Cuvîntul Nou, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 448-474)
1971-10-24 / nr. 468
PROLETARI DIN TOATE JÃRILE, UNIŢI-VÂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.G.R. şi al Consiliului popular judeţean MIV Nr. 468 DUMINICA, 24 octombrie 1971 4 pagini 30 bani (Continuare in pag. a 2-a) * LEGEA cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat înaintarea ţării noastre pe drumul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, transformările profunde care au foc în baza tehnico-materială, în întreaga viaţă economică şi socială, impun îmbunătăţirea continuă a formelor şi metodelor de conducere organizare a economiei, pentru ca ele să contribuie din plin la Utilizarea superioară a resurselor materiale şi umane, la punerea în valoare a avantajelor noii orînduiri, îndeplinindu-şi rolul de forţă politică conducătoare a societăţii, consfinţit în Constituţia ţării, Partidul Comunist Român a iniţiat şi pus în aplicare un amplu program de măsuri pentru îmbunătăţirea organizării întregii societăţi, pentru perfecţionarea raporturilor sociale şi promovarea consecventă a principiilor echităţii socialiste, pentru adâncirea democraţiei şi crearea unui cadru organizatoric care să asigure participarea nemijlocită a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, la elaborarea şi înfăptuirea politicii de dezvoltare a societăţii socialiste. Acest program, care îmbrăţişează toate sferele vieţii economice şi sociale — industria, agricultura, construcţiile, circulaţia mărfurilor, cercetarea, ştiinţifică, învăţămîntul, cultura şi ocrotirea sănătăţii, administraţia de stat asigura ridicarea pe un plan superior a întregului proces de edificare a orînduirii socialiste în România. O deosebită însemnătate a aut perfecţionarea conducerii şi organizării economiei pe baza centralismului democratic, principiu organizatoric fundamental al statului nostru socialist, care îmbină armonios conducerea unitară şi coordonarea pe bază de plan a activităţii economico-sociale cu acordarea de largi atribuţii unităţi-lor economice, instituţiilor cultural-ştiinţifice, organelor locale. Delimitarea mai bună a locului şi rolului întreprinderii în sistemul de organizare a economiei, construirea centralelor industriale şi a altor unităţi similare, înfăptuirea principiilor muncii şi conducerii colective în toate domeniile, au creat condiţii pentru îmbunătăţirea calitativă a activităţii economico-sociale. Întreprinderea, ca unitate de bază a economiei, are rolul de a administra cu eficienţă maximă mijloacele de care dispune, de a asigura îndeplinirea ritmică şi integrală a sarcinilor planificate, folosirea completă a capacităţilor productive, modernizarea proceselor tehnologice, creşterea productivităţii muncii, reducerea continuă a cheltuielilor de producţie şi ridicarea calităţii produselor. Centralele industriale, ca mari unităţi economice care reunesc — în raport cu specificul proceselor tehnologice, relaţiile de cooperare, amplasare geografică şi alţi factori economici — întreprinderi cu profil apropiat sau din ramuri conexe, dispun de posibilităţi sporite pentru organizarea raţională a producţiei, promovarea progresului tehnico-ştiinţific şi creşterea rentabilităţii producţiei. Ele au sarcina de a dezvolta specializarea şi cooperarea între unităţile componente, de a realiza în mod centralizat unele activităţi din domeniul cercetării, proiectării, pregătirii şi executării investiţiilor, al aprovizionării tehnicomateriale şi desfacerii, de a acorda întreprinderilor sprijinul şi asistenţa tehnico-organizatorică necesară, în dubla lor calitate de producători şi proprietari, oamenii muncii poartă răspunderea în faţa societăţii pentru modul cum sunt utilizate fondurile materiale şi financiare încredinţate, avind îndatorirea de a se preocupa neîncetat de asigurarea bunului mers al unităţilor în care lucrează. Prin însuşi conţinutul ei proprietatea socialistă impune integrarea organică a maselor în activitatea de organizare şi conducere a producţiei, întărirea disciplinei şi responsabilităţii sociale a fiecărui cetăţean, participarea directă a celor ce muncesc la luarea deciziilor privind dezvoltarea economică şi socială, exercitarea unui control exigent de către oamenii muncii asupra modului cum se aduc la îndeplinire sarcinile de partid şi de stat. Constituirea organelor de conducere colectivă în unităţile socialiste de stat, instituţionalizarea adunărilor generale ale oamenilor muncii au ridicat la un nivel mai înalt munca de conducere, au contribuit la adîncirea democraţiei socialiste, la creşterea rolului maselor populare în viaţa economică a ţării, în gospodărirea avuţiei naţionale. Pentru a asigura perfecţionarea în continuare a relaţiilor de producţie în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru a concretiza, prevederile constituționale cu privire la exercitarea de către popor a dreptului de a administra proprietatea socialistă de stat, stabilind unitar răspunderile organelor de conducere colectivă din unitățile socialiste de stat, atribuțiile şi rolul adunărilor generale ale oamenilor muncii, Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I ORGANIZAREA ȘI FUNCŢIONAREA Întreprinderilor Art. 1. — întreprinderea de stat este unitatea de bază în care se desfășoară activitatea economicosocială şi în care oamenii muncii își exercită direct prerogativele ce decurg din dubla lor calitate de proprietari și producători ai bunurilor materiale. Fiecare om al muncii, încadrîndu-se în colectivul unei întreprinderi socialiste de stat, devine participant la administrarea patrimoniului încredinţat acesteia, cu drepturile şi obligaţiile prevăzute în lege, se angajează faţă de colectivul unităţii respective, faţă de societate să depună toate eforturile pentru a asigura utilizarea eficientă , şi dezvoltarea continuă a avutului obştesc, să-şi pună întreaga capacitate şi putere a creaţiei în slujba intereselor generale, să participe din plin la activitatea economică şi socială din unitate, întreprinderea are ca obiect de activitate, în funcţie de specific, producerea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii, aprovizionarea şi desfacerea produselor. Organizarea activităţii economice se întemeiază pe principiul centralismului democratic, care îmbină în mod organic conducerea unitară a economiei cu autonomia funcţională a fiecărei unităţi. întreprinderea îşi desfăşoară activitatea potrivit legilor în vigoare şi în cadrul planului de stat, avînd totodată" largi atribuţii în domeniul planificării, cercetării şi proiectării, investiţiilor, aprovizionării şi desfacerii produselor, în pregătirea personalului, în organizarea producţiei şi a muncii, întreprinderea este unitatea economică cu autonomie în gospodărirea fondurilor în scopul folosirii întregului potenţial economic; răspunde faţă de organul căruia îi este subordonată de îndeplinirea planului şi a indicatorilor tehnici, economici și financiari. Art. 2. — întreprinderile se organizează și funcționează pe principiul gestiunii economice. întreprinderile au personalitate juridică pe care o dobîndesc de la data înregistrării lor la Ministerul Finanțelor sau, în cazul celor de subordonare locală, la organele financiare judeţene şi al municipiului Bucureşti, întreprinderile au plan propriu, corespunzător activităţii pe care o desfăşoară, parte integrantă a planului de stat, încheie bilanţ, au cont la bancă, beneficiază de credite bancare, au relaţii economice, financiare şi juridice cu alte unităţi. Art. 3. — întreprinderile sunt subordonate direct ministerelor, altor organe centrale ale administraţiei de stat, consiliilor populare sau centralelor, potrivit actului lor de înfiinţare. Prin actul de înfiinţare a întreprinderii se stabilesc obiectul activităţii, denumirea şi sediul; întreprinderile de interes republican se înfiinţează prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri ; întreprinderile de interes local se înfiinţează prin hotărîri ale consiliilor populare. Desfiinţarea întreprinderilor, reorganizarea lor prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau parţială, modificarea obiectului activităţii, denumirii şi sediului se hotărăsc de către organele care au în competenţă înfiinţarea lor. Art. 4. — întreprinderile se înzestrează la înfiinţare cu fonduri fixe şi se dotează cu mijloace circulante proprii, necesare desfăşurării activităţii lor. Fondurile fixe nu pot fi înstrăinate, ipotecate sau gajate şi nu pot fi urmărite în temeiul nici unui titlu şi pe nici o cale. Fondurile fixe devenite disponibile, aflate în stare de funcţionare ori uzate, se transferă, se valorifică sau se lichidează, după caz, potrivit legii. Dotarea cu mijloace circulante se face de către ministere, alte organe centrale ale administraţiei de stat sau comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi de către centrale pentru unităţile componente, după caz, din fondurile înscrise în bugetul de stat, cu avizul Ministerului Finanţelor,, respectiv al organelor financiare locale. Materiile prime, materialele, combustibilii şi alte asemenea bunuri destinate procesului de producţie, în măsura în care depăşesc nevoile unităţilor deţinătoare, pot fi transmise cu plată în condiţiile legii. Produsele finite se vînd pe bază de contracte economice, sau în alte condiţii prevăzute de lege. Pentru creanţe, pot fi urmărite numai mijloacele bănești ale întreprinderii. Creșterile de mijloace circulante de la un an la altul se acoperă în cursul perioadei de plan prin credite bancare, rambursabile din resursele prevăzute în acest scop. Mijloacele circulante se utilizează în cadrul normativului total aprobat pe ramuri de activitate. Disponibilitățile de fonduri bănești ce apar în cursul executării planului la unele elemente ale normativului mijloacelor circulante pot fi folosite pentru acoperirea unor nevoi suplimentare temporare la alte elemente. Art. 5. — întreprinderile subordonate ministerelor, celorlalte organe centrale ale administraţiei ele stat şi consiliilor populare au relaţii bugetare directe; întreprinderile din cadrul centralelor realizează relaţiile bugetare prin intermediul centralei din care fac parte ; ele efectuează direct vărsătfiintele reprezentînd impozitul pe circulaţia mărfurilor şi alte venituri cuvenite bugetului de stat. Art. 6. — Beneficiile aprobate prin planul financiar al întreprinderilor se repartizează, potrivit legii, pentru : nevoi financiare privind producţia şi investiţiile ; vărsăminte la bugetul de stat sau la dispoziţia centralei, în funcţie de subordonarea întreprinderii ; -constituirea fondului de premiere, precum şi a fondurilor pentru alte destinaţii legale. Beneficiile obţinute peste plan, rămase după acoperirea nevoilor financiare proprii, potrivit legii, se repartizează în funcţie de subordonarea întreprinderilor, la bugetul de stat sau la centrală. Art. 7. — întreprinderea constituie la dispoziţia sa în condiţiile legii următoarele fonduri : — fondul pentru efectuarea de modernizări, îmbunătăţiri ale tehnologiei producţiei, precum şi pentru lucrări de reparaţii capitale, în afara celor planificate a se executa din cheltuielile de producţie sau circulaţie, în limita unei cote de pina la 25 la sută din amortizarea aferentă fondurilor fixe utilizate după expirarea du■ ratei de serviciu normate ; — fondul pentru tehnica nouă ; — fondul de premiere pentru acordarea de premii anuale, premii pentru economii de materii prime, materiale şi forţă de muncă, pentru depăşirea sarcinilor de export şi reducerea importurilor, precum şi premii pentru realizări deosebite în cursul anului; — fondul pentru efectuarea unor lucrări de investiţii sociale : locuinţe, creşe, cămine, cantine, dispensare, baze sportive şi altele similare, din beneficiile peste plan ale anului anterior, în cadrul cotelor stabilite prin planurile anuale pentru întreprinderile din cadrul centralelor fondul se constituie la nivelul centralei; — fondul pentru protecția muncii ; — alte fonduri prevăzute de dispozițiile legale. Art. 8. — întreprinderea beneficiază de fonduri repartizate de organul căruia îi este subordonată, din cele ce se constituie centralizat la nivelul acestuia. ATRIBUȚII Art. 9. — în domeniul planificării și controlului îndeplinirii sarcinilor de plan, întreprinderea are următoarele atribuții principale, turtind, răspunderea pentru îndeplinirea lor : a) elaborează planul cincinal şi planurile anuale, pentru întreaga sa activitate, asigurînd folosirea maximă a tuturor capacităţilor de producţie şi a celorlalte resurse pe care le are la dispoziţie, ţinînd seamă de posibilităţile de asigurare a materiilor prime şi materialelor necesare, precum şide desfacerea produselor realizate atît pe piaţa internă cit şi la export ; planul astfel elaborat se corelează cu prevederile planului de stat de dezvoltare a ramurilor şi a economiei naţionale în ansamblul său, de către organul ierarhic superior, aprobîndu-se de conducerea colectivă a acestuia; elaborează studii de prognoză privind dezvoltarea în perspectivă ; b) asigură relaţii de cooperare cu alte unităţi socialiste ; c) urmăreşte îndeplinirea ritmică şi integrală a planului şi raportează periodic organului căruia îi este subordonată asupra realizării acestuia ; d) organizează evidenţa capacităţilor de producţie, analizează modul lor de folosire şi ia măsuri pentru creşterea gradului de utilizare a acestora. Art. 10. — In domeniul cercetării-dezvoltării, întreprinderea are următoarele atribuții principale, purtînd răspunderea pentru îndeplinirea lor : A. Cercetare și proiectare a) elaborează planul propriu de cercetare și proiectare, precum și planul tehnic face propuneri pentru temele de cercetare care să fie cuprinse în planul de stat; b) elaborează studii, cercetări, documentaţii şi proiecte pentrudezvoltarea produselor, dezvoltarea şi modernizarea utilajelor, reutilari, extinderi de capacităţi de producţie, perfecţionarea proceselor tehnologice, introducerea de metode şi procedee noi, introducerea în fabricaţie a unor materiale noi, înlocuirea de materiale deficitare , ia măsuri pentru aplicarea acestora ; c) aplică, în producţie şi urmăreşte rezultatul valorificării studiilor şi cercetărilor ştiinţifice proprii şi a celor primite de la organul ierarhic superior ; d) organizează,, laboratorul de cercetare uzinală" şi colaborează cu unităţi de cercetare şi cu instituţii de învăţămînt superior pentru realizarea temelor proprii de cercetare ; e) organizează activitatea de invenţii-inovaţii, asigură înregistrarea şi protecţia soluţiilor tehnice brevetabile realizate în cadrul unităţii ; elaborează proiecte de standarde, norme interne, prospecte şi instrucţiuni de folosire pentru produsele care intră in nomenclatura sa ; f) asigură informarea, documentarea şi propaganda tehnică-ştiinţifică. B. Investiţii şi construcţii a) elaborează planul de investiţii şi de finanţare şi creditare a acestora ; b) asigură în termen documentaţiile tehnico-economice necesare pentru realizarea investiţiilor ; c) stabileşte indicatorii tehnicoeconomici pentru investiţii, în limita competenţelor acordate; d) încheie contracte de antrepriză pentru executarea lucrărilor de investiţii ; asigură pentru lucrările la care întreprinderea este beneficiar amplasamentele şi deschiderea finanţării, în vederea începerii la termen a lucrărilor şi pentru desfăşurarea acestora conform graficelor ; organizează executarea de lucrări în regie proprie; e) încheie contracte şi întocmeşte, în colaborare cu furnizorii, grafice pentru livrarea utilajelor, corelate cu graficele de eşalonare a investiţiilor şi cu termenele de punere în funcţiune a capacităţilor ; urmăreşte respectarea termenelor de livrare ; f) urmăreşte realizarea resurselor proprii destinate finanţării investiţiilor ; g) urmăreşte realizarea obiectivelor de investiţii şi răspunde de punerea în funcţiune la termen a noilor capacităţi şi de realizarea integrală a indicatorilor tehnicoeconomici aprobaţi ; organizează şi aprobă recepţia lucrărilor de investiţii, ai căror indicatori tehnico-economici intră în competenţa sa de aprobare. C. Organizarea producţiei şi a muncii a) asigură organizarea pe baze ştiinţifice a activităţii de conducere, ia măsuri pentru introducerea metodelor moderne în acest domeniu, în care scop efectuează studii privind perfecţionarea structurii organizatorice, raţionalizarea sistemului informaţional şi introducerea treptată a metodelor moderne de calcul, elaborarea şi perfecţionarea regulamentelor de organizare şi funcţionare; b) ia măsuri pentru organizarea ştiinţifică a producţiei, elaborează studii privind organizarea proceselor de producţie, a activităţilor auxiliare, perfecţionarea metode CONFERINŢA NAŢIONALĂ A ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR La Palatul Marii Adunări Naţionale au fost reluate, sîmbătă, in şedinţă plenară, lucrările celei de-a doua Conferinţe naţionale a Organizaţiei pionierilor. La lucrări iau parte tovarăşii Mihai Gere, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Mircea Maliţa, ministrul învăţămintului, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, de stat şi ai U.T.C., mun-citori din mari întreprinderi, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. La dezbateri participă comandanţi de unităţi şi de detaşamente pioniereşti, reprezentanţi ai caselor de cultură ale pionierilor, cadre didactice, părinţi şi elevi. Sunt prezenţi oaspeţi de peste hotare — soli ai organizaţiilor de pionieri din ţările socialiste frăţeşti, precum şi delegaţi ai unor organizaţii internaţionale. Forumul naţional al pionierilor dezbate problemele fundamentale ale mişcării pioniereşti. Ei urmează să stabilească, pe baza programului de educaţie comunistă a poporului adoptat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, obiectivele activităţii Organizaţiei pe următorii ani, analizînd totodată posibilităţile de intensificare şi adîncire a caracterului politic al muncii desfăşurate în rîndul pionierilor, a îmbogăţirii şi diversificării formelor şi mijloacelor de educare a copiilor, a tinerilor, în spiritul măreţelor idei ale socialismului, al dragostei fierbinţi faţă de partid, patrie şi popor. Preşedintele Consiliului naţional al Organizaţieipionierilor, Virgiliu Radulian, a prezentat Raportul Consiliului naţional, al Organizaţiei pionierilor privind activitatea desfăşurată în perioada noiembrie 1966 — octombrie 1971. Participanţii au ascultat, apoi, o informare asupra lucrărilor Secţiunii pentru pionieri, care a avut loc, în aceste zile. S-a dat citire mesajului adresat conducerii partidului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de delegaţii la Conferinţa acestei Secţiuni. In continuare, Silvestru Patila, vicepreşedinte al Consiliului naţional al Organizaţiei pionierilor, a expus Raportul privind îmbunătăţirile ce se propun a fi aduse Statutului Unităţilor şi detaşamentelor de pionieri şi Regulamentului consiliilor Organizaţiei pionierilor din Republica Socialistă România. Mişcarea pionierească, a relevat printre altele, în cuvîntul său, ministrul învăţămintului, Mircea Maliţa, furnizează vastului proces educaţional ce se desfăşoară în ţara noastră unul din pivoţii săi cei mai de seamă, conlucrînd în mod foarte strîns cu şcoala, dar şi completînd-o, împlinind-o. Şcoala şi mişcarea pionierească sînt chemate să meargă mină în mină, într-o perfectă comunitate de spirit şi obiective în opera nobilă de educare a tinerei generaţii, în spiritul dragostei faţă de partid, de patria socialistă. Au început, apoi, discuţiile, la care au participat numeroşi delegaţi şi invitaţi. Au luat cuvîntul Vasile Cosma, director al Şcolii generale din Şieu-Cristur, judeţul Bistriţa-Năsăud, Maria Ciobănel, preşedintele consiliului judeţean Argeş al Organizaţiei pionierilor, Otto Hints, de la Casa pionierilor din Tîrgu-Mureş, Aurelia Iuga, comandant de unitate la Liceul pedagogic din Buzău, Ecaterina Iacob, prim-secretar al Comitetului U.T.C. al sectorului 7 din Bucureşti, Mureş Toma, preşedintele consiliului judeţean Constanţa al Organizaţiei pionierilor, Grigore Hontău, secretar al Comitetului orăşenesc — Vişeul de Sus al P.C.R., judeţul Maramureş, scriitorul Tiberiu Utan, directorul editurii „Ion Creangă", Elfride Mutschler, comandant de unitate la Şcoala generală din Bencecul de Sus, judeţul Timiş, Stelian Bănescu, comandantul unităţii de pionieri de la Şcoala generală din Stoiceni, judeţul Vîlcea, Gheorghe Dinu, maistru la U.C.M. — Reşiţa. Participanţii la Conferinţă au fost salutaţi de numeroşi oaspeţi de peste hotare. Lucrările Conferinţei continuă. (Agerpres) Ziua Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România La 25 octombrie întregul nostru popor sărbătoreşte cea de-a 27-a aniversare a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România. Această zi se află înscrisă la loc de cinste în cronica eroicelor lupte purtate de poporul român pentru libertate socială şi naţională. • De la înfiinţarea sa, Partidul Comunist Român a desfăşurat o activitate susţinută în rândurile armatei, pentru atragerea ostaşilor şi a unor cadre la lupta revoluţionară a maselor populare împotriva regimului burghezo-moşieresc, pentru libertate şi independenţă naţională. Această activitate a luat o amploare deosebită în anii întunecaţi ai dictaturii militaro-fasciste şi ai războiului antisovietic, în care fusese tîrîtă ţara — împotriva voinţei poporului — de către cercurile reacţionare ale claselor dominante şi Germania hitlerista. Răspunzînd intereselor supreme ale ţării, dînd curs chemării partidului comunist, care a organizat, şi condus insurecţia naţională antifascistă armată din august 1944, întreaga armată română a întors armele împotriva Germaniei naziste, în decurs de opt zile — de la 23 la 31 august 1944 — armata română, împreună cu formaţiunile de luptă patriotice, sprijinită de masele populare, a curăţat de hitlerişti Capitala, părţile centrale de sud, sud-est şi sud-vest ale ţării, desfăşurînd, în acelaşi , timp, acţiuni de luptă pe un front de 1400 km. După înfăptuirea insurecţiei, armata română, împreună cu armata sovietică, a continuat lupta pentru zdrobirea trupelor hitleristo-hortiste din partea de nordvest a României şi apoi dincolo de frontierele ţării, pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste şi încheierea victorioasă a războiului în Europa. în locul insurecţiei din august 1944, al luptelor purtate pentru eliberarea patriei şi înfrîngerea fascismului, armata română s-a legat pe veci de cauza poporului, a devenit o componentă importantă a ansamblului forţelor care acţionau pentru realizarea sarcinilor revoluţiei populare. După încheierea victorioasă a războiului antihitlerist Partidul Comunist Român şi-a extins permanent influenţa asupra armatei determinînd un şir de transformări profunde în organismul militar. O dată cu trecerea la etapa construcţiei socialiste, partidul — exercitînd nemijlocit conducerea armatei — a dirijat construcţia militară în aşa fel îneît armata, rolul şi funcţiile ei, să corespundă noii orînduiri sociale şi de stat. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „România dispune astăzi de o armată puternică, temeinic , instruită, cu un înalt nivel de organizare, bine înzestrată cu armament şi tehnică militară, conştientă de menirea sa în societatea noastră, profund devotată cauzei partidului şi poporului, capabilă să apere prezentul şi viitorul luminos al naţiunii noastre socialiste". în forţele armate se desfăşoară o vastă muncă politico-educativă al cărei conţinut îl constituie asigurarea cunoaşterii şi însuşirii temeinice de către militari a politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, mobilizarea lor la înfăptuirea ei neabătută. Militarii forţelor noastre armate sunt educaţi în spiritul patriotismului socialist, al preţuirii glorioaselor tradiţii de luptă ale poporului, ale clasei muncitoare şi partidului comunist, al mîndriei pentru marile înfăptuiri socialiste, pentru luminoasele perspective ce le deschide patriei programul Partidului Comunist Român de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României, în acelaşi timp, ei sunt educaţi în spiritul internaţionalismului proletar, al solidarităţii frăţeşti cu popoarele celorlalte ţări socialiste şi armatele lor, împreună cu întregul popor, militarii forţelor noastre armate, şi-au exprimat în unanimitate adeziunea deplină la programul de măsuri privind ridicarea la un nivel superior a muncii politicoideologice şi cultural-educative, hotărîrea lor fermă de a îndeplini neabătut sarcinile trasate de partid, îngrijindu-se de întărirea forţelor armate, de creşterea potenţialului de apărare a ţării, România se achită totodată, de o înaltă îndatorire internaţionalistă faţă de cauza generală a socialismului, securităţii şi păcii în lume. Sărbătorind cea de-a 27-a aniversare a Zilei Forţelor noastre Armate, militarii de toate gradele, urmînd neabătut politica Partidului Comunist Român, îşi reafirmă hotărîrea nestrămutată de a fi întotdeauna demni continuatori ai virtuţilor ostăşeşti dovedite de poporul nostru de-a lungul existenţei sale, de a-şi dărui întreaga energie, pricepere şi capacitate de muncă, slujirii cu abnegaţie a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Lt. col. NICOLAE BUCELEANU * 1 î mtmm }! Mornni S j Rwwrassai j j mtamn! Í mmmni=in=•îffk'S 1 1 J j WffiSsnr=rif= Situaţia lucrărilor agricole la 22 octombrie Denumirea C.A.P. $ ti Recoltat cartofi 0//o % 1 3 £ 13 li Ol®" Livrat cartofi la fondul de stat 0//o 1. Chilieni 100 82 74 2. Arcuş 100 56 65 3. Sfîntu Gheorghe 100 69 100 4. Baraolt 100 48 57 5. Căpeni 100 48 54 6. Ghelinţa 100 82 103 7. Vîrghiş 100 33 94 8. Păpăuți 100 81 92 9. Ghidfalău 100 37 60 10. Valea Crişului 100 66 135 11. Ojdula 99 91 103 12. Esteinig 98 70 112 13. Chichiș 98 69 137 14. Ozun 97 89 56 15. Lisnău 96 34 117 16. Mereni 96 100 84 17. Aita Mare 95 41 41 18. Arad 95 44 50 19. Ilieni 94 43 39 20. Băţanii Mari 93 81 48 21. Catalina 93 81 63 22. Lemnia 92 86 46 23. Zagon 92 87 73 24. Bodoc 90 53 44 25. Biborțeni 8842 104 26. Moacşa 88 91 81 27. Covasna 87 59 92 28. Lunga 86 95 8129. Hăghig 85 36 36 30. Micfalău 83 48 104 31. Reci 82 74 110 32. Mărtineni 81 84 68 33. Tamașfalău 81 79 90 34. Tîrgu Secuiesc 31 70 73 35. Aita Seacă 80 71 36. Belin 78 60 65 37. Bicsad 78 64 . 43 38. Brăduț 78 56 53 39. Turia 77 66 63 40. Malnaș 76 30 48 41. Sîntionhinca 75 53 69 42. Poian 74 71 34 43. Boroșneul Mare 73 53 59 44. Brateș 73 63 53 45. Cernat 69 63 67 46. Petriceni 68 60 42 47. Aninoasa 64 54 45 48. Dalnic 64 83 65 49. Zăbala 62 68 46 50. Sînzieni 60 77 56 TOTAL 82 63 66 Cu planul pe 10 luni îndeplinit (Prin telefon de la corespondentul nostru Fodor Ladislau). Colectivul de muncă al întreprinderii de industrie locală „Spicul" din Sfîntu Gheorghe a repurtat in aceste zile un frumos succes. Este vorba de îndeplinirea înainte de termen — printre primele întreprinderi din judeţ , a sarcinilor de plan pe primele zece luni din acest an. Prin realizarea acestui devans s-au creat condiţii pentru obţinerea suplimentară pînă la finele lunii în curs, a unor însemnate cantităţi de produse: 6.063.090 litri apă minerală, 638 tone făină, 505 tone pîine. Dintre muncitorii evidenţiaţi îi amintim pe comuniştii: Bodi Clara, Barabaş Tosii, Szabó Francisc, Chiriţă Vasile, Bede Tamaş. 1000 de tone expediate suplimentar Ieri, la ora 17, feroviarii din Staţia C.F.R. Sfîntu Gheorghe au sărbătorit un mic jubileu: expedierea suplimentară faţă de planul la zi, a 1.000 de tone mărfuri, în obţinerea acestui meritoriu fapt de muncă s-au remarcat, printre alţii, ceferiştii : Dumitru Bîrsan, Diroény Béla și Fedorca Vasile, aflați lună de lună printre evidențiați.