Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)

1971-11-25 / nr. 495

ANUL IV. Nr. 495 în ajutorul celor care studiază în învăţămîntul de partid RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE la tema: Partidul Comunist Român — partid marxist-fe­­ninist, avangarda revoluţionară a clasei muncitoa­re, a întregului popor. Creşterea rolului conducă­tor al partidului în procesul construcţiei societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate. XXX — Constituţia Republicii Socialiste România, Ed pol., 1969, art. 3 şi 6 (limba maghiară la fel). XXX — Statutul Partidului Comunist Român, capi­tolele I, VIII, X (limba maghiară la fel). XXX — Rezoluţia Congresului al X-lea al Partidu­lui Comunist Român, broşură, Ed. pol., 1969 p. 18—23 (limba maghiară p. 17—22). NICOLAE CEAUŞESCU: Rolul conducător al partidului în e­­tapa desăvîrşirii construcţiei socialiste, în vol. 2 —Ro­mânia pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, Ed. pol., 1968, p. 248—259; 289—295 sau broşura, Ed. pol., 1967, p. 5—18; 54—61 (limba maghiară în volum 241—252; 282—290, broşură 8—20; 53—59). NICOLAE CEAUŞESCU, Raport la Conferinţa Naţională a P.C.R. în vol. 2 — România pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste, Ed. pol., 1968, p. 528—529 (limba maghiară 519—521) sau broșura, Ed. pol., 1967, p. 31— 35 (limba maghiară 30—34). NICOLAE CEAUȘESCU, Raport la cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, vol. Congresul al X-lea al P.C.R., Ed. pol., 1969, p. 64—69 (limba maghiară la fel) sau broșura, Ed. pol., 1969, p. 82—90 (limba ma­ghiară 83—91). NICOLAE CEAUŞESCU: Semicentenarul glorios al Partidu­lui Comunist Român, expunere la Adunarea solemnă din Capitală din 7 mai 1971, broșură, Ed. pol., 1971 p. 47—54 (limba maghiară la fel). NICOLAE CEAUŞESCU: Propunerile de măsuri pentru îmbu­nătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oa­menilor muncii, Ed. pol., 1971. NICOLAE CEAUŞESCU: Expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al ac­tivităţii politice şi cultural-educative, Ed. pol. p. 39— 53 (limba maghiară 39—53). NICOLAE CEAUŞESCU: Cuvîntare la plenara lărgită a Co­mitetului municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român, „Scînteia“ 13 oct., „Előre“ 14 oct. 1971. Se mai pot consulta : XXX — Raport cu privire la modificările ce se propun a fi aduse Statului P.C.R. în volumul Con­gresul al X-lea al P.C.R., Ed. pol., 1969 p. 129—130 (la fel şi în limba maghiară). XXX — Partidul Comunist­ Român — conducătorul revoluţiei şi construcţiei socialiste în România. „Lup­ta de clasă“ nr. 4/1971, p. 3—12. XXX — Creşterea rolului partidului şi ştiinţa con­ducerii societăţii socialiste. „Lupta de clasă“ nr. 4/1971, p. 13—23. XXX — Creşterea rolului conducător al partidului în etapa actuală. „în aju­torul propagandiştilor“ nr. 5/1971, p. 17—20. XXX — Revista de filozofie nr. 4/1971, p. 363— 404 ; 417—426. " Iarna a (Urmare din pag 1) creează greutăţi în ce priveşte ca­zarea animalelor pe timp de iar­nă. — într-adevăr, ne precizează tovarăşul Tamaş Plugor— preşe­dintele C.A.P. Chichiş, şi noi a­­vem 80 vaci, care trebuiau ca în iarna aceasta­ să fie cazate în complex, dar, din păcate, acum a trebuit să căutăm alte spaţii de cazare pentru acestea. Noi am a­­jutat în măsura posibilităţilor pe constructorii complexului. O echi­pă de zidari din cooperativa noas­tră a lucrat permanent, am îm­prumutat ciment, am mai pro­curat şi alte materiale, dar după părerea mea întîrzierea se dato­rează în cea mai mare parte lipsei unor materiale , cum ar fi : plăcile ondulate de azbociment pentru acoperiş şi grinzile prefa­bricate. Din cele arătate de interlocuto­rii noştrii reiese cu pregnanţă faptul că lipsa unor materiale şi slaba colaborare între constructor şi cooperativele beneficiare au condus la aceste serioase rămîneri în urmă, care trebuie neîntîrziat recuperate. Practic, ce s-a întreprins pentru a urgenta construcţia complexu­lui intercooperatist de la Chichiş ? La această întrebare ne-a răspuns tovarăşul Szász Dominic , pre­şedintele Uniunii judeţene a coo­perativelor de producţie. — Conducerea U.J.C.A.P. în co­laborare cu I.J.C.M. a luat o serie de măsuri care, indiscutabil, vor conduce la accelerarea ritmului de execuţie în vederea termină­­rii urgente a complexului şi popularii lui. Despre ce este vor­ba­­ avînd în vedere că lipsa de materiale a generat în primul rînd întîrzierile, s-au trimis zile­le trecute delegaţi la Iaşi, Bu­cureşti şi Bicaz pentru procura­rea acestora, în special a plăci­lor de azbociment. După procu­rarea materialelor vom întocmi un nou grafic de execuţie, care va prevedea un ritm alert de con­strucţie. De asemenea, am luat măsuri ca toate cooperativele de producţie beneficiare ale com­plexului să asigure forţa de mun­că necesară terminării neîntîrzia­­tă a construcţiei. în acelaşi timp vom mobiliza echipe de mese­riaşi şi din alte cooperative. Spe­răm ca astfel să putem urgenta darea în folosinţă a complexului din Chichiş. Fără îndoială, măsurile ce s-au luat vor conduce la un ritm corespunzător de execuţie, care va permite darea neîntîrziată în funcţiune a complexului, dar oare de ce organele agricole judeţene nu au luat aceste măsuri la timp pentru a fi preîntâmpinate res­tanţele ? IÉÉÉÉÉ JOI, 25 NOIEMBRIE SFÎNTU GHEORGHE „ARTA" — telefon 14 45 — Cele 7 logodnice ale caporalului Zbruev (orele 11, 16, 18, 20). „VASI­LE ROAITA“ — telefon 17 55 — Procesul alb. (orele 15, 17, 19). TÎRGU SECUIESC „VICTORIA" - telefon 13 — Bri­gada Diverse în alertă (orele 10, 18, 21). COVASNA „8 MAI" — telefon 391 — Floare - soarelui (orele 10, 16, 18, 20); 17,30 Emisiune în limba ma­ghiară; 18,30 La volan — emisiu­ne pentru conducătorii auto; 18,50 Timp și anotimp în agricultură; 19,10 Pentru sănătatea dv. „De cum, cit și cînd mîncăm 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejur­nalul de seară; 20,00 Cincinalul în acţiune ; 20,10 „Eroul de la sfera 79“ — reportaj; 20,25 Avan­premieră ; 20,30 Pagini de umor: Mari comici ai ecranului; 21,30 Interpretul săptămînii: Benone Sinulescu; 21,45 Cadran interna­ţional; 22,30 Luminile rampei; 22,50 Telejurnalul de noapte. Vreme relativ rece, cu cerul va­riabil. Local va ninge slab. Vîn­­tul va sufla slab la potrivit din vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —5 şi —2 grade, iar maximele între 3 şi 7 grade. Dimineaţa ceaţă locală. Meteorolog de serviciu, IRINA BRINDUŞOIU 1* CUVINTUL NOU Sîntem hotărîţi să răspundem cu cinste chemării partidului! (Urmare din pag. 1) tîlniri ale salariaţilor cu lucrători din justiţie, dezbateri publice cu masa de salariaţi, a unor cazuri penale, de atentat la avutul ob­ştesc. Se simte o înviorare în acti­vitatea artistică de amatori. Conform planului de măsuri, comisia politică şi cultural-educa­­tivă de masă de pe lingă C.J.S., şi-a propus să realizeze o serie de activităţi menite să contribuie la ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor muncii din judeţul nostru. Astfel, vom îmbunătăţi activitatea de popularizare a do­cumentelor de partid şi de stat, prin antrenarea unui număr mai mare de conferenţiari bine pre­gătiţi, prin lărgirea activităţii bri­găzilor ştiinţifice, constituirea cabinetelor de ştiinţe sociale şi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţi­fice, la toate comitetele de sindi­cat mai mari, prin folosirea unor materiale intuitive — planşe, hărţi, grafice, filme etc. — care vor contribui la înţelegerea mai de­plină a temelor prezentate de conferenţiari. Sîntem hotărîţi să invităm mai des specialişti — ingineri, tehnici­eni, maiştri — care să contribuie activ la calificarea muncitorilor, la instruirea lor prin organizarea diferitelor cursuri profesiona­le, a unor schimburi de experien­ţă, spre a putea realiza, la timp şi în bune condiţiuni, sarcinile de plan în toate domeniile de ac­tivitate. Trebuie ca mişcarea artistică de amatori, agitaţia vizuală, gaze­tele satirice, să contribuie mai eficient la educarea maselor de oameni ai muncii. Din păcate, mai avem întreprin­deri şi instituţii ca I.I.L. „Bazal­tul“, Institutul judeţean de pro­iectări, I.R.E., P.T.T.R., I.J.G.L. ş.a., unde acum cîţiva ani existau formaţii artistice active, biblio­teci în care se organizau activi­tăţi de masă cu cartea, în cadrul cărora, însă, comitetele sindicate­lor, conducerile administrative nu au luat măsuri eficiente pentru a rezolva această problemă impor­tantă, care nu suferă amînare. Nici la Uzina textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe preocupările de pînă acum nu se ridică la nivelul cerinţelor de educare multilatera­lă a oamenilor muncii. Activită­ţile planificate pot fi finalizate cu succes numai atunci cînd ele au continuitate, cînd cuprind mase­le de oameni în activităţile cu caracter educativ. De asemenea, la cluburile muncitoreşti „Gheor­ghe Doja“ şi C.E.I.L. Tîrgu Secu­iesc, datorită faptului că orga­nele de conducere ale sindicate­lor nu activează la nivelul cerin­ţelor, rezultatele sunt sub nivelul aşteptărilor. In perioada ce urmează, comi­sia politică, cultural-educativă de masă este hotărîtă să acorde un sprijin substanţial rezolvării a­­cestor probleme, şi să dovedim prin fapte că am însuşit sarcini­le ce ne revin din recentele do­cumente de partid, contribuind, printr-o activitate rodnică, la rea­lizarea lor. Brutarii Emilian Zărnescu şi Gheorghe Ardeleanu, din întorsura Buzăului, în acţiune ... Foto : A. BARTHA Ministerul Învăţămîntului comunică: 1. Examenul de bacalaureat la liceele de cultură generală, li­ceele de specialitate şi examenul de diplomă la liceele pedagogice de învăţători şi educatoare, în anul 1972 se va organiza la ace­leaşi date, obiecte de studiu şi în aceleaşi condiţii ca în anul 1971. 2. Se aduce la cunoştinţa ce­lor ce doresc să se înscrie la concursul de admitere în învăţă­­mîntul superior tehnic şi agro­nomic pentru anul şcolar 1972— 1973, că la concurs vor fi înscrişi absolvenţi ai liceelor de specia­litate, ai secţiilor reale şi ai cla­selor speciale de matematică, fi­zică, chimie şi biologie de la li­ceele de cultură generală. La concursul de admitere or­ganizat la învăţămîntul superior universitar, economic, pedagogic, medicină şi farmacie, de artă sau de educaţie fizică se vor pu­tea înscrie absolvenţii tuturor li­ceelor. Absolvenţii secţiilor umaniste din liceul de cultură generală care doresc să studieze în învă­ţămîntul superior tehnic sau a­­gronomic vor trebui să efectueze în prealabil stagii în producţie de minimum un an în activităţi specifice profilului facultăţilor la care doresc să candideze. Absol­venţii care efectuează stagiul în producţie în vederea înscrierii la concursul de admitere în învăţă­mîntul superior tehnic sau agro­nomic vor fi amînaţi de la în­corporare în armată timp de un an. în legătură cu aceasta, Minis­terul­­ învăţămîntului precizează­­că la concursul de admitere în învăţămîntul superior tehnic şi agronomic ce se va organiza în anul 1972 vor putea fi înscrişi absolvenţi ai promoţiilor prece­dente care vor începe stagiul în producţie cel mai tîrziu în luna decembrie 1971. Privind trecutul t jadus printre noij ! La început au fost săpăturile. \ \ Şi-n pămîntul zvîrcolit de cău- ( 1 tarea omenească, dire de \ 1 trecut s-au strecurat în pre- ) î zent. Mai intîi fragmente, „li- \ \ pite“ apoi de ştiinţa arheologu- i­­­lui. Aşa s-au născut, pentru ' 1 a doua oară, aşezări, sate, u- \ 1 nelte, podoabe ... Aşa am putut i t afla cine am fost noi, care pur- . i tăm stivuite, amintiri de stră- ' i moşi. Astfel s-a născut casa \ \ cu lumină multă şi cu astfel i 1 de tăceri, MUZEUL ... J ... Paşii ni se pierd, afundaţi, 1 i în covoare. Pe sub bolţi se \ \ simte o linişte nefirească. For- i i mulăm inconştient „paradoxul ' / muzeistic“ : ne aflăm aici in- \ t tr-un prezent concret şi totuşi i i simţim undele trecutului, adus d in ochi şi-n minte înfierbînta- i J tă de întrebări. Din aceste i * vase de provizii, poate că / ^ mater familias a scos alimen- 1 l te pentru masa de la asfinţit... \ ) Podoabele acestea s-au odih­­i­­­nit, cindva, pe frumuseţea u- \ \ nei necunoscute, oglindindu-se­­ [ in priviri de îndrăgostit... Din i ' aceste cupe de argint, oare , cine a gustat licoarea aurie ?... i 1 „Pipăim“ obiectele cu ochii, \ aducîndu-le și incertitudinile i I noastre, de acolo, de pe grani- I \ ţa instabilă dintre timpuri. Ne ţ l iniţiem într-o evoluţie ale că- ^ ’. rei verigi suntem­ şi noi. Reca- i­­­pitulăm o „lecţie de istorie“. J ţ învăţăm... Acest schelet trimis­­ 1 în adincuri de omenească l J moarte, a fost un om rău sau ? t bun, a iubit, a visat, a ere-­­ | zut ? ... Ştim numai că el, meş- \ teşugar sau vînător, s-a întil- l i nit cu mulţi, mulţi alţii ca să / ^ poarte pe umeri ISTORIA. ] 1 Înaintăm. Mergem mai depar- \ / te în acest timp parcă încre-1 1 menit sub sticlă. Participăm | | la o involuţie necesară. Cu- \ 1 noaştem... i J ... După aproximativ o oră, ? \ sîntem deja... in timpul revo-­­ î luţiei de la 1848. Pe dimensiu- \ / nile unui tablou de mari pro- i \ porţii, Gábor Áron, eroul secui,­­ I îşi trăieşte ultimele clipe... ţ i Extrase din documente de iz- 1 J voarele vremii, poezii, fotogra- i -­fii, gravuri, arme, o tipogra- i­­­fie... Întoarcem cu emoţie o­­ î nouă filă a istoriei. Aducem­­ timpul lingă noi. Mintea ! derulează evenimentele. Inima ! „ascultă“ jurăminte. Le spun : Şincai şi Alecsandri, Bălcescu­­ şi Kossuth... Eroi cu nume cu- I noscute ne vorbesc acum, în­­ acest loc, despre dăruire, des­­­­pre patriotism şi încredere.­­ Sînt lingă noi... ! ... Din adîncimile istoriei lu­­­­minate de acest prezent, pă­­t­­rundem în desimea codrului,­­ urmărim, pe deasupra unor­­ bălţi imaginare, zboruri de pă­­­­sări. Parcă vii, zimbrul şi vul-­­ turul, rîsul şi privighetoarea­­ ne spun poveşti din „lumea­­ celor care nu cuvîntă“ ... In­­t­­r-o colecţie de o valoare re­­­marcabilă, s-au strîns zboruri­­ de culori oprite. Cu aripi pii­n­­rate, fluturii s-au oprit defini-­­ tiv pe nişte flori ale curiozi­­ tăţii noastre...­­ ... In altă parte, etnografii­­ au fixat, pentru noi, crimpeie­­ de înţelepciune practică. uNe-­i tafore ale obişnuinţei poporu­­­­lui de a trăi mai bine. Din nou­­ ne purtăm paşii pe căi de­­ dorinţă spre mai mult, spre­­ mai frumos... In clipe de bu-­­ curie juvenilă, copiii au îmbră-­­ cat păpuşile în portul de la ei, J din sat. Micilor fiinţe fără­­ glas şi cu ochi de mărgea le­­ trebuiau leagăne, jucării. Pe ? acestea le-au făcut tot ei. A­ ţ­a cum, o mină grijulie le-a a- i­­­dunat... Ne odihnim pe prispa / i casei ţărăneşti din curtea mu-­­ ' zeului. In curînd, şi aici va fi­­ fiinţa un mic „Muzeu al satu- i­­ lui“... Case din Vîrghiş, Be- J i larii, Albiş ... ) 1 ... Nu ştiu cit am poposit în l ^ acest muzeu. Ne-am „plimbat“ 1 i în secole, am simţit adierea 1 / cetinei, am pipăit degete fra- ^ 1 gede de copil-faur... Prin a­­l­e biecle, ne-am întîlnit cu oa-­­ 1 meni care au fost şi care sunt. \ i In lăcaşul cu lumină multă şi i \ cu altfel de tăceri am ascultat I l şoaptele Timpului care trece ) l peste noi, fără să ne uite... \­­ h ts 1 ( \ DAN GIUREA | U.P.R.U.C. Făgăraş Recrutează absolvenţi a 8—10 clase, băieţi în vîrstă de pînă la 18 ani împliniţi la 31.XII.1971 în vederea calificării prin forma ucenicie la locul de muncă fără examere de admitere, pentru meseriile: © LĂCĂTUŞ CAZANGIU © TURNĂTOR FORMATOR Durata uceniciei este de 2 ani. în perioada şcolarizării ucenicii vor primi o in­demnizaţie de 600—900 lei lunar, echipament de pro­tecţie şi cazare. înscrierea se face la serviciul personal al uzinei prezentîndu-se următoarele acte : — Adeverinţă (certificat) de absolvire a 8 sau 10 clase — Fişă medicală şi certificat de vaccinare — Copie legalizată după certificatul de naştere — Buletinul de identitate Informaţii suplimentare se pot solicita de la ser­viciul personal al uzinei, Şoseaua Ileni nr. 1, telefon: 17.10 interior 148. Pag. S -* UZINA „ELECTROPRECIZIE“ SĂCELE 5 MODELURI Doritorii se pot prezenta pentru informații la biroul personal al uzinei „Electroprecizie“. I. C­­. M. Braşov Piaţa 23 August nr. 24 angajează de urgenţă : ŞEF DEPOZIT , ECONOMIŞTI MERCEOLOGI, cu studii superioare ; ŞOFERI, gradul B, C, ; MUNCITORI NECALIFICAŢI. Informaţii la telefon 1.42.31—1.42.32. Uzina „Colorom“ CODLEA ţine examen pentru ocuparea posturilor de maiştri în meseriile : MAIŞTRI ELECTRICIENI, MAIŞTRI TERMOENERGETICI. Examenul va avea loc în ziua de 6 decembrie 1971. Relaţii suplimentare se pot primi de la serviciul per­sonal al uzinei. A­NUNŢ întreprinderea de reţele electrice Braşov, aduce la cunoştinţă consumatorilor săi, următoarele : Consumatorii pentru iluminat şi utilizări casnice care posedă sau care intenţionează să instaleze recep­tori electrocasnici, ca: sobe electrice, radiatoare elec­trice cu ulei cît şi boilere electrice pentru apă caldă, trebuie să obţină în prealabil aprobarea de instalare din partea întreprinderii de reţele electrice, prin cen­trele de distribuţie sau exploatările electroenergetice ale judeţului în raza căruia domiciliază (Braşov sau Covasna). Consumatorii care posedă boilere electrice cu acumulare, a căror capacitate este de minimum 20 li­tri beneficiază de tariful de 0,20 lei/kWh, între orele 22,00 la 6,00, pentu restul orelor din zi se aplică tariful de 0,30 lei/kWh. DIRECŢIUNEA I.R.E. BRAŞOV

Next