A arbitrat bine profesorul Zol­tán László din Sfîntu Gheorghe BOGDAN CHIALFĂ ANUL IV. Nr. 459 Lupte libere RETURUL ZOtlEI DE CflLIFICARE Autospori­a nominal urarea în sala de gimnastică a Liceu­lui nr. 1 din localitate a avut loc returul zonei de calificare pentru divizia „A" la lupte libe­re, la care au participat echipe­le A. S. „Rapid" Deva, S.S. „Bra­­şovia" Braşov, şi Autosport Sfân­­tu Gheorghe. Favorită se anunţa formaţia „Autosport" din localitate, cîşti­­gătoarea turneului zonei de la Deva. Ea a confirmat pronosti­cul, cîştigînd net calificarea pen­tru faza finală de la Braşov din 28 noiembrie, unde se vor întîlni câştigătoarele celorlalte trei zo­ne de calificare. S-au înregistrat următoarele rezultate: A.S. „Rapid" — S. S. Braşovia: 24—8; Autosport —A.S. Rapid: 32—8 şi Autosport — S.S. Braşovia: 31—9. Victoria obţinută de „Auto­sport" reflectă munca serioasă a întregii echipe în cadrul an­trenamentelor, o pregătire tehni­că foarte bună, la care a con­tribuit mult meciul de verificare din 29 septembrie în compania redutabilei formaţii poloneze de categoria „A", Boruta din Zgierz. Iată rezultatele obţinute de lotul localnicilor în cele două partide disputate: categoria 48 kg, Farkas 2 victorii prin tuş. 52 kg., Szabó pierde prin tuş am­bele partide. 57 kg, Bartha 2 vic­torii prin tuş. 62 kg., Vlădureanu o victorie prin tuş şi una la punc­te. 68 kg., Biszok o victorie prin tuş şi a pierdut o partidă tot prin tuş. 74 kg., Kovács 2 victo­rii prin tuş. 82 kg., Ecfclinger 2 victorii prin neprezentarea ad­versarului. 90 kg., Cserei 2 victo­rii prin tuş. 97 kg., Nagy 2 vic­torii prin neprezentarea adver­sarului, peste 100 kg., Kuti o vic­torie prin tuş, a doua partidă a pierdut-o tot prin tuş. Avînd în vedere rezultatele in­dividuale, multe victorii fiind ob­ţinute prin tuş (în general în mi­nutele 1 şi 2), echipa „Autosport" are toate şansele calificării în divizia „A", ceea ce doresc cu toată ardoarea şi suporterii ei. Succes !... L. BARABAS

Next