Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)
1972-01-14 / nr. 536
La I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc capacităţi de producţie vor intra la timp in funcţiune Am păşit într-un nou an al doilea din acest cincinal şi este firesc ca preocupările noastre ale tuturor să fie îndreptate spre asigurarea celor mai bune condiţiuni în vederea îndeplinirii obiectivelor pe care ni le-am propus. Or, ceea ce ne-am propus, — o ştim bine — se află cuprins în planul pe 1972, adoptat anul trecut în decembrie, de sesiunea Marii Adunări Naţionale. Dintre marile obiective ce ne stau în faţă, se distanţează prin importanţa lor, INVESTIŢIILE, activitate de la care se aşteaptă mult mai mult, decât în anul pe care l-am încheiat. Nu este vorba doar de volumul sporit de fonduri alocat în 1972, acestui scop, ci şi de aspectele calitative ale acestei activităţi — un înalt ritm de execuţie la fiecare obiectiv, o mare responsabilitate în cheltuirea fiecărui leu alocat, materializarea lui în valori înzecit mai mari. Cum se înfăptuieşte acest deziderat ? Am poposit recent la I.I.L. „Poliprod" din Tîrgu Secuiesc — unitate de bază a industriei noastre locale, care beneficiază în acest an de însemnate fonduri destinate lărgirii spaţiilor productive existente, modernizării lor, construirii de noi capacităţi. Numai aici, în această unitate economică, sarcina de investiţii pe 1972 a crescut faţă de 1971, ele aproape două ori şi jumătate, iar la structura construcţii-montaj, de aproape patru ori ! Creşterea e apreciabilă şi analizînd măsurile pregătitoare luate în ultima parte a anului trecut, ajungi la concluzia că nu sînt motive de îndoială asupra îndeplinirii lui. Aceasta, ca primă constatare. Extinzînd apoi investigaţia, ajungi la fapte demne de reţinut. O exemplificare, se impune. Pentru 1972, întreprinderea şi-a propus, prin planul de investiţii, realizarea a două mari obiective. Primul, este terminarea şi darea in funcţiune pînă la 30 iunie a noii hale metalurgice de pe platforma industrială a oraşului. Aflată în execuţia constructorilor de la I.J.C.M., lucrarea avansează constant, încă de pe acum, au fost procurate o parte din utilaje. Altă parte, este contractată şi urmează să sosească pe parcursul execuţiei structurii de construcţii - montaj, iar alta . .. —... Nu am reuşit încă să o contractăm cu nici o întreprindere — ne declară, directorul întreprinderii, tov. Majoran Vicenţiu. Încheierea contractelor ne-a fost refuzată atît de „înfrăţirea“ Oradea, cît şi de Uzina mecanică din Timişoara şi „Progresul“ Brăila. Practic, este vorba de o presă de 100 de tone, o maşină de frezat, o monogrindă şi de echipamentul electric al noului obiectiv. — Există aşadar pericolul de a nu pune în funcţiune la termen hala metalurgică ? — Nu poate fi vorba de aşa ce nu ţine ea — cel puţin acum, cînd timpul ne mai permite să intervenim — precizează interlocutorul. In ultimă instanţă, vom apela la Uzina braşoveană „Tractorul“, cu care avem încheiat un protocol ferm, pentru livrarea în 1972 a unui important volum de piese de tractor. Cei de acolo cunosc situaţia în care ne aflăm şi sperăm că ne vor transfera în cele din urmă utilajele necesare, pentru că sunt direct interesaţi ca hala noastră metalurgică să înceapă producţia la timp. ... Al doilea obiectiv este darea în exploatare — pînă la 1 martie a.c. — a încă 330 metri patraţi spaţii productive la secţia de mobilă. Realizată cu ajutorul creditelor de mică mecanizare, noua capacitate va avea o mare eficienţă. Se va obţine un plus de producţie de aproximativ 20.000 buc. scaune destinate integral exportului , respectiv, creşterea producţiei marfă cu 3.500.000 lei anual. Dar, iată şi un al treilea obiectiv prevăzut în plan: achiziţii de utilaje în valoare de circa 400.000 lei, destinate modernizării tehnologiilor de fabricaţie din diferitele secţii ale întreprinderii, acoperirii nevoilor de transport. La acest obiectiv însă, situaţia se prezintă mai bine decît în cazul halei metalurgice. .. . Făcînd aşadar, un bilanţ al certitudinilor realizării sarcinilor de investiţii din acest an, la poziţia achiziţionări de utilaje şi instalaţii — singura de altfel care,aşa cum remarca şeful compartimentului mecanic şef — investiţii din cadrul întreprinderii — respectiv, tov. Csuruia Zoltán, „ne dă dureri de cap" — ajungem la un „debit" de circa un milion lei ! — bani alocaţi dar, un pericol de a nu fi materializaţi în obiectivele planificate. — Rog, reţineţi însă — menţionează tov. Csuruia — că această valoare se va diminua mult, mai precis, cu aproximativ 500.000 lei, sumă din care vom executa, prin acţiunea de autoutilare pe care o vom lărgi in acest an, o serie de mașini cu un grad mai mic de complexitate tehnică. ... Preocupări, fapte, izbînzi certe. Iată cuvinte ce pot caracteriza activitatea comitetului oamenilor muncii, conducerea operativă, de la I.I.L. „Poliprod“, in finalizarea cu succes a investiţiilor anului 1972. Că mai sînt greutăţi, in această privinţă — este adevărat. Dar modul în care ele sînt atacate, seriozitatea şi insistenţa celor de aici, constituie o garanţie că ele vor fi rezolvate la timp, iar importantele sume ce se cheltuiesc pentru dezvoltarea întreprinderii, pentru rrrdernizirea ei, „vor rodi" — aşa cum preciza preşedintele comitetului oamenilor muncii de aici, — încă din acest al doilea an al cincinalului, sub impulsul hărniciei şi priceperii oamenilor noştri..." L. VOICULESCU De pe cuprinsu patriei Centralele Ministerului Industriei Uşoare pregătesc pentru acest an un număr de 10 000 sortimente noi. Această gamă vastă de produse se caracterizează printr-o varietate de desene şi poziţii coloristice în contexturi adaptate modei şi gusturilor cumpărătorilor. De pildă întreprinderea bucureşteană „Dacia", va realiza ţesături din amestec de poliester cu bumbac, în culori uni, şi numeroase materiale imprimate pentru rochii. Mătăsurile sintetice de Iaşi, stofa „Permaront“ pentru costume bărbăteşti, stofele decorative de mobilă livrate de Combinatul textil din Odorheiul Secuiesc sunt tot atîtea produse noi care vor fi puse în acest an, la dispoziţia cumpărătorilor. De asemenea cele 17 întreprinderi aparţinînd centralei de specialitate de confecţii şi tricotaje pentru bărbaţi, femei şi copii. ■a O ilustrată din frumoasa stațiune montană — Poiana Brașov Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ... Un om răpus de 14 lovituri de cuţit ! Pare incredibil dar acesta este adevărul. Un om răpus mişeleşte pe la spate. O crimă pe care mintea refuză s-o accepte chiar şi în imaginaţia sa. Ce poate fi mai odios decît să te răzbuni în acest mod pe semenul tău ... — N-am putut să-i mai suport injuriile, apostrofările „motivează“ criminalul. — Şi atunci l-ai ucis. In chipul cel mai sălbatic. Intr-adevăr acesta este termenul, „în chipul cel mai sălbatic“. Cît singe rece trebuie să fi avut Opra Tamas Alexe din Petriceni cînd s-a repezit asupra consăteanului său, Afra Ştefan şi i-a împlîntat cele 14 lovituri de cuţit !... S-ar părea că numai un dezechilibrat mintal ar fi putut comite o asemenea faptă. Dar, expertizele medico-legale au dovedit că inculpatul s-a aflat și se află într-un deplin echilibru mintal, chiar dacă el a încercat pe parcurs să simuleze spre a-şi motiva fărădelegile, spre a-şi uşura situaţia. Întîmplarea pare intr-adevăr de domeniul fantasticului. O ceartă neînsemnată petrecută în urmă cu 10 ani, face să mocnească în sufletul a doi oameni, cîndva prieteni, o duşmănie de moarte. Trebuie ca amîndoi să fiavut o inimă prea haină ca să întreţină şi să alimenteze, an de an, o astfel de atmosferă. E stupid dar şi ridicol ,dacă ţinem seama de faptul că cei doi nu aveau nimic de împărţit. — Aici la noi, declară unul din martori, există o mentalitate foarte greşită care ne-a rămas moştenire din trecut. Zic unii că dreptatea şi-o pot face singuri dacă a survenit vreo neînţelegere. Ea s-a înrădăcinat şi acum, greu dispare din gîndirea unora. Ni se pare afirmaţia întemeiată dacă ţinem cont de faptul că în decurs de 10 ani în acest sătuc îndepărtat s-au produs cinci crime şi mai multe vătămări grave, că astăzi feciorul victimei în vîr- •stă de numai 14 ani ameninţă pe fiica inculpatului care are 13 ani, că unde o va prinde va avea soarta tatălui său. Şi aceste afirmaţii sunt făcute pe faţă. Ne cutremurăm în faţa unor asemenea ameninţări venite de la un copil. Şi pe bună dreptate ne întrebăm, oare şcoala, organizaţia de tineret n-au nici o influenţă asupra unor astfel de tineri, sau lasă educaţia lor numai pe seama părinţilor care Acţiunea este iniţiată de Coîncă de mici le inoculează o astfel de mentalitate? Neîntîrziat trebuie traşi la răspundere acei factori care, neglijînd munca de educaţie, dau posibilitatea să se strecoare şi să fie întreţinute acele reminiscenţe străine eticii noastre de convieţuire socială. De ce organele locale permit să se încalce atît de grosolan legile ţării şi nu iau din timp măsuri de prevenire şi combatere a unor astfel de apucături şi se complac în astfel de situaţii ? Ce a făcut comisia de judecată, ce a făcut conducerea C.A.P., ce a făcut primarul comunei, care cunoşteau evoluţia evenimentelor şi aveau experienţa unor întîmplări similare ? S-au mulțumit doar să înregistreze în mod deliberat faptele fără a lua măsurile de rigoare. Iată că omorul s-a produs, două familii au fost distruse. Una prin decesul victimei, cealaltă prin pedepsirea cu închisoare a inculpatului pe o perioadă de 16 ani. Cei mai frustraţi au rămas însă copiii. Doi băieţi ai victimei şi o fetiţă a inculpatului. Pentru ei, în numele lor ar fi trebuit să se fi intervenit la timp AURELIA LOJINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) Pe urmele procesului public de la Petriceni OMENIA-ESENȚĂ EI ICA A COLECEIRIELEN, NU CRIBERE PERSONALE PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Acordul global,formă de cointeresare eficientă pentru creşterea producţiei Introducerea sistemului de retribuire bazat pe acordglobal în unităţile cooperatiste din judeţul nostru a constituit la începutul acestui an o preocupare deosebită a organelor agricole. Această formă de retribuire a muncii, membrii cooperatori fiind remuneraţi în raport direct cu efortul depus şi cu rezultatele dobîndite în muncă, a contribuit substanţial la sporirea răspunderii şi interesului manifestat pentru executarea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole , pentru obţinerea unor producţii mari. Noua formă de retribuire a fost introdusă în majoritatea cooperativelor agricole de producţie la cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr, culturi care în judeţul nostru ocupă o pondere de 49 la sută in structura producţiei globale. Pentru exemplificarea rezultatelor obţinute în urma aplicării sistemului, de retribuire pe bază de acord global, vom arăta experienţa dobîndită de două dintre cooperativele agricole de producţie care au aplicat această formă de remunerare, cu rezultate bune. Cooperativa agricolă de producţie din Valea Crişului a aplicat acordul global la cultura sfeclei de zahăr. La întocmirea devizului lucrărilor s-au prevăzut trei praşile manuale, buchetatul, răritul şi recoltarea sfeclei. Pentru toate aceste lucrări pe baza normelor convenţionale aprobate de adunarea generală s-au calculat 117,70 norme pentru fiecare hectar, aceasta în cazul realizării producţiei medii de 21.000 kg. de rădăcini la hectar. Astfel pe o tonă de produs au revenit 5,6 norme convenţionale, valoarea planificată a unei norme fiind de 20 lei. Forma de plată este mixtă, membrii sunt retribuiţi atît în bani cît şi în natură. S-a prevăzut de asemenea că din zahărul pe care îl va primi cooperativa de la Fabrica de, zahăr pentru fiecare tonă de sfeclă obţinută de cooperatori să li se acorde cîte 2 kg. de zahăr, indiferent de nivelul producţiei realizate. Pentru depăşirea producţiei s-a hotărît să se acorde membrilor 50 la sută din valoarea depăşirii, calculînd cu 300 lei tona de rădăcini. Cooperativa agricolă din Valea Crişului a introdus această formă de retribuire pentru cultivarea unei suprafeţe de 90 hectare cu sfeclă. Pentru parcelele semănate cu sfeclă şi repartizate membrilor s-au calculat producţii medii diferite în raport cu fertilitatea terenului. Evidenţa şi forma de decontare a remuneraţiei muncii cooperatorilor s-au efectuat în felul următor : în cursul anului în raport cu executarea lucrărilor de întreţinere a sfeclei s-au acordat norme convenţionale membrilor cooperatori care şi-au întreţinut parcela, acordîndu-i şi avansul în bani cuvenit, pentru munca depusă la sfeclă şi separat pentru celelalte norme convenţionale realizate de către cooperatori. Toamna după recoltare, tran-NEMETH KALMAN din Direcţia generală a agriculturii Covasna. (Continuare în pag. a 3-a) in pag. a 2-a Corespondentul mesager al faptului cotidian Anul V Nr. 536 VINERI, 14 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani CHEMARE către toate consiliile populare județene din Republica Socialistă România Consiliul popular al județului Hunedoara, întrunit la cea de-a XIV-a sesiune ordinară, luînd în dezbatere realizarea planului economic și a bugetului local pe anul 1971, precum și prevederile de plan și buget pentru anul 1972, apreciază că sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din judeţ au obţinut în anul care a trecut realizări însemnate în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale. Entuziasmul cu care colectivele de muncă din întreprinderile şi instituţiile locale, alături de întregul nostru popor au întîmpinat. gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, s-a materializat în îndeplinirea şi depăşirea principalilor indicatori ai planului de stat, a sarcinilor din domeniul edilitar-gospodăresc şi social-cultural, contribuind prin aceasta la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste, la creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Consiliul popular constată cu satisfacţie şi legitimă mîndrie că angajamentele luate ca răspuns la chemarea lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ au fost îndeplinite cu succes. Astfel, unităţile de industrie locală şi gospodărie comunală şi locativă au realizat, suplimentar, un volum de producţie-prestaţii în valoare de 86 milioane lei, angajamentul asumat fiind depăşit cu 71,5 milioane lei. A fost depăşit volumul livrărilor de mărfuri la fondul pieţei cu 600 mii lei; au fost asimilate 67 noi produse, din care 55 bunuri de consum. Au fost puse în funcţiune toate obiectivele din planul de investiţii, realizîndu-se suplimentar lucrări în valoare de peste 10 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire de 4,5 la sută. S-au dat în folosinţă oamenilor muncii 2 658 apartamente din fondurile statului, din care 40 apartamente peste plan şi 661 apartamente din fondurile populaţiei cu sprijinul statului. Reţelele de apă potabilă au fost extinse cu 21,4 km, iar cele de canal cu 10,4 km, au fost puse în funcţiune surse de apă cu un debit de 500 1/s. S-au realizat lucrări de modernizări şi îmbunătăţiri asfaltice pe o lungime de 32 km drumuri. Au fost construite 32 săli de clasă în mediul urban. Ca urmare a rezultatelor obţinute în domeniul economic şi a unei mai bune organizări a execuţiei bugetare, veniturile proprii ale Consiliului popular judeţean au înregistrat o creştere faţă de prevederi cu 26 milioane lei. Populaţia judeţului, mobilizată de organizaţiile de partid, deputaţi, comitete de cetăţeni şi alţi activişti obşteşti, a contribuit la realizarea, prin muncă la CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA (Continuare în pag. a 3-a) Magdalena Buna, una din harnicele muncitoare de la secţia de îmbuteliere a gemurilor de la Poliprod, Tîrgu Secuiesc. Foto : A. HARTHA Expoziţia gazetelor de perete Astăzi, la orele 16, în sala de expoziţii a Clubului muncitoresc „Gheorghe Doja“ din Sfîntu Gheorghe va avea loc deschiderea expoziţiei gazetelor de perete, faza zonală, în cadrul concursului judeţean pe această temă. Bitetul orăşenesc Sfîntu Gheorghe al P.C.R. Sunt expuse aproape 50 de machete ale gazetelor de perete din întreprinderi, instituţii, şcoli şi comune. Gazetele de perete au o tematică variată, popularizarea realizărilor obţinute în unităţile respective, probleme intern© ale întreprinderilor, activitatea culturală, satiră şi umor etc. La deschidere vor participa activişti de partid, muncitori, tehnicieni, ingineri, conducători de întreprinderi, instituţii şi şcoli. r Se ştie că motivul aparent al declanşării ostilităţilor dintre Statele Unite ale Americă şi Spania de la sfîrşitul secolului trecut a fost scufundarea crucişătorului american „Man“ în rada portului Havana. Se pune, totuşi, întrebarea : cine avea interesul principal să înceapă conflictul militar — Spania sau Statele Unite ? La sfîrşitul secolului trecut, Spania îşi pierduse mult din puterea militară şi economică dată, cîndva, de cucerirea coloniilor. In plus, din cauza represiunilor dezlănţuite împotriva răsculaţilor cubanezi, care luptau pentru independenţă, Spania ajunsese şi într-o situaţie de izolare politică. Şi din punct de vedere militar, Spania avea de suportat greu(Va urma). B. P. (Continuare in pag. a 4-a) Pe urmele istoriei Enigma crucişătorului „Man" Cinstire \ Cineva spunea despre ve- ^ i chile icoane, cele pe lemn sau i pe sticlă, că, ori că au o va- ) 1 loare artistică deosebită, ori ) i că n-o au, important e că ele i I (daţi fiind numeroşii ani de ? 1 cînd au pornit-o prin lume 1 ț plecaţi din mina vreunui Lu- ^ ■ chian nedus pe la şcoli), au ț mai înainte de toate o valoa- ' re umană. Ele au „văzut“ naşteri, au văzut nunţi, au vă- zut tot ce ţine de o viaţă de om şi nu numai de unul şi nu numai de o generaţie... ! In aceste zile la Lemnia, . . oameni trăind vîrsta la care te crezi că vara te poţi liniştit ^ plimba pe lumina boltită pes-i ' te nori a curcubeului, copiii, \ j îndrumaţi îndeaproape de \ t dascăli, string din comună, \ 1 mai ales de prin casele vechi, i J obiecte dintre cele mai felii- i \ rite pentru a le strînge în- ^ tr-un muzeu, punte peste ani, \ I semn de cinstire pentru moşi • \ şi strămoşi. Acest gest nobil ^ i și educativ totodată, nu putea i / fi altcuiva încredințat să-l du- ' ' că la înfăptuire, decît vîrstei \ I poetice. ! ț Aşa au fost adunate o sume- J I denie de obiecte îmbătrinite ^ i de vreme, amintind de înde le letniciri străvechi, roata ola- J rului, sisteme mecanice inge- j / nioase făcute numai din lemn | 1 pentru torsul, scărmănatul şi | i ţesutul cinepii, blide care te 1 ^ duc cu gîndul la gustul primei ^ 1 fierturi din ele, oale pintecoa- i ^ se de sarmale, folosite la ' i nunţi, ceasuri vechi de perete ^ / care nu mai dau „viaţă“ tim- lpului de nu se mai ştie cînd, } ( linguri meşteşugite, încrus- \ / tate cu motive folclorice, o l 1glinzi înrămate în lemn înne- r ^ grite de vreme. Cită istorie, 1 ( cită viaţă le-au dat naştere ^ J scurgîndu-se apoi, pe apa i t timpului, pe lingă ele ... ) 1 „Memoria“ lor unică va fi t / adusă la lumină, să vorbească l ) oamenilor de azi despre vre- / i murt uitate, ştiute numai din \ / cărţi. Gestul readucerii lor la l 1 viaţă are în el atîta puritate i ^ 'sufletească, cită pot avea nu- ’ ^ mai copiii. ^ \ IOAN DRAGAN ) I V