Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)
1971-10-14 / nr. 459
Pag. 2 ÎN LICEE Instruirea practică — componentă Unul din laureaţii Premiului Nobel pentru chimie, savantul englez D.H.R. Barton, nota undeva: „Niciodată n-aş fi ajuns să obţin un premiu Nobel, dacă mi-ar fi lipsit această perioadă din autobiografie, cind am învăţat din practică şi m-am format cu mentalitatea că amănuntul... este crucial pentru orice întreprinde omul“. O recunoaştere, ca atare, deschisă, a ceea ce înseamnă cunoaşterea în profunzime, cunoaşterea prin intermediul practicii. Rolul esenţial al practicii în verificarea adevărului conţinut in construcţiile elaborate de iscoditoarea minte umană, nu credem că mai trebuie demonstrat. Ne aflăm în faţa unei axiome epistemologice. Vom sublinia numai faptul că practica obligă la cunoaştere, la cercetare tenace şi convinsă de existenţa satisfacţiei atingerii ţelului propus. Practica, este în ultimă instanţă, cadrul în care fiinţa umană se desăvîrşeşte pe sine, devine cu adevărat socială. Lumea ideilor există numai raportată şi ca rezultantă a lumii reale, sensibile. Iată de ce recenta hotărîre de introducere a instruirii practicoproductive, ca obiect bine distinct în programa de învăţămînt a liceelor de cultură generală, concretizează o măsură profund ştiinţifică, iniţiată de partid, pe linia continuei apropieri a şcolii — ca principală instituţie de formare a omului nou — de nevoile practicii, ale vieţii. Pentru a cunoaşte mai bine opiniile cîtorva dintre cei chemaţi să pună în aplicare această importantă hotărîre pentru destinul învățămîntului nostru liceal de cultură generală, am stat de vorbă cu cîţiva directori de licee. — în cadrul Liceului nr. 1 din Sfîntul Gheorghe, elevii vor avea de-acum înainte prilejul să dobândească deprinderi practice la meseriile mecanică, conducere auto şi ţesătorie. Cum v-aţi gîndit, tovarăşe director Albert Ernest, să realizaţi acest lucru, avînd în vedere că posibilităţile materiale ale liceului sunt destul de modeste? — Desigur acest lucru nu este prea uşor de realizat. La noi, în liceu, a existat şi înainte o formă de instruire practică. Am reuşit chiar să ne organizăm două ateliere, unul de lăcătuşerie şi altul de tîmplărie. Chiar dacă ele nu oferă în momentul de faţă, condiţii optime, totuşi instruirea practico-productivă poate face aici primii paşi. Un sprijin preţios îl vom primi, pentru instruirea fetelor în meseria de ţesătoare, din partea Uzinei textile „Oltul“ care, din acest an, ne patronează şi cu care avem bune tradiţii de colaborare. „ Opiniile elevilor asupra practicii? — Cit se poate de bine. Toţi îşi dau seama că au numai şi numai de cîştigat... La Tîrgu Secuiesc, despre acelaşi lucru ne relatează amănunţit directorul adjunct al liceului, tovarăşul Nagy Adalbert: — în şcoala noastră există o atmosferă de viu interes pentru introducerea instruirii practico-productive. Ne-am îngrijit din timp pentru asigurarea atelierelorşcoală cu toate cele necesare uunei instruiri de calitate. Păcat însă că unele lucruri, bine gîndite de noi, n-au putut fi materializate la nivelul cerinţelor. Un nou atelier, ce trebuia dat în folosinţă, la 15 septembrie, nici pină în prezent nu a fost realizat. Cooperativa „Constructorul" a început în urmă cu cîteva luni lucrările, lăsînd apoi totul baltă... . De cîteva zile se pare că şi-au adus totuşi aminte (cam tîrziu stimaţi tovarăşi constructori ( n.n.) că au totuşi un contract de onorat. Fetele vor învăţa, începând din acest an şcolar, croitoria. Au şi început primele ore de instruire ce se vor realiza în cadrul fabricii de confecţii din localitate. La finele acestui an şcolar, care abia a început, ne gândim să realizăm o expoziţie cu vânzare, cu obiecte executate de elevi. Din discuţia cu tovarăşul director adjunct Nagy Adalbert, am reţinut un amănunt, şi anume acela că în prezent, în Fabrica de confecţii „Secuiana“, lucrează ca muncitoare, un număr de aproape 20 de absolvente ale liceului din localitate. Cine oare mi-ar fi putut vorbi mai „la obiect", despre rolul important al unei meserii, în cadrul pregătirii primite de un elev din partea unui liceu de cultură generală, decît aceste pînă mai ieri eleve, azi muncitoare, Lenke Ferencz, are 20 de ani. Este absolventă a liceului, și lucrează ca alimentatoare a unei grupe în sala de croit. — E complicată munca pe care o prestezi Lenke ? — Destul de complicată, deoarece trebuie să cunoști în amănunt toate piesele ce-ţi trec prin mină să știi modul de asamblare a lor în cadrul viitoarelor produse finite. E o muncă ce reclamă cunoştinţe serioase în meserie. — Şi cum ai reuşit s-o înveţi ? — Am absolvit un curs de calificare de şase luni. La început mi-a fost cam greu. Eram tare stângace. Cele cîteva lucruri pe care le ştiam de la mama, ca orice fată, erau mult prea puţine. Cunoştinţele de cultură generală învăţate în liceu, nu mă puteau ajuta de joc. De-aş fi ştiut cit de puţin despre meserie, desigur ar fi fost altfel... Despre Margareta Enachi, o altă absolventă de liceu, acum făcînd parte din colectivul de muncă al Fabricii de confecţii „Secuiana", şeful secţiei eroit, Gheorghe Şerif, îmi vorbeşte în termeni deosebit de elogioşi. Aflu că economiile realizate zi de zi de secţie, sunt expresia directă a muncii acestei tinere calculatoare, pentru care cunoaşterea în amănunt a întregului proces tehnologic este o problemă deacum mult prea simplă. — Cunoştinţele cerute de muncă în fabrică — spune tînăra calculatoare — au un specific aparte faţă de cele dobândite în banii deliceu. Aici, tot ceea ce faci implică responsabilitate, o perfectă stăpînire a cunoştinţelor. Sunt sigură că viitoarelor mele colege de muncă, aflate acum pe băncile liceului, le va veni mult mai uşor decît nouă, să se familiarizeze cu problemele muncii productive! Prin introducerea instruirii practico-productive, procesul formativ realizat de şcoala de cultură generală s-a îmbogăţit cu o nouă şi necesară valenţă. Va trebui însă ca practica productivă a elevilor — formă de realizare a unei integrări armonioase a tineretului în viaţa socială — să fie situată în afara oricărui formalism, în afara oricărei superficialităţi, avîndu-se permanent în vedere că ea este una din cheile de boltă ale procesului de formare a omului nou, la nivelul exigenţelor contemporane.. a culturii generale 1 2 IOAN POPA 1------------------------------- Kovács Andrei, unul dintre tinerii şi harnicii lăcătuşi de la „Poliprod" Tîrgu Secuiesc. Din numeroasele adunări generale ale elevilor utecişti, care s-au desfăşurat pînă acum, ne vom opri la cîteva, pentru a ilustra eficienţa acestora, perspectivele pe care le deschid, spiritul critic şi de răspundere dovedit de utecişti. Şcoala profesională textilă Sf. Gheorghe, anul al II-lea A. Voci tinere intonează solemn cîntecul „Trei culori", marcînd astfel începutul şedinţei. Cei 29 de tineri ascultă informarea prezentată de secretara organizaţiei, eleva Ecaterina Dulce. Aflăm astfel că uteciştii clasei au dovedit seriozitate în pregătirea pentru orele de curs şi de practică (fără să auzim numele fruntaşilor) au frecventat lecţiile de învăţămînt politic, marea majoritate au abonamente la ziare şi reviste, au participat la activităţile de muncă patriotică, sportive şi turistice, iar în concluzie se arată că „toate sarcinile au fost îndeplinite". O informare destul de sumară, din care ar rezulta că totul merge bine, cu excepţia faptului că au fost trei corigenţi, pe trimestrul I (nu se spun „autorii"!), un corigent la sfîrşitul anului — Chimu Ioan, iar utecistei Coca Alexa i s-a scăzut nota la purtare pentru absenţe nemotivate. Sub semnul generalităţilor a fost alcătuit şi programul de activitate viitoare. Şi iată că au cuvîntul membrii organizaţiei. Moment de incertitudine, de puţin curaj, după care mîinile s-au ridicat mai mult sau mai puţin hotărîte Rînd pe rînd, cei şapte vorbitori —Vintilă Olimpia, Bumbu Constantin, Ionel Silvia, Enache Ana, Diaconu Virginia, Şchiopu Ana, Chimu Ioan — au scos în evidenţă lucruri demne de atenţie. S-a semnalat astfel faptul că, în pregătirea politico-ideologică a elevilor, pe lîngă învăţământul politic U.T.C., informările politice au fost primite cu mult interes, atunci cînd ele... s-au ţinut, dar din păcate în ultima vreme nu s-au mai organizat nici măcar la internat. Dacă problemele practicii în uzină, a viitorilor textilişti, au fost trecute cu vederea în darea de seamă, nu acelaşi lucru s-a întîmplat şi în discuţiile purtate, ceea ce dovedeşte că însuşirea meseriei nu este o chestiune indiferentă pentru aceşti elevi. Deşi sunt asigurate condiţii pentru desfăşurarea orelor de practică în uzină, pentru supravegherea elevilor de către maiştri, instructajul T.S.M. făcut şi la locul de muncă, alimentaţie de protecţie etc., totuşi ar fi mai nimerit ca maiştrii să se ocupe de fiecare elev, nu în grup, asigurîndu-se astfel o sporită capacitate de înţelegere a explicaţiilor date. Cu un foarte viu interes a fost primită şi propunerea de a cere conducerii uzinei ca, într-o duminică, la maşini să lucreze numai elevii, supravegheaţi de maiştri, pentru a se vedea rezultatele pregătirii lor profesionale. Toţi aceşti utecişti fac practică la Fabrica de textile „Oltul" dar nu cunosc nimic din istoricul şi tradiţiile acestui important obiectiv economic, după cum nici nu s-au gîndit că ar putea organiza nişte acţiuni comune cu organizaţia U.T.C. din întreprindere. Lipsuri ca atîtea altele, dar care nu pot avea justificarea nici in modul de a activa al organizaţiei U.T.C. din şcoală, nici din partea conducerii şcolii. Cu timiditate s-a vorbit că nu există disciplină înainte de servirea mesei, sau că elevul Pavel Nicolae din anul al il-lea G a avut o atitudine huliganică, lovind o fată. Anul al Ill-lea B — Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe. Un semn de întrebare de la începutul şedinţei, absenţa nejustificată a patru utecişti din această organizaţie. Informarea şi planul de muncă prezentate de secretara pe clasă, Abraham Gizella, au dovedit o analiză mai atentă şi o concretizare a muncii, deşi planificarea şedinţelor „inundase" aproape ambele materiale. Greutăţile din munca organizaţiei provin, după sublinierile făcute şi în discuţii, din faptul că nu există o unitate de acţiune la nivelul clasei, iar cauza ar fi tocmai diversificarea activităţilor extraşcolare pe care le desfăşoară uteciştii clasei (Német Ladislau). Cum s-a ocupat biroul organizaţiei de această problemă, am aflat atunci cînd, vizîndu-se elevii slabi la învăţătură (Szakacs G., Antal Edit, Platan Elena), s-a accentuat necesitatea pregătirii individuale a fiecăruia, dar mai ales faptul că puţini erau aceia care cunoşteau greutăţile pe care eleva Platan Elena le are în familie şi care o împiedică să se pregătească cum trebuie. „Ajutorul" organizaţiei, despre care se vorbeşte în atîtea ocazii, nici măcar nu s-a iniţiat. Veress Bela, Babos Árpád consideră, pe drept cuvînt, că în înarmarea lor cu cunoştinţe politice, temele prezentate la învăţămînt politic ar trebui stabilite după preferinţele elevilor. Sofia Barabas, Păcurar Dorel: „Sîntem clasă realistă şi avem nevoie de ore de consultaţii, care anul trecut s-au ţinut foarte puţine, deşi au fost fixate. Poate de aceea există atît de multe greutăţi în pregătirea la matematică". Problemele practicii au constituit obiectul unor vii discuţii. Lipsa de continuitate în pregătirea la orele de practică, schimbarea locului de muncă nu fac decît să le amortizeze interesul pentru însuşirea unei calificări. Abraham Gizella, Nemeth Ladislau: „Aşa nu vom ajunge să învăţăm o meserie şi vom repeta experienţa celor care au absolvit liceul şi nu s-au încadrat nicăieri". Am remarcat hotărîrea uteciştilor din această clasă de a trece neîntîrziat la îndeplinirea acţiunilor propuse în planul de muncă, de a avea o viaţă intensă de organizaţie. Lipsa de îndrumare a organizaţiilor U.T.C., a activelor acestora se manifestă însă din plin. Timpul necesar acestui lucru trebuie găsit, nu aşteptat. Formalismul şi rutina, diminuează capacitatea de iniţiativă şi muncă a uteciştilor, duc la frînarea vieţii de organizaţie, a acţiunilor entuziaste specifice conştiinţei revoluţionare uteciste. FELICIA RADU preşedintele Consiliului judeţean al elevilor în adunările de dare de seamă şi alegeri U. T. C. din şcoli FORMALISMUL ŞI RUTINA NU TREBUIE SĂ FRâNEZE CAPACITATEA DE INIŢIATIVA SI MUNCĂ A ELEVILOR! CUVINTUL NOU ! U.T.C ! • In şcolile de toate gra- t dele se desfășoară, în pre- , * zent, dezbaterea documen- t ^ telor de partid privind im- \ i bunătăţirea muncii de edu- t / care în sprijinul ideilor for- / î mulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Discu- i tiile şi propunerile făcute , scot în evidenţă maturita- \ tea cu care elevii privesc sarcinile ce le revin. Pînă i in prezent au avut loc dez- i \ bateri intr-un număr de 187 ^ organizaţii. \ I • La excursiile organi- \ ' zate în ultima perioadă prin : \ Biroul de turism pentru ' t tineret, la Muzeul Doftana, \ ? la Muzeul de istorie a parti- l ' dului, la cel de-al V-lea ? ^ pavilion de mostre au parti- ' i cipat un număr de peste \ I 1200 tineri muncitori și elevi, i \ Biroul de turism pentru * 1 tineret organizează o petre- S , cere plăcută a revelionului ^ ' în R.S. Cehoslovacă. înscrie , \ rile se pot face pînă la data * de 25 octombrie. Costul \ excursiei — 1 490 lei Durata | excursiei — 8 zile. • Pînă în prezent prin * contribuţia tinerilor, au fost recoltaţi cartofi de pe o suprafaţă de 405 ha. S-au , evidenţiat in această acţi- * une Şcoala profesională tex- \ tilă din Sfîntu Gheorghe, Liceul Tîrgu Secuiesc, Li- ceul agricol Tîrgu Secuiesc, Şcoala generală nr. 4 din Sfîntu Gheorghe, Liceul nr. 2 din Sfîntu Gheorghe, Şcoala de mecanici agricoli din Sfîntu Gheorghe. în cadrul acţiunilor de : recoltare a cartofilor, tinerii de la Fabrica de confecţii \ Sfîntu Gheorghe s-au angai jat a strînge recolta de pe 20 ha. ţ \ ! Agenda ! Două „propuneri jumătate şi nici alea Din multiplele aspecte, existente sau posibile în viaţa unei organizaţii U.T.C., modul în care se respectă cerinţele impuse de autonomie, iniţiativă, spirit de răspundere , stimularea şi rezolvarea, aplicarea în practică a propunerilor făcute de tineri în diferite ocazii, îndeosebi la adunările generale prezintă un deosebit interes. Am poposit la sediul întreprinderii industriale locale „Spicul" din Sfîntu Gheorghe, unde există o organizaţie U.T.C. al cărei număr de membri, să vă spunem drept, ne-a fost greu să-l aflăm. Secretarul organizaţiei de bază P.C.R., tovarăşul Zoltán Ető, susţinea că ar fi 12, pe cînd secretara U.T.C., tovarăşa Edith Kovács, afirma cu hotărîre în glas, că se „ridic,că" la... 16. Lăsînd, deci, la o parte problemele de natură organizatorică, în strictul sens al cuvîntului, am „cules" propunerile — întradevăr puţine, — făcute de tineri în şedinţa U.T.C. din 2 august a.c. Iată-le: inginerul Carmen Fizeşan, canaliza desfăşurarea muncii patriotice spre... curăţenia curţii întreprinderii, iar dactilografa Eva Markos, propunea „organizarea mai multor excursii, împreună cu alţi salariaţi, nu numai utecişti, acţiuni care să faciliteze cunoaşterea reciprocă, discutarea problemelor colegilor de muncă, petrecerea timpului liber în mod plăcut". La aceste două propuneri, eventual s-ar mai putea adăuga — cu multă indulgenţă — încă una, mai degrabă cerinţă, exprimată de laboranta Rozalia Töpfner, în termeni aproximativi : „pasivitatea tinerilor este o problemă negativă, care trebuie în- 1aiurată pentru totdeauna !... (sic !?). De la acea şedinţă au trecut mai multe săptămîni, interval în care ambele, sau „toate" cele trei propuneri, puteau să-și găsească rezolvarea. Dar iată realitatea, așa cum ne-a fost prezentată de tovarășa Edith Kovács: — „Pînă acum nu am organizat nici o excursie, dar chiar în aceste zile pregătim una (!) Muncă patriotică în curtea întreprinderii" am făcut o dată, cînd am amenajat şi curăţat rondul de flori. Ştiţi, pentru curăţenia curţii există un om plătit anume... Dar, aşa cum am şi spus, cînd s-a ivit ocazia, de cîte ori vom fi solicitaţi de organizaţia sindicală sau de femei, vom participa şi noi la acţiunile de muncă patriotică. Avem însă şi activităţi proprii, dar din domeniul ideologic-cultural. La fiecare şedinţă lunară, cineva dintre noi prezintă un referat abordînd uneori o temă din viaţa politică internă sau internaţională, alteori din domeniul culturii şi artei, în ceea ce priveşte pasivitatea tinerilor, să ştiţi că este una din cele mai mari „probleme" ale organizaţiei noastre. Nu ştiu de ce, pentru că din punct de vedere profesional, de exemplu, toţi sunt foarte buni, conştiincioşi. . într-adevăr, în această privinţă şi tovarăşul Zoltán Oto are aceeaşi părere: pregătirea profesională şi participarea tinerilor la procesul de producţie, se situează la „cote" înalte. Despre viaţa organizaţiei U.T.C, însă, secretarul de partid aprecia că este nesatisfăcătoare, exprimîndu-şi nemulţumirea îndeosebi faţă de activitatea culturală desfăşurată de tineri. Considerăm că o parte din vină îi aparţine, deoarece este ştiut faptul că organizaţia de partid trebuie să îndrume şi să controleze permanent activitatea organizaţiei de tineret, de fapt activitatea tuturor organizaţiilor de masă şi obşteşti din întreprindere. Aceasta însă nu scuteşte nici biroul organizaţiei U.T.C. de răspunderea pe care o are şi, deci, de partea sa de vină. Pasivitatea nu este o caracteristică a tineretului. Sugerăm tovarăşului secretar al organizaţiei de partid să înscrie pe agenda de lucru a biroului, analizarea activităţii organizaţiei U.T.C. şi luarea măsurilor necesare de îmbunătăţire a acesteia, cu atît mai mult cu cit, recent, ea s-a întărit numeric prin venirea noilor stagiari. Totodată, tinerii să dezmintă prin fapte „pasivitatea" care li se atribuie, să arate că, deşi organizaţia lor este mică, ei sunt capabili totuşi de fapte mari. D. E. POPESCU Noi reglementări privind stabilirea domiciliului în oraşele mari Printr-un recent Decret al Consiliului de Stat au fost reglementate condiţiile cerute pentru stabilirea domiciliului in oraşele care, potrivit legii, sunt declarate oraşe mari a persoanelor provenite din alte localităţi. Conform prevederilor noului act normativ, Consiliul de Miniştri stabileşte anual, pe baza propunerilor ministerelor şi celorlalte organe centrale, cu avizul comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, numărul de persoane ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi in oraşele mari, necesare pentru aparatul central şi cel al unităţilor în subordine. Tot Consiliul de Miniştri fixează anual, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi a municipiului Bucureşti, numărul persoanelor calificate necesare consiliilor populare şi unităţilor subordonate ce pot fi angajate sau transferate din alte localităţi în oraşele mari. Miniştrii, ceilalţi conducători ai organelor centrale, precum şi preşedinţii comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, în limita numărului de persoane stabilit de Consiliul de Miniştri, dau aprobări nominale pentru persoanele care vor fi angajate sau transferate, pe durată nedeterminată, asigurind cazarea acestora şi a membrilor de familie pe care îi au in întreţinere în locuinţe corespunzătoare. Prin acelaşi decret sunt reglementate condiţiile în care anumite categorii de persoane pot să-şi stabilească domiciliul în localităţile declarate oraşe mari, în afara cazurilor de angajare sau transferare în serviciu. Astfel, soţul care se mută la celălalt soţ, părinţii care se mută la copii, şi copiii care se mută de părinţi, precum şi minorii care se mută la persoanele care potrivit legii au obligaţia să-i întreţină au dreptul să-şi stabilească domiciliul în oraşele mari, în suprafaţa locativă a persoanelor la care se mută, dacă acestea au domiciliul în oraşul respectiv. Absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior îşi pot stabili domiciliul în aceste oraşe pe baza dispoziţiei de repartizare în producţie. Persoanele care au locuinţă proprietate personală in oraşele mari şi care,, ulterior dobindirii proprietăţii si-au stabilit domiciliul în alte localităţi, ca urmare a schimbării locului de muncă, pot reveni după încetarea reporturilor de muncă, dacă au asigurată cazarea în locuinţa proprie. Decretul dă dreptul preşedintelui Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean sau al Municipiului Bucureşti să poată aproba, de la caz la caz, stabilirea domiciliului în oraşele mari şi a altor persoane pentru motive temeinic justificate. Noile reglementări privind stabilirea domiciliului în oraşele mari au menirea de a asigura o justă corelare între capacitatea de cuprindere a fondului locativ existent şi a celui aflat în construcţie, şi a fluxului de cadre către instituţiile şi organizaţiile economice situate în aceste localităţi. (Agerpres) PORT • SPORT 9 SPORT 9 Tenis de masă Finala camionatului remilian individual Sala asociaţiei sportive „Forestierul" din Tîrgu Secuiesc a găzduit în zilele de 8, 9 şi 10 octombrie întilnirea de tenis de masă din cadrul finalei campionatului republican individual de seniori faza de zonă, la care au participat sportivi din judeţele Braşov, Buzău, Covasna, Dîmboviţa, Ialomiţa, Ilfov şi Prahova. Cele 4 serii de băieţi şi 2 serii de fete şi-au disputat cu ardoare, în sistemul turneu, primele două locuri în serie, necesare calificării în turneul final. După o luptă strînsă, 8 finalişti, respectiv 4 finaliste, vor lua parte la etapa finală a campionatului, ce va avea loc la Arad în zilele de 22, 23 şi 24 octombrie. Iată rezultatele întrecerii, la băieţi: Kakas Arpad , Voinţa Braşov, Mircea Dinu, Cristinel Romaneses şi Ion Drăgulin toţi de la Progresul Buzău. La fete: Minodora Popescu — Şcoala sportivă Buzău, Korodi Hajnalka — Rapid Buzău, Simona Petrescu şi Sava Tamara ambele de la Şcoala sportivă Buzău. Făcînd o analiză asupra competiţiei putem spune că ea nu s-a ridicat la nivelul importanţei ei în cadrul seriilor, mulţi jucători neavînd o pregătire tehnică corespunzătoare. In schimb, turneele finale au oferit jocuri de un înalt nivel tehnic, de o mare spectaculozitate, făcînd o adevărată reclamă tenisului de masă. O altă carenţă o constituie numărul destul de mic de participanţi, mai ales la fete (9 jucătoare), la care a contribuit şi neprezentarea judeţelor Constanţa, Harghita şi Tulcea. De remarcat comportarea lui Turoczi (Tîrgu Secuiesc), care, deşi nu s-a calificat în turneul final, a jucat de multe ori ca de la egal, la egal cu cei clasaţi pe primele locuri. Organizarea asigurată de comisia județeană de tenis de masă, merită toate laudele, de asemenea arbitrajele care au fost competente. LIVIU BRIOTA Handbal şcolar simut întorsuri Buzăului - ş. s. 2 simtu Gheorghe foto Meciul dintre echipa locală Ciucaşul şi Şcoala sportivă nr. 2 Sfîntu Gheorghe a stîrnit interes datorită faptului că cele două echipe ocupă primele locuri în clasament. Echipa oaspete începe furtunos şi la pauză scorul era 8-4 în favoarea lor. La reluare echipa gazdă pare hotărîtă să evite înfrîngerea şi marchează spectaculos prin Tudor Georgeta (9 puncte). Jocul ia sfârşit cu un rezultat egal (10—10), care reflectă just raportul de forţe de pe teren. S-au evidenţiat Para Maria (3 puncte) de la Şcoala sportivă şi Tudor Georgeta (9 puncte). A arbitrat bine profesorul Zoltán László din Sfîntu Gheorghe BOGDAN CHIALFĂ ANUL IV. Nr. 459 Lupte libere RETURUL ZOtlEI DE CflLIFICARE Autosporia nominal urarea în sala de gimnastică a Liceului nr. 1 din localitate a avut loc returul zonei de calificare pentru divizia „A" la lupte libere, la care au participat echipele A. S. „Rapid" Deva, S.S. „Braşovia" Braşov, şi Autosport Sfântu Gheorghe. Favorită se anunţa formaţia „Autosport" din localitate, cîştigătoarea turneului zonei de la Deva. Ea a confirmat pronosticul, cîştigînd net calificarea pentru faza finală de la Braşov din 28 noiembrie, unde se vor întîlni câştigătoarele celorlalte trei zone de calificare. S-au înregistrat următoarele rezultate: A.S. „Rapid" — S. S. Braşovia: 24—8; Autosport —A.S. Rapid: 32—8 şi Autosport — S.S. Braşovia: 31—9. Victoria obţinută de „Autosport" reflectă munca serioasă a întregii echipe în cadrul antrenamentelor, o pregătire tehnică foarte bună, la care a contribuit mult meciul de verificare din 29 septembrie în compania redutabilei formaţii poloneze de categoria „A", Boruta din Zgierz. Iată rezultatele obţinute de lotul localnicilor în cele două partide disputate: categoria 48 kg, Farkas 2 victorii prin tuş. 52 kg., Szabó pierde prin tuş ambele partide. 57 kg, Bartha 2 victorii prin tuş. 62 kg., Vlădureanu o victorie prin tuş şi una la puncte. 68 kg., Biszok o victorie prin tuş şi a pierdut o partidă tot prin tuş. 74 kg., Kovács 2 victorii prin tuş. 82 kg., Ecfclinger 2 victorii prin neprezentarea adversarului. 90 kg., Cserei 2 victorii prin tuş. 97 kg., Nagy 2 victorii prin neprezentarea adversarului, peste 100 kg., Kuti o victorie prin tuş, a doua partidă a pierdut-o tot prin tuş. Avînd în vedere rezultatele individuale, multe victorii fiind obţinute prin tuş (în general în minutele 1 şi 2), echipa „Autosport" are toate şansele calificării în divizia „A", ceea ce doresc cu toată ardoarea şi suporterii ei. Succes !... L. BARABAS