Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)

1972-01-15 / nr. 537

AN NOU - COORDONATE NOI ÎN ACTIVITATEA COMITETELOR OAMENILOR MUNCII Anul 1972 a adus colectivelor de muncă din unităţile economi­ce ale judeţului nostru — ca de altfel din întreaga ţară — per­spectiva clară şi însufleţitoare a muncii şi progresului nostru, de­finită de planul de stat. Izvorîte din această vie realitate, încre­derea şi entuziasmul cu care oa­menii muncii — români şi ma­ghiari — din întreprinderile in­dustriale au demarat producţia încă din prima zi de muncă a lunii ianuarie, sunt grăitoare. De altfel, bilanţul activităţii econo­mice pe prima decadă a lunii, es­te edificator ; planul la producţia marfă, la nivelul judeţului, a fost ralizat şi depăşit. Faptul dezvăluie în bună mă­sură hotărîrea unanimă de a în­făptui la un înalt nivel de efi­cienţă economică, sarcinile ce ne revin în acest an — parte inte­grantă a vastului program de dez­voltare economică-socială a ţării, adoptat de Congresul al X-lea al partidului. Evident, îndeplinirea sarcinilor substanţial sporite din noul an, impune asigurarea unei eficienţe sporite a activităţii de producţie şi economice , pretinde din par­tea comitetelor de oameni­­ ai muncii din întreprinderi, mai multă competenţă şi mobilitate în analizarea fenomenului econo­mic, în elaborarea deciziilor. Cum vor acţiona ele în această direc­ţie ? Care sunt jaloanele activită­ţii lor ? Iată întrebări al căror răspuns l-am aflat la Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc, investigînd preocupările prezente şi de per­spectivă ale organului de condu­cere colectivă de aici. Pentru început, „fixăm“, cu a­­jutorul tovarăşei Eva Richter , preşedinta comitetului oamenilor muncii, situaţia „la zi“ a fabri­cii ... Contractele economice au fost încheiate pe întreg anul 1972... Materia primă — car­tofii —, este şi ea asigurată pen­tru o lungă perioadă... Solici­tat la export, amidonul produs aici, va creşte ca pondere în to­talul producţiei... Sunt create premise pentru livrarea la export şi a glucozei... In 1972, peste 20 la sută din producţia fabri­cii va fi livrată peste hotare, ur­­mînd ca în anii 1973—1975, pro­centul să crească simţitor ... — Ce priorităţi a înscris co­mitetul oamenilor muncii pe a­­genda sa de lucru din noul an ? — Recent, în prima sa şedinţă de lucru, din acest an organul de conducere colectivă al fabricii şi-a fixat principalele jaloane ale ac­tivităţii pe 1972. Dintre acestea se evidenţiază sarcina ca instala­ţiile fabricii să atingă în trimes­trul III a.c. parametrii proiectaţi la prelucrarea porumbului şi, în trimestrul IV, la prelucrarea car­tofilor. Paralel, va trebui să in­sistăm foarte mult pentru îmbu­nătăţirea randamentului de tran­sformare a materiei prime în pro­duse finite. E o treabă deosebit de laborioasă, ce implică creşte­rea responsabilităţii în analizarea tehnologiilor, organizării muncii şi în elaborarea, fundamentarea temeinică, a deciziilor... Este vizată apoi, întărirea disciplinei tehnologice şi de producţie. La noi, marea majoritate a muncito­rilor sunt tineri între 18—20 ani, absolvenţi ai şcolilor profesiona- L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Omenia „omului în alb“... ...Sínt om, sínt aidoma fra­telui de lingă mine. Mă apro­pii de sufletul său. li sínt păr­taş la bucurie, il ajut, alteori. Sínt om, alinind omeneasca-i durere, ii port paşii spre li­niştea tămăduirii. Făptuiesc, in fond, încrederea pe care o au fraţii în mine. Albul profe­siunii mele se vrea pretutin­deni şi oricind imaculat... ...Am încredere in acest om care ştie multe despre mine. El mă cunoaşte mai bine de­cit mă cunosc eu insumi. fără „dărui“ lui pentru că mă aju­tă să nu mai sufăr, să uit tristeţea mea trecătoare. Il respect pentru bunătatea de-a mă face bun... Două confesiuni posibile. De pretutindeni şi de oricine : cea a­ doctorului, cea a bolnavului. Două „părţi“ făcind întregul îngemănat din efort şi ome­nie... __,__ ...Două suflete de copil din Vama Buzăului, s-au crispat sub adierea rece a bolii: li­nul, în vîrstă de cinci luni, ce­lălalt de doi ani... La ora cînd, in liniştea tămăduirii, li se au­zea răsuflarea fragedă, am stat de vorbă cu cele două mame : Maria Rohan şi Mar­­areta Gacea. Trebuie insă să, remarc faptul că discuţia noastră a avut loc nu într-una din sălile Dispensarului din Vama Buzăului, cum ar fi fost normal, ci la Spitalul din In­­torsura Buzăului... — De ce la acesta ?... — Ştiţi, ne spune M. Gacea, la noi, la Vama, nu e un me­dic permanent. Vine, cite unul, stă 2—3 luni, apoi pleacă!... Şi cu sanitarii, ce mai vorbă... Nu-şi fac datoria, nu ne dau nici medicamente. Mie mi-a făcut cu ciudă astă trea­bă, intervine cu limbajul ei colorat, cealaltă mamă... ...Omenia nu ţine însă sea­ma nici de loc, nici de timp. Ea poate înflori pretutindeni şi oricind. Este a omului, dar D­IN GIUREA \ ' (Continuare in pag. a 3-a)­­ In ziua de 18 ianuarie, a.c., la ora 8, va avea loc, la Cabi­netul judeţean de partid, pre­gătirea propagandiştilor din sistemul învăţămîntului ideo­logic al cadrelor didactice. PROLETARI DIN TOATE TARILE, M­IJI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Pagina a 2-a MAGAZIN In ansamblul măsurilor a­­doptate de Congresul al X-lea al partidului, pentru dezvolta­rea şi perfecţionarea forţelor de producţie, partidul şi sta­tul nostru acordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii conti­nue a condiţiilor de muncă şi apărării sănătăţii celor ce muncesc, grija faţă de om constituind o trăsătură esen­ţială a societăţii noastre so­cialiste. Manifestarea concretă a gri­jii faţă de om o regăsim atît în cadrul legislativ, aflat în continuă perfecţionare, conţi­­nînd obligaţii şi răspunderi în domeniul protecţiei muncii, cît şi în marele efort material de­pus pentru îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de muncă, pentru eliminarea tu­turor cauzelor ce pot genera accidente sau îmbolnăviri pro­fesionale, în perioada 1968—1970 au fost cheltuite de către unită­ţile economice din judeţul Covasna, pentru materiali­zarea măsurilor de protecţie a muncii, peste 20 milioane lei. Fondurile destinate preve­nirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, cresc an de an. Dacă în anul 1968 s-au cheltuit 5.380 mii lei, în anul 1970, această su­mă a ajuns la 8.097 mii lei, pentru ca în anul 1971 să fie cheltuiţi peste 12 milioane lei. Demn de menţionat este şi faptul că, aceste sume ce s-au cheltuit au avut o eficienţă sporită, avînd în vedere scă­derea considerabilă a acci­dentelor de muncă. Dintre obiectivele de pro­tecţia muncii realizate de că­tre unităţile economice în ul­timii ani, în scopul îmbunătă­ţirii condiţiilor de muncă, prevenirii accidentelor de mun­că şi îmbolnăvirilor profesio­nale amintim, printre altele, următoarele : — mecanizarea lucrărilor de încărcat-descărcat, în depozi­tele de material lemnos, din parchetele de exploatare, de­pozitele finale­ şi cele ale fa­bricilor de prelucrare a ma­terialului­­ lemnos, operaţii ca­re necesitau în trecut multe braţe de muncă şi un mare e­­fort fizic din partea muncito­rilor ; — instalarea de benzi trans­portoare pentru evacuarea ru­meguşului din subsolul hale­lor de gatere şi a deşeurilor din halele de gatere ale fabri­cilor de cherestea ; — mecanizarea operaţiuni­lor grele şi periculoase din depozitele de bază­­ ale coopera­ţiei de consum, prin introduce­rea de macarale,, electrocare şi benzi transportoare ; — amenajarea de ateliere pentru sudură electrică şi o­­xiacetilenică şi construirea de boxe pentru generatoarele de acetilenă ; — dotarea cu cabine de re­zistenţă la răsturnare a pes­te 450 tractoare din unităţile agricole şi a tuturor tractoa­relor utilizate la scos-apropia­­tul materialului lemnos din parchetele de exploatare ; — mărirea capacităţii şi îm­bunătăţirea sistemului de ven­tilaţie în secţia de filatură * a Uzinelor textile „Oltul“ şi realizarea unui sistem de ven­tilaţie mecanică generală în secţiile de confecţionat ţiga­rete şi cea de ales foi de tu­tun ale fabricii de ţigarete;­­■ îmbunătăţirea sistemelor de eshaustare şi ventilaţie la Secţia de lăzi-Breţcu, Secţia­­nenominalizate-Covasna, Fa­brica de cherestea Zăbrătău, precum şi la sălile de fabrica­ţie ale întreprinderii de pre­lucrarea tulpinilor de in-Reci, ale secţiei de vulcanizare a I.I.L. „Localprod“ etc . ; — încălzirea halelor de ga­tere la fabricile de cherestea Tîrgu Secuiesc şi Oituz ale C.E.I.L. Tg. Secuiesc ; — amenajarea de grupuri­­sociale în unele unităţi de in­dustrie locală şi­ ale coopera­ţiei meşteşugăreşti ; — construirea de staţii pen­tru degresarea subansamble­­lor de tractoare în secţiile de reparaţii ale I.M.A. ; — au fost asigurate sorti­mentele de echipament de protecţie şi echipamentul de lucru, o preocupare deosebită în acest sens avînd întreprin­derea judeţeană de construc­­ţii-montaj, care era deficitară la acest capitol. De asemenea sub îndruma­rea Inspectoratului pentru protecţia muncii şi cu spriji­nul Consiliului judeţean al sindicatelor, unităţile econo­mice au intensificat activita­tea de propagandă a protec­ţiei muncii, prin diferite mij­loace cum ar fi­­ organizarea de gale de filme cu caracter de protecţia muncii folosirea presei şi gazetelor de uzină pentru popularizarea cazuri-Ing. RADU PUŞCARIU, Inspector şef al Inspectoratu­­lui judeţean pentru protecţia muncii (Continuare în pag. a 3-a) Fondurile destinate protecţiei muncii să fie cheltuite în mod judicios Practică productivă Elevii Şcolii profesionale de mecanici agricoli din Sfîntu Gheorghe se pregătesc intens pentru însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice în conduce­rea şi pregătirea maşinilor. După cum ne-a declarat profe­soara ,ing. Nemeth Eva, directoa­rea şcolii, elevii anului 1, electri­cieni de întreţinere, fac practică în atelierul de lăcătuşerie al şco­lii conform programei şcolare. E­­levii mai confecţionează diferite obiecte de artizanat din fier forjat şi unelte pe care­­ le valo­rifică prin comerţul de stat sau prin şcolile generale pentru ate­lierele, lor. Cei din anii II şi III mecanizatori, continuă practica de conducere şi în acest­­ sezon, în vederea participării active la strîngerea recoltelor. Cunoştinţe­le primite la clasă sunt legate permanent d® activitatea practi­­ că. ţi totuşi... o iarnă. Anul V Nr. 537 SÎMBÂTA, 15 Ianuarie 1972 4 pagini 30 bani |Noi ma^rni în dotare! î Recent, parcul auto al- Au- ! ■ tobazei de transporturi Sfîntu­l ! Gheorghe s-a îmbogăţit cu în- j I că 3 autobasculante, 2 camioa- : I ne şi pn I.M.S., fapt ce va! I contribui într-o mai mare ma-1 ! sură la buna deservire a be- jj I neficiarilor. Pînă la sfîrşitul: I anului, parcul de maşini al î ■ autobuzei va spori cu încă 101 j autobuze, 15 basculante şi 9 j­­ camioane. I Demn de menţionat, este şi î ■ faptul că noile maşini au fost I­­ încredinţate celor mai buni g I şoferi, care cu maşinile pe ca- jj­­­re le-au avut în dotare, prin­ -■ tr-o raţională exploatare, au I­­ depășit în mod substanțial­­­­ normele de parcurs, aducînd S I pe această cale importante d­e economii. La sectorul de industrializare a lemnului Zăbrătău, maistrul Stroie Nicolae, dînd in­dicaţii recepţionerei Elena Tudor, asupra calităţii buşte­nilor. Foto : A. BARTH­A ^IHIBIHiaiBIMiaiaiHlCBfaiHIHIiniHimiaiHIHIHIHIBlfllHIHiailtlHIHIHiailMiNIBIMrBIBini'7 Í DE PE CUPRINSUL PATRIEI f B m m Şi în aceste zile de iarnă, pe şantierele de construcţii din Capitală se desfăşoară o activi­tate intensă. La Uzina „Timpuri Noi" se află în fază de finisaj patru ateliere şi secţii noi, la care lucrările vor fi terminate încă în această lună. In paralel se fac pregătiri pentru începe­rea lucrului la alte obiective, care urmează a fi date în exploatare pînă la sfârşitul anului. .Ca urmare a investiţiilor alocate, Uzina îşi va mări substanţial capacitatea de producţie în cinci­nalul actual; ea va dispune, în final, şi de un pavilion tehnic, dotat cu laboratoare speciale în care vor fi supuse diferitelor analize şi „exame­ne" tehnice materialele şi produsele acestei u­­nităţi. Pe un alt şantier, cel al întreprinderii „Ener­­goreparaţii", unde recent au fost date în func­ţiune importante capacităţi de producţie, con­structorii şi-au asigurat din timp condiţiile pen­tru a executa, încă din această lună, un volum sporit de lucrări. In ritm intens se munceşte şi pe şantierul Centralei electrice de termoficare Bucureşti-sud. La alte obiective timpul prielnic permite constructorilor să toarne în medie, zil­nic, circa 150 m.c. betoane. Şi şantierul Uzinei de medicamente, unde se lucrează în continuare la dezvoltarea capacităţilor de producţie, con­structorii şi montorii au executat, de la înce­putul anului, un volum de lucrări în valoare de peste 500 000 lei. Valorificarea superioară a resurselor naturale din nordul Moldovei va ocupa şi în acest an un loc central în activitatea unităţilor industriei locale sucevene. Astfel, se va amplifica acţiu­nea de prospectare şi identificare a rezervelor de turbă din Bazinul Dornelor, a cuarţitelor de la Delniţa şi a nisipului cuarţos de la Budeni, precum şi a calcarelor dolomitice şi produselor de balastieră de pe Valea Moldovei. De asemenea, se vor efectua noi lucrări în scopul măririi debitelor la cunoscutele izvoare minerale de la Dorna. — După cum bine se ştie, orga­nizaţia revoluţionară de tineret, aniversează la data de 19 martie 1972 o jumătate de secol de la crearea sa. V-a va ruga să ne spu­neţi cum înţelege tineretul ju­deţului nostru să întîmpine acest important eveniment ? — Expresia cea mai elocventă a modului în care tineretul din ju­deţ va cinsti acest deosebit de important eveniment sînt fără în­doială, rezultatele obţinute de ti­neri în procesul de muncă în pro­cesul de învăţămînt. — Pe lingă mobilizarea tinere­tului la îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor, organizaţiile U.T.C. vor organiza, desigur, şi acţiuni specifice muncii U.T.C., acţiuni prilejuite de acest memo­rabil eveniment. Enumeraţi-ne cî­­teva dintre ele. — Voi aminti, mai întîi, acţiuni­le cu caracter politico-ideologic. In acest sens, vor fi organizate în toate organizaţiile U.T.C. întîl­­niri ale tinerilor cu activişti de partid şi de stat, vor fi ţinute ex­puneri pe teme cum ar fi­­ ..P.C.R. şi tineretul“. „U.T.C. — or­ganizaţia noastră revoluţionară" , în perioada 15 ianuarie — 15 martie 1972 va fi organizat co­­locviul-dezbatere cu tema : „50 de ani de luptă şi muncă sub conducerea partidului comunist" Se vor organiza, apoi, cicluri de acţiuni tematice complexe con­­stînd în evocări, expuneri, dezba­teri, vizionări de filme, diafil­­me şi diapozitive cu tematică re­voluţionară. Merită să fie, de ase­menea, amintite întîlnirile grupa­­ ­­­­ te sub titlul : „P.C.R. — conducă­torul organizaţiei revoluţionare a tineretului din România", în ca­drul cărora membri ai biroului şi secretariatului Comitetului jude­ţean de partid se vor afla în mij­locul tinerilor muncitori, ţărani, elevi. In toate organizaţiile U.T.C. din şcoli se va organiza concursul cu tema : „Epopeea luptei pentru viaţă şi dreptate“ . Veţi organiza, desigur, şi ac­ţiuni ce vor antrena grupuri de organizaţii ? Mă refer la orga­nizaţiile comunale, orăşeneşti sau chiar judeţeană . Convorbirea noastră cu tovarăşul NICOLAE NEAGOE, secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. — Dintre acestea aş aminti simpozioanele cu tema : ..File de neuitat din istoria U.T.C.“, care se vor desfăşura în luna februa­rie în casele orăşeneşti de cultură, vor fi invitaţi vechi militanţi ai P.C.R., ai U.T.C., activişti de par­tid şi U.T.C. In colaborare cu Muzeul ju­deţean vom organiza, în a doua jumătate a lunii martie, coloc­viul şcolar pe bază de comunicări cu tema : „Tradiţii glorioase de luptă şi muncă ale organizaţiei revoluţionare de tineret condusă de P.C.R." In luna martie 1972, organizaţia orăşenească U.T.C. Sfîntu Gheor­­ghe va organiza simpozionul „Locul şi rolul tineretului în via­ţa social-politică a ţării“. In colaborare cu Muzeul jude­ţean şi Comitetul pentru cultu­ră şi educaţie socialistă, în pe­rioada 15 februarie — 15 martie, va fi organizată expoziţia itine­rantă de fotografii, documente „50 de ani — 50 de trepte“. In perioada 1—10 martie 1972, în oraşele judeţului va fi orga­nizată „Decada cărţii social-poli­­tice pentru tineret“. Trebuie menţionat, în fine, concursul pe bază de buletine „50 de ani de luptă şi victorii“. — Despre acţiunile de muncă patriotică ce ne puteţi relata ? — In cinstea evenimentului de la 19 martie organizaţiile noastre U.T.C. participă la o largă între­cere care se va concretiza la ni­vel judeţean în 500.000 ore de muncă patriotică, cu o valoare de 1.500.000 lei. Brigăzile de mun­că patriotică vor fi prezente pe cîteva şantiere ale tineretului la Sfîntu Gheorghe — amenajarea bazei de agrement şi a stadionu­lui, construirea reţelei de apă şi canalizare, la Covasna — con­struirea reţelei de canalizare, a­­menajarea ştrandului oraşului, lui Bodoc — amenajări pentru iriga­ţii.­­ — Acţiuni cu caracter cultural- artistic ? ^ — In colaborare cu Comitetul judeţean pentru cultură şi educa­ţie socialistă şi Consiliul judeţean al sindicatelor, în lunile februa­rie — martie, pe zone, se va rea­liza trecerea în revistă a forma­ţiilor artistice ale tineretului, în cadrul manifestării „Cintec parti­dului — părinte“. Ciclul judeţean de manifestări „Imi cint patria şi poporul“ va cuprinde montaje literare-muzi­­cale, spectacole etc. In colaborare cu Filiala jude­ţeană a artiştilor plastici, vom or­ganiza concursul de creaţie „Trepte spre viitor“, finali­zat printr-o expoziţie al cărei vernisaj se va realiza în luna martie, la Sfîntu Gheorghe. — Nu vor lipsi, suntem­ siguri, acţiunile sportive, turistice ! — La acest capitol pot fi a­­mintite acţiuni ca : „Ştafeta semi­centenarului U.T.C.“ — la ciclism, „Cupa semicentenarului“ — la at­letism, fotbal, mini-fotbal, oină. Mii de tineri vor avea prilejul să participe la excursii de 1—2 zile la Muzeul de istorie a P.C.R., la Doftana. — In planul de măsuri al Co­mitetului judeţean al U.T.C. am văzut că veţi desfăşura şi o bo­gată activitate editorială. Care vor fi principalele lucrări pe care le veţi edita ? — Colocviul şcolar, pe bază de comunicări din 15 martie, despre Interviu realizat de I. POPA (Continuare în pag. a 3-a) linii .­In cinstea semicentenarului a­l creamUniunii Tineretului Comunist (Agerpres) La Staţia de îmbuteliere Vîlcele In această perioadă la Staţia de îmbuteliere a apei mi­nerale „Vîlcele“­a I.I.L. Spicul se fac mari reparaţii, care să ducă la mărirea capacităţii de producţie. Se efectuează în interior diferite lucrări de întreţinere, cu înlocuirea mozai­cului cu plăci de gresie şi reparaţii generale ale utilajelor şi înlocuirea unora din ele cu altele noi. Pentru acest an­­ se preconizează permanentizarea schimbului doi, astfel, potrivit sarcinilor de plan, dublîndu-se şi producţia. Salariaţii sezonieri prezenţi vor fi angajaţi permanenţi cu aceleaşi drepturi ca şi ai altor întreprinderi. In perioada de vară va lua fiinţă un al treilea schimb de muncitori pentru mărirea şi diversificarea producţiei de răcoritoare. A N. LAURENŢIU corespondent

Next