Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)
1971-11-25 / nr. 495
ANUL IV. Nr. 495 în ajutorul celor care studiază în învăţămîntul de partid RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE la tema: Partidul Comunist Român — partid marxist-feninist, avangarda revoluţionară a clasei muncitoare, a întregului popor. Creşterea rolului conducător al partidului în procesul construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. XXX — Constituţia Republicii Socialiste România, Ed pol., 1969, art. 3 şi 6 (limba maghiară la fel). XXX — Statutul Partidului Comunist Român, capitolele I, VIII, X (limba maghiară la fel). XXX — Rezoluţia Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, broşură, Ed. pol., 1969 p. 18—23 (limba maghiară p. 17—22). NICOLAE CEAUŞESCU: Rolul conducător al partidului în etapa desăvîrşirii construcţiei socialiste, în vol. 2 —România pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, Ed. pol., 1968, p. 248—259; 289—295 sau broşura, Ed. pol., 1967, p. 5—18; 54—61 (limba maghiară în volum 241—252; 282—290, broşură 8—20; 53—59). NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la Conferinţa Naţională a P.C.R. în vol. 2 — România pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, Ed. pol., 1968, p. 528—529 (limba maghiară 519—521) sau broșura, Ed. pol., 1967, p. 31— 35 (limba maghiară 30—34). NICOLAE CEAUȘESCU, Raport la cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, vol. Congresul al X-lea al P.C.R., Ed. pol., 1969, p. 64—69 (limba maghiară la fel) sau broșura, Ed. pol., 1969, p. 82—90 (limba maghiară 83—91). NICOLAE CEAUŞESCU: Semicentenarul glorios al Partidului Comunist Român, expunere la Adunarea solemnă din Capitală din 7 mai 1971, broșură, Ed. pol., 1971 p. 47—54 (limba maghiară la fel). NICOLAE CEAUŞESCU: Propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, Ed. pol., 1971. NICOLAE CEAUŞESCU: Expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, Ed. pol. p. 39— 53 (limba maghiară 39—53). NICOLAE CEAUŞESCU: Cuvîntare la plenara lărgită a Comitetului municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român, „Scînteia“ 13 oct., „Előre“ 14 oct. 1971. Se mai pot consulta : XXX — Raport cu privire la modificările ce se propun a fi aduse Statului P.C.R. în volumul Congresul al X-lea al P.C.R., Ed. pol., 1969 p. 129—130 (la fel şi în limba maghiară). XXX — Partidul Comunist Român — conducătorul revoluţiei şi construcţiei socialiste în România. „Lupta de clasă“ nr. 4/1971, p. 3—12. XXX — Creşterea rolului partidului şi ştiinţa conducerii societăţii socialiste. „Lupta de clasă“ nr. 4/1971, p. 13—23. XXX — Creşterea rolului conducător al partidului în etapa actuală. „în ajutorul propagandiştilor“ nr. 5/1971, p. 17—20. XXX — Revista de filozofie nr. 4/1971, p. 363— 404 ; 417—426. " Iarna a (Urmare din pag 1) creează greutăţi în ce priveşte cazarea animalelor pe timp de iarnă. — într-adevăr, ne precizează tovarăşul Tamaş Plugor— preşedintele C.A.P. Chichiş, şi noi avem 80 vaci, care trebuiau ca în iarna aceasta să fie cazate în complex, dar, din păcate, acum a trebuit să căutăm alte spaţii de cazare pentru acestea. Noi am ajutat în măsura posibilităţilor pe constructorii complexului. O echipă de zidari din cooperativa noastră a lucrat permanent, am împrumutat ciment, am mai procurat şi alte materiale, dar după părerea mea întîrzierea se datorează în cea mai mare parte lipsei unor materiale , cum ar fi : plăcile ondulate de azbociment pentru acoperiş şi grinzile prefabricate. Din cele arătate de interlocutorii noştrii reiese cu pregnanţă faptul că lipsa unor materiale şi slaba colaborare între constructor şi cooperativele beneficiare au condus la aceste serioase rămîneri în urmă, care trebuie neîntîrziat recuperate. Practic, ce s-a întreprins pentru a urgenta construcţia complexului intercooperatist de la Chichiş ? La această întrebare ne-a răspuns tovarăşul Szász Dominic , preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de producţie. — Conducerea U.J.C.A.P. în colaborare cu I.J.C.M. a luat o serie de măsuri care, indiscutabil, vor conduce la accelerarea ritmului de execuţie în vederea terminării urgente a complexului şi popularii lui. Despre ce este vorba avînd în vedere că lipsa de materiale a generat în primul rînd întîrzierile, s-au trimis zilele trecute delegaţi la Iaşi, Bucureşti şi Bicaz pentru procurarea acestora, în special a plăcilor de azbociment. După procurarea materialelor vom întocmi un nou grafic de execuţie, care va prevedea un ritm alert de construcţie. De asemenea, am luat măsuri ca toate cooperativele de producţie beneficiare ale complexului să asigure forţa de muncă necesară terminării neîntîrziată a construcţiei. în acelaşi timp vom mobiliza echipe de meseriaşi şi din alte cooperative. Sperăm ca astfel să putem urgenta darea în folosinţă a complexului din Chichiş. Fără îndoială, măsurile ce s-au luat vor conduce la un ritm corespunzător de execuţie, care va permite darea neîntîrziată în funcţiune a complexului, dar oare de ce organele agricole judeţene nu au luat aceste măsuri la timp pentru a fi preîntâmpinate restanţele ? IÉÉÉÉÉ JOI, 25 NOIEMBRIE SFÎNTU GHEORGHE „ARTA" — telefon 14 45 — Cele 7 logodnice ale caporalului Zbruev (orele 11, 16, 18, 20). „VASILE ROAITA“ — telefon 17 55 — Procesul alb. (orele 15, 17, 19). TÎRGU SECUIESC „VICTORIA" - telefon 13 — Brigada Diverse în alertă (orele 10, 18, 21). COVASNA „8 MAI" — telefon 391 — Floare - soarelui (orele 10, 16, 18, 20); 17,30 Emisiune în limba maghiară; 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto; 18,50 Timp și anotimp în agricultură; 19,10 Pentru sănătatea dv. „De cum, cit și cînd mîncăm 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnalul de seară; 20,00 Cincinalul în acţiune ; 20,10 „Eroul de la sfera 79“ — reportaj; 20,25 Avanpremieră ; 20,30 Pagini de umor: Mari comici ai ecranului; 21,30 Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu; 21,45 Cadran internaţional; 22,30 Luminile rampei; 22,50 Telejurnalul de noapte. Vreme relativ rece, cu cerul variabil. Local va ninge slab. Vîntul va sufla slab la potrivit din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —5 şi —2 grade, iar maximele între 3 şi 7 grade. Dimineaţa ceaţă locală. Meteorolog de serviciu, IRINA BRINDUŞOIU 1* CUVINTUL NOU Sîntem hotărîţi să răspundem cu cinste chemării partidului! (Urmare din pag. 1) tîlniri ale salariaţilor cu lucrători din justiţie, dezbateri publice cu masa de salariaţi, a unor cazuri penale, de atentat la avutul obştesc. Se simte o înviorare în activitatea artistică de amatori. Conform planului de măsuri, comisia politică şi cultural-educativă de masă de pe lingă C.J.S., şi-a propus să realizeze o serie de activităţi menite să contribuie la ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii din judeţul nostru. Astfel, vom îmbunătăţi activitatea de popularizare a documentelor de partid şi de stat, prin antrenarea unui număr mai mare de conferenţiari bine pregătiţi, prin lărgirea activităţii brigăzilor ştiinţifice, constituirea cabinetelor de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, la toate comitetele de sindicat mai mari, prin folosirea unor materiale intuitive — planşe, hărţi, grafice, filme etc. — care vor contribui la înţelegerea mai deplină a temelor prezentate de conferenţiari. Sîntem hotărîţi să invităm mai des specialişti — ingineri, tehnicieni, maiştri — care să contribuie activ la calificarea muncitorilor, la instruirea lor prin organizarea diferitelor cursuri profesionale, a unor schimburi de experienţă, spre a putea realiza, la timp şi în bune condiţiuni, sarcinile de plan în toate domeniile de activitate. Trebuie ca mişcarea artistică de amatori, agitaţia vizuală, gazetele satirice, să contribuie mai eficient la educarea maselor de oameni ai muncii. Din păcate, mai avem întreprinderi şi instituţii ca I.I.L. „Bazaltul“, Institutul judeţean de proiectări, I.R.E., P.T.T.R., I.J.G.L. ş.a., unde acum cîţiva ani existau formaţii artistice active, biblioteci în care se organizau activităţi de masă cu cartea, în cadrul cărora, însă, comitetele sindicatelor, conducerile administrative nu au luat măsuri eficiente pentru a rezolva această problemă importantă, care nu suferă amînare. Nici la Uzina textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe preocupările de pînă acum nu se ridică la nivelul cerinţelor de educare multilaterală a oamenilor muncii. Activităţile planificate pot fi finalizate cu succes numai atunci cînd ele au continuitate, cînd cuprind masele de oameni în activităţile cu caracter educativ. De asemenea, la cluburile muncitoreşti „Gheorghe Doja“ şi C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, datorită faptului că organele de conducere ale sindicatelor nu activează la nivelul cerinţelor, rezultatele sunt sub nivelul aşteptărilor. In perioada ce urmează, comisia politică, cultural-educativă de masă este hotărîtă să acorde un sprijin substanţial rezolvării acestor probleme, şi să dovedim prin fapte că am însuşit sarcinile ce ne revin din recentele documente de partid, contribuind, printr-o activitate rodnică, la realizarea lor. Brutarii Emilian Zărnescu şi Gheorghe Ardeleanu, din întorsura Buzăului, în acţiune ... Foto : A. BARTHA Ministerul Învăţămîntului comunică: 1. Examenul de bacalaureat la liceele de cultură generală, liceele de specialitate şi examenul de diplomă la liceele pedagogice de învăţători şi educatoare, în anul 1972 se va organiza la aceleaşi date, obiecte de studiu şi în aceleaşi condiţii ca în anul 1971. 2. Se aduce la cunoştinţa celor ce doresc să se înscrie la concursul de admitere în învăţămîntul superior tehnic şi agronomic pentru anul şcolar 1972— 1973, că la concurs vor fi înscrişi absolvenţi ai liceelor de specialitate, ai secţiilor reale şi ai claselor speciale de matematică, fizică, chimie şi biologie de la liceele de cultură generală. La concursul de admitere organizat la învăţămîntul superior universitar, economic, pedagogic, medicină şi farmacie, de artă sau de educaţie fizică se vor putea înscrie absolvenţii tuturor liceelor. Absolvenţii secţiilor umaniste din liceul de cultură generală care doresc să studieze în învăţămîntul superior tehnic sau agronomic vor trebui să efectueze în prealabil stagii în producţie de minimum un an în activităţi specifice profilului facultăţilor la care doresc să candideze. Absolvenţii care efectuează stagiul în producţie în vederea înscrierii la concursul de admitere în învăţămîntul superior tehnic sau agronomic vor fi amînaţi de la încorporare în armată timp de un an. în legătură cu aceasta, Ministerul învăţămîntului precizeazăcă la concursul de admitere în învăţămîntul superior tehnic şi agronomic ce se va organiza în anul 1972 vor putea fi înscrişi absolvenţi ai promoţiilor precedente care vor începe stagiul în producţie cel mai tîrziu în luna decembrie 1971. Privind trecutul t jadus printre noij ! La început au fost săpăturile. \ \ Şi-n pămîntul zvîrcolit de cău- ( 1 tarea omenească, dire de \ 1 trecut s-au strecurat în pre- ) î zent. Mai intîi fragmente, „li- \ \ pite“ apoi de ştiinţa arheologu- ilui. Aşa s-au născut, pentru ' 1 a doua oară, aşezări, sate, u- \ 1 nelte, podoabe ... Aşa am putut i t afla cine am fost noi, care pur- . i tăm stivuite, amintiri de stră- ' i moşi. Astfel s-a născut casa \ \ cu lumină multă şi cu astfel i 1 de tăceri, MUZEUL ... J ... Paşii ni se pierd, afundaţi, 1 i în covoare. Pe sub bolţi se \ \ simte o linişte nefirească. For- i i mulăm inconştient „paradoxul ' / muzeistic“ : ne aflăm aici in- \ t tr-un prezent concret şi totuşi i i simţim undele trecutului, adus d in ochi şi-n minte înfierbînta- i J tă de întrebări. Din aceste i * vase de provizii, poate că / ^ mater familias a scos alimen- 1 l te pentru masa de la asfinţit... \ ) Podoabele acestea s-au odihinit, cindva, pe frumuseţea u- \ \ nei necunoscute, oglindindu-se [ in priviri de îndrăgostit... Din i ' aceste cupe de argint, oare , cine a gustat licoarea aurie ?... i 1 „Pipăim“ obiectele cu ochii, \ aducîndu-le și incertitudinile i I noastre, de acolo, de pe grani- I \ ţa instabilă dintre timpuri. Ne ţ l iniţiem într-o evoluţie ale că- ^ ’. rei verigi suntem şi noi. Reca- ipitulăm o „lecţie de istorie“. J ţ învăţăm... Acest schelet trimis 1 în adincuri de omenească l J moarte, a fost un om rău sau ? t bun, a iubit, a visat, a ere- | zut ? ... Ştim numai că el, meş- \ teşugar sau vînător, s-a întil- l i nit cu mulţi, mulţi alţii ca să / ^ poarte pe umeri ISTORIA. ] 1 Înaintăm. Mergem mai depar- \ / te în acest timp parcă încre-1 1 menit sub sticlă. Participăm | | la o involuţie necesară. Cu- \ 1 noaştem... i J ... După aproximativ o oră, ? \ sîntem deja... in timpul revo- î luţiei de la 1848. Pe dimensiu- \ / nile unui tablou de mari pro- i \ porţii, Gábor Áron, eroul secui, I îşi trăieşte ultimele clipe... ţ i Extrase din documente de iz- 1 J voarele vremii, poezii, fotogra- i -fii, gravuri, arme, o tipogra- ifie... Întoarcem cu emoţie o î nouă filă a istoriei. Aducem timpul lingă noi. Mintea ! derulează evenimentele. Inima ! „ascultă“ jurăminte. Le spun : Şincai şi Alecsandri, Bălcescu şi Kossuth... Eroi cu nume cu- I noscute ne vorbesc acum, în acest loc, despre dăruire, despre patriotism şi încredere. Sînt lingă noi... ! ... Din adîncimile istoriei luminate de acest prezent, pătrundem în desimea codrului, urmărim, pe deasupra unor bălţi imaginare, zboruri de păsări. Parcă vii, zimbrul şi vul- turul, rîsul şi privighetoarea ne spun poveşti din „lumea celor care nu cuvîntă“ ... Intr-o colecţie de o valoare remarcabilă, s-au strîns zboruri de culori oprite. Cu aripi piinrate, fluturii s-au oprit defini- tiv pe nişte flori ale curiozi tăţii noastre... ... In altă parte, etnografii au fixat, pentru noi, crimpeie de înţelepciune practică. uNe-i tafore ale obişnuinţei poporului de a trăi mai bine. Din nou ne purtăm paşii pe căi de dorinţă spre mai mult, spre mai frumos... In clipe de bu- curie juvenilă, copiii au îmbră- cat păpuşile în portul de la ei, J din sat. Micilor fiinţe fără glas şi cu ochi de mărgea le trebuiau leagăne, jucării. Pe ? acestea le-au făcut tot ei. A ţa cum, o mină grijulie le-a a- idunat... Ne odihnim pe prispa / i casei ţărăneşti din curtea mu- ' zeului. In curînd, şi aici va fi fiinţa un mic „Muzeu al satu- i lui“... Case din Vîrghiş, Be- J i larii, Albiş ... ) 1 ... Nu ştiu cit am poposit în l ^ acest muzeu. Ne-am „plimbat“ 1 i în secole, am simţit adierea 1 / cetinei, am pipăit degete fra- ^ 1 gede de copil-faur... Prin ale biecle, ne-am întîlnit cu oa- 1 meni care au fost şi care sunt. \ i In lăcaşul cu lumină multă şi i \ cu altfel de tăceri am ascultat I l şoaptele Timpului care trece ) l peste noi, fără să ne uite... \ h ts 1 ( \ DAN GIUREA | U.P.R.U.C. Făgăraş Recrutează absolvenţi a 8—10 clase, băieţi în vîrstă de pînă la 18 ani împliniţi la 31.XII.1971 în vederea calificării prin forma ucenicie la locul de muncă fără examere de admitere, pentru meseriile: © LĂCĂTUŞ CAZANGIU © TURNĂTOR FORMATOR Durata uceniciei este de 2 ani. în perioada şcolarizării ucenicii vor primi o indemnizaţie de 600—900 lei lunar, echipament de protecţie şi cazare. înscrierea se face la serviciul personal al uzinei prezentîndu-se următoarele acte : — Adeverinţă (certificat) de absolvire a 8 sau 10 clase — Fişă medicală şi certificat de vaccinare — Copie legalizată după certificatul de naştere — Buletinul de identitate Informaţii suplimentare se pot solicita de la serviciul personal al uzinei, Şoseaua Ileni nr. 1, telefon: 17.10 interior 148. Pag. S -* UZINA „ELECTROPRECIZIE“ SĂCELE 5 MODELURI Doritorii se pot prezenta pentru informații la biroul personal al uzinei „Electroprecizie“. I. C. M. Braşov Piaţa 23 August nr. 24 angajează de urgenţă : ŞEF DEPOZIT , ECONOMIŞTI MERCEOLOGI, cu studii superioare ; ŞOFERI, gradul B, C, ; MUNCITORI NECALIFICAŢI. Informaţii la telefon 1.42.31—1.42.32. Uzina „Colorom“ CODLEA ţine examen pentru ocuparea posturilor de maiştri în meseriile : MAIŞTRI ELECTRICIENI, MAIŞTRI TERMOENERGETICI. Examenul va avea loc în ziua de 6 decembrie 1971. Relaţii suplimentare se pot primi de la serviciul personal al uzinei. ANUNŢ întreprinderea de reţele electrice Braşov, aduce la cunoştinţă consumatorilor săi, următoarele : Consumatorii pentru iluminat şi utilizări casnice care posedă sau care intenţionează să instaleze receptori electrocasnici, ca: sobe electrice, radiatoare electrice cu ulei cît şi boilere electrice pentru apă caldă, trebuie să obţină în prealabil aprobarea de instalare din partea întreprinderii de reţele electrice, prin centrele de distribuţie sau exploatările electroenergetice ale judeţului în raza căruia domiciliază (Braşov sau Covasna). Consumatorii care posedă boilere electrice cu acumulare, a căror capacitate este de minimum 20 litri beneficiază de tariful de 0,20 lei/kWh, între orele 22,00 la 6,00, pentu restul orelor din zi se aplică tariful de 0,30 lei/kWh. DIRECŢIUNEA I.R.E. BRAŞOV