Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)

1972-01-14 / nr. 536

La I.I.L. „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc capacităţi de producţie vor intra la timp in funcţiune Am păşit într-un nou an al doilea din acest cincinal şi este­ firesc ca preocupările noastre ale tuturor să fie îndreptate spre asi­gurarea celor mai bune condiţiuni în vederea îndeplinirii obiectivelor pe care ni le-am propus. Or, ceea ce ne-am propus, — o ştim bine — se află cuprins în planul pe 1972, adoptat anul trecut în de­cembrie, de sesiunea Marii Adu­nări Naţionale. Dintre marile obiective ce ne stau în faţă, se distanţează prin importanţa lor, INVESTIŢIILE, activitate de la care se aşteaptă mult mai mult, decât în anul pe care l-am încheiat. Nu este vorba doar de volumul sporit de fon­duri alocat în 1972, acestui scop,­­ ci şi de aspectele calitative ale acestei activităţi — un înalt ritm de execuţie la fiecare obiectiv, o mare responsabilitate în cheltui­rea fiecărui leu alocat, materia­lizarea lui în valori înzecit mai mari. Cum se înfăptuieşte acest dezi­derat ? Am pop­osit recent la I.I.L. „Poliprod" din Tîrgu Secuiesc — unitate de bază a industriei noas­tre locale, care beneficiază în a­­cest an de însemnate fonduri des­tinate lărgirii spaţiilor producti­ve existente, modernizării lor, construirii de noi capacităţi. Numai aici, în această unitate economică, sarcina de investiţii pe 1972 a crescut faţă de 1971, ele aproape două ori şi jumătate, iar la structura con­­strucţii-montaj, de aproape patru ori ! Creşterea e apreciabilă şi a­­nalizînd măsurile pregătitoare luate în ultima parte a anului trecut, ajungi la concluzia că nu sînt motive de îndoială asupra îndeplinirii lui. Aceasta, ca primă constatare. Extinzînd apoi investigaţia, a­­jungi la fapte demne de reţinut. O exemplificare, se impune. Pentru 1972, întreprinderea şi-a propus, prin planul de investiţii, realizarea a două mari obiective. Primul, este terminarea şi darea in funcţiune pînă la 30 iunie a noii hale metalurgice de pe plat­forma industrială a oraşului. A­­flată în execuţia constructorilor de la I.J.C.M., lucrarea avansează constant, încă de pe acum, au fost procurate o parte din utilaje. Altă parte, este contractată şi urmează să sosească pe parcursul execuţiei structurii de construcţii - montaj, iar alta . .. —... Nu am reuşit încă să o contractăm cu nici­ o întreprinde­re — ne declară, directo­rul întreprinderii, tov. Majoran Vicenţiu. Încheierea contractelor ne-a fost refuzată atît de „înfrăţi­rea“ Oradea, cît şi de Uzina me­canică din Timişoara şi „Progre­sul“ Brăila. Practic, este vorba de o presă de 100 de tone, o maşină de fre­zat, o monogrindă şi de echipa­mentul electric al noului obiec­tiv. — Există aşadar pericolul de a nu pune în funcţiune la ter­men hala metalurgică ? — Nu poate fi vorba de aşa ce­ nu ţine ea — cel puţin acum, cînd tim­pul ne mai permite să interve­nim — precizează interlocutorul. In ultimă instanţă, vom apela la Uzina braşoveană „Tractorul“, cu care avem încheiat un protocol ferm, pentru livrarea în 1972 a unui important volum de piese de tractor. Cei de acolo cunosc situaţia în care ne aflăm şi spe­răm că ne vor transfera în cele din urmă utilajele necesare, pen­tru că sunt direct interesaţi ca hala noastră metalurgică să înceapă producţia la timp. ... Al doilea obiectiv este da­rea în exploatare — pînă la 1 martie a.c. — a încă 330 metri patraţi spaţii productive la secţia de mobilă. Realizată cu ajutorul creditelor de mică mecanizare, noua capacitate va avea o mare eficienţă. Se va obţine un plus de producţie de aproximativ 20.000 buc. scaune destinate in­tegral exportului , respectiv, creşterea producţiei marfă cu 3.500.000 lei anual. Dar, iată şi un al treilea o­­biectiv prevăzut în plan: achiziţii de utilaje în valoare de circa 400.000 lei, destinate moderniză­rii tehnologiilor de fabricaţie din diferitele secţii ale în­treprinderii, acoperirii nevoilor de transport. La acest obiec­tiv însă, situaţia se prezintă mai bine decît în cazul halei me­talurgice. .. . Făcînd aşadar, un bilanţ al certitudinilor realizării sar­cinilor de investiţii din acest an, la poziţia achiziţionări de utila­je şi instalaţii — singura de alt­fel care,aşa cum remarca şeful compartimentului mecanic şef — investiţii din cadrul întreprinde­rii — respectiv, tov. Csuruia Zol­tán, „ne dă dureri de cap" — a­­jungem la un „debit" de circa un milion lei ! — bani alocaţi dar, un pericol de a nu fi mate­rializaţi în obiectivele planifica­te. — Rog, reţineţi însă — menţio­nează tov. Csuruia — că această valoare se va diminua mult, mai precis, cu aproximativ 500.000 lei, sumă din care vom executa, prin acţiunea de autoutilare pe care o vom lărgi in acest an, o serie de mașini cu un grad mai mic de complexitate tehnică. ... Preocupări, fapte, izbînzi certe. Iată cuvinte ce pot carac­teriza activitatea comitetului oa­menilor muncii, conducerea ope­rativă, de la I.I.L. „Poliprod“, in finalizarea cu succes a investi­ţiilor anului 1972. Că mai sînt greutăţi, in această privinţă — este adevărat. Dar modul în care ele sînt atacate, seriozitatea şi insistenţa celor de aici, constituie o garanţie că ele vor fi rezolvate la timp, iar importantele sume ce se cheltuiesc pentru dezvoltarea întreprinderii, pentru rrr­dernizi­­rea ei, „vor rodi" — aşa cum pre­ciza preşedintele comitetului oa­menilor muncii de aici, — încă din acest al doilea an al cinci­nalului, sub impulsul hărniciei şi priceperii oamenilor noştri..." L. VOICULESCU De pe cuprinsu patriei Centralele Ministerului In­dustriei Uşoare pregătesc pen­tru acest an un număr de 10 000 sortimente noi. Această gamă vastă de produse se ca­racterizează printr-o varietate de desene şi poziţii coloristice în contextu­ri adaptate modei şi gusturilor cumpărătorilor. De pildă întreprinderea bucu­­reşteană „Dacia", va realiza ţesături din amestec de polies­­ter cu bumbac, în culori uni, şi numeroase materiale impri­mate pentru rochii. Mătăsurile sintetice de Iaşi, stofa „Perma­­ront“ pentru costume bărbă­teşti, stofele decorative de mo­bilă livrate de Combinatul textil din Odorheiul Secuiesc sunt tot atîtea produse noi ca­re vor fi puse în acest an, la dispoziţia cumpărătorilor. De asemenea cele 17 întreprinderi aparţinînd centralei de specia­litate de confecţii şi tricotaje pentru bărbaţi, femei şi copii. ■a O ilustrată din frumoasa stațiune montană — Poiana Brașov Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ... Un om răpus de 14 lovituri de cuţit ! Pare incredibil dar a­­cesta este adevărul. Un om răpus mişeleşte pe la spate. O crimă pe care mintea refuză s-o accepte chiar şi în imaginaţia sa. Ce poa­te fi mai odios decît să te răzbuni în acest mod pe semenul tău ... — N-am putut să-i mai suport injuriile, apostrofările „motivea­ză“ criminalul. — Şi atunci l-ai ucis. In chi­pul cel mai sălbatic. Intr-adevăr acesta este termenul, „în chipul cel mai sălbatic“. Cît singe rece trebuie să fi avut Opra Tamas A­­lexe din Petriceni cînd s-a re­pezit asupra consăteanului său, Afra Ştefan şi i-a împlîntat cele 14 lovituri de cuţit !... S-ar părea că numai un dezechilibrat mintal ar fi putut comite o asemenea faptă. Dar, expertizele medico-le­­gale au dovedit că inculpatul s-a aflat și se află într-un deplin e­­chilibru mintal, chiar dacă el a încercat pe parcurs să simuleze spre a-şi motiva fărădelegile, spre a-şi uşura situaţia. Întîmplarea pare intr-adevăr de domeniul fantasticului. O ceartă neînsemnată petrecută în urmă cu 10 ani, face să mocnească în sufletul a doi oameni, cîndva prieteni, o duşmănie de moarte. Trebuie ca amîndoi să fi­­avut o inimă prea haină ca să întreţină şi să alimenteze, an de an, o ast­fel de atmosferă. E stupid dar şi ridicol ,dacă ţinem seama de faptul că cei doi nu aveau nimic de împărţit. — Aici la noi, declară unul din martori, există o mentalita­te foarte greşită care ne-a rămas moştenire din trecut. Zic unii că dreptatea şi-o pot face singuri da­că­ a survenit vreo neînţelegere. Ea s-a înrădăcinat şi acum, greu dispare din gîndirea unora. Ni se pare afirmaţia întemeia­tă dacă ţinem cont de faptul că în decurs de 10 ani în acest sătuc îndepărtat s-au produs cinci cri­me şi mai multe vătămări grave, că astăzi feciorul victimei în vîr- •­stă de numai 14 ani ameninţă pe fiica inculpatului care are 13 ani, că unde o va prinde va avea soarta tatălui său. Şi aceste afir­maţii sunt făcute pe faţă. Ne cu­tremurăm în faţa unor asemenea ameninţări venite de la un copil. Şi pe bună dreptate ne întrebăm, oare şcoala, organizaţia de tineret n-au nici o influenţă asupra unor astfel de tineri, sau lasă educaţia lor numai pe seama părinţilor care Acţiunea este iniţiată de Co­încă de mici le inoculează o astfel de mentalitate? Neîntîrziat trebuie traşi la răspundere acei factori care, neglijînd munca de educa­ţie, dau posibilitatea să se stre­coare şi să fie întreţinute­ acele reminiscenţe străine eticii noas­tre de convieţuire socială. De ce organele locale permit să­ se în­­calce atît de grosolan legile ţă­rii şi nu iau din timp măsuri de prevenire şi combatere a unor astfel de apucături şi se complac în astfel de situaţii ? Ce­­ a făcut comisia de judecată, ce a făcut conducerea C.A.P., ce a făcut pri­marul comunei, care cunoşteau e­­voluţia evenimentelor şi aveau experienţa unor întîmplări simi­lare ? S-au mulțumit doar să în­registreze în mod deliberat fap­tele fără a lua măsurile de rigoa­re. Iată că omorul s-a produs, do­uă familii au fost distruse. Una prin decesul victimei, cealaltă prin pedepsirea cu închisoare a inculpatului pe o perioadă de 16 ani. Cei mai frustraţi au ră­mas însă copiii. Doi băieţi ai vic­timei şi o fetiţă a inculpatului. Pentru ei, în numele lor ar fi trebuit să se fi intervenit la timp AURELIA LOJINSCHI (Continuare în pag. a 3-a) Pe urmele procesului public de la Petriceni OMENIA-ESENȚĂ EI IC­A A COLECEIRIELEN­, NU CRIBERE PERSONAL­E PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Acordul global,formă de cointeresare eficientă pentru creşterea producţiei Introducerea sistemului de retri­buire bazat pe acord­­global în unităţile cooperatiste din judeţul nostru a constituit la începutul acestui an o preocupare deosebită a organelor agricole. Această formă de retribuire a muncii, membrii cooperatori fiind remu­neraţi în raport direct cu efortul depus şi cu rezultatele dobîndite în muncă, a contribuit substanţial la sporirea răspunderii şi intere­sului manifestat pentru executa­rea la timp şi de bună calitate a lucrărilor agricole , pentru obţi­nerea unor producţii mari. Noua formă de retribuire a fost introdusă în majoritatea co­operativelor agricole de producţie la cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr, culturi care în judeţul nostru ocupă o pondere de 49 la sută in structura producţiei glo­bale. Pentru exemplificarea rezulta­telor obţinute în urma aplicării sistemului, de retribuire pe bază de acord global, vom arăta ex­perienţa dobîndită de două dintre cooperativele agricole de produc­ţie care au aplicat această formă de remunerare, cu rezultate bune. Cooperativa agricolă de pro­ducţie din Valea Crişului a apli­cat acordul global la cultura sfeclei de zahăr. La întocmirea devizului lucrărilor s-au­ prevă­zut trei praşile manuale, buche­­tatul, răritul şi recoltarea sfe­clei. Pentru toate aceste lucrări pe baza normelor convenţionale aprobate de adunarea generală s-au calculat 117,70 norme pen­tru fiecare hectar, aceasta în ca­zul realizării producţiei medii de 21.000 kg. de rădăcini la hectar. Astfel pe o tonă de produs au re­venit 5,6 norme convenţionale, valoarea planificată a unei norme fiind de 20 lei. Forma de plată este mixtă, membrii sunt retribu­iţi atît în bani cît şi în natură. S-a prevăzut de asemenea că din zahărul pe care îl va primi coope­rativa de la Fabrica de, zahăr pen­tru fiecare tonă de sfeclă obţinu­tă de cooperatori să li se acorde cîte 2 kg. de zahăr, indiferent de nivelul producţiei realizate. Pen­tru depăşirea producţiei s-a ho­­tărît să se acorde membrilor 50 la sută din valoarea depăşirii, calculînd cu 300 lei tona de ră­dăcini. Cooperativa agricolă din Valea Crişului a introdus această formă de retribuire pentru culti­varea unei suprafeţe de 90 hec­tare cu sfeclă. Pentru parcelele semănate cu sfeclă şi repartizate membrilor s-au calculat producţii medii diferite în raport cu ferti­litatea terenului. Evidenţa şi forma de decontare a remuneraţiei muncii cooperato­rilor s-au efectuat în felul urmă­­­­tor : în cursul anului în raport cu executarea lucrărilor de în­treţinere a sfeclei s-au acordat norme convenţionale membrilor cooperatori care şi-au întreţinut parcela, acordîndu-i şi avansul în bani cuvenit, pentru munca depusă la sfeclă şi separat pentru celelalte norme convenţionale realizate de către cooperatori. Toamna după recoltare, tran-NEMETH KALMAN din Direcţia generală a agricul­turii Covasna. (Continuare în pag. a 3-a) in pag. a 2-a Corespondentul­ mesager al faptului cotidian Anul V Nr. 536 VINERI, 14 ianuarie 1972 4 pagini 30 bani CHEMARE către toate consiliile populare județene din Republica Socialistă România Consiliul popular al județului Hunedoara, întrunit la cea de-a XIV-a sesiune ordinară, luînd în dezbatere realizarea planului economic și a bugetului local pe anul 1971, precum și prevederi­le de plan și buget pentru anul 1972, apreciază că sub îndruma­rea organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din ju­deţ au obţinut în anul care a tre­cut realizări însemnate în toate domeniile vieţii economice şi social-culturale. Entuziasmul cu care colective­le de muncă din întreprinderile şi instituţiile locale, alături de întregul nostru popor au întîm­­pinat. gloriosul semicentenar al Partidului Comunist Român, s-a materializat în îndeplinirea şi depăşirea principalilor indicatori ai planului de stat, a sarcinilor din domeniul edilitar-gospodăresc şi social-cultural, contribuind prin aceasta la dezvoltarea multi­laterală a patriei noastre socia­liste, la creşterea continuă a ni­velului de trai material şi spi­ritual al poporului. Consiliul popular constată cu satisfacţie şi legitimă mîndrie că angajamentele luate ca răspuns la chemarea lansată de Consiliul popular al judeţului Neamţ au fost îndeplinite cu succes. Astfel, unităţile de industrie locală şi gospodărie comunală şi locativă au realizat, suplimentar, un vo­lum de producţie-prestaţii în va­loare de 86 milioane­ lei, angaja­mentul asumat fiind depăşit cu 71,5 milioane lei. A fost depăşit volumul livrărilor de mărfuri la fondul pieţei cu 600 mii lei; au fost asimilate 67 noi produse, din care 55 bunuri de consum. Au fost puse în funcţiune toa­te obiectivele din planul de in­vestiţii, realizîndu-se suplimentar lucrări în valoare de peste 10 milioane lei, ceea ce reprezintă o depăşire de 4,5 la sută. S-au dat în folosinţă oamenilor mun­cii 2 658 apartamente din fondu­rile statului, din care 40 aparta­mente peste plan şi 661 aparta­mente d­in fondurile populaţiei cu sprijinul statului. Reţelele de apă potabilă au fost extinse cu 21,4 km, iar cele de canal cu 10,4 km, au fost pu­se în funcţiune surse de apă cu un debit de 500 1/s. S-au realizat lucrări de mo­dernizări şi îmbunătăţiri asfalti­­ce pe o lungime de 32 km dru­muri. Au fost construite 32 săli de clasă în mediul urban. Ca urmare a rezultatelor ob­ţinute în domeniul economic şi a unei mai bune organizări a e­­xecuţiei bugetare, veniturile pro­prii ale Consiliului popular jude­ţean au înregistrat o creştere fa­ţă de prevederi cu 26 milioane lei. Populaţia judeţului, mobiliza­tă de organizaţiile de partid, de­putaţi, comitete de cetăţeni şi alţi activişti obşteşti, a contribu­it la realizarea, prin muncă la­ CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA (Continuare în pag. a 3-a) Magdalena Buna, una din har­nicele muncitoare de la sec­ţia de îmbuteliere a gemurilor de la Poliprod, Tîrgu Secuiesc. Foto : A. HARTHA Expoziţia gazetelor de perete Astăzi, la orele 16, în sala de expoziţii a Clubului muncitoresc „Gheorghe Doja“ din Sfîntu Gheorghe va avea loc deschiderea expoziţiei gazetelor de perete, faza zonală, în cadrul concursului judeţean pe această temă. Bitetul orăşenesc Sfîntu Gheor­ghe al P.C.R. Sunt expuse aproa­pe 50 de machete ale ga­zetelor de perete din întreprinderi, instituţii, şcoli şi comune. Gazetele de perete au o tema­tică variată, popularizarea reali­zărilor obţinute în unităţile res­pective, probleme intern© ale în­treprinderilor, activitatea cultu­rală, satiră şi umor etc. La deschidere vor participa ac­tivişti de partid, muncitori, teh­nicieni, ingineri, conducători de întreprinderi, instituţii şi şcoli. r Se ştie că motivul aparent al declanşării ostilităţilor din­tre Statele Unite ale Americă şi Spania de la sfîrşi­tul seco­lului trecut a fost scufunda­rea crucişătorului american „Man“ în rada portului Hava­na. Se pune, totuşi, întreba­rea : cine avea interesul prin­cipal să înceapă conflictul mi­litar — Spania sau Statele U­­nite ? La sfîrşitul secolului trecut, Spania îşi pierduse mult din puterea militară şi economică dată, cîndva, de cucerirea colo­niilor. In plus, din cauza re­­presiunilor dezlănţuite împotri­va răsculaţilor cubanezi, care luptau pentru independenţă, Spania ajunsese şi într-o situ­aţie de izolare politică. Şi din punct de vedere militar, Spania avea de suportat greu­(Va urma). B. P. (Continuare in pag. a 4-a) Pe urmele istoriei Enigma crucişătorului „Man" Cinstire \ Cineva spunea despre ve- ^ i chile icoane, cele pe lemn sau i­­ pe sticlă, că, ori că au o va- ) 1 loare artistică deosebită, ori ) i că n-o au, important e că ele i I (daţi fiind numeroşii ani de ? 1 cînd au pornit-o prin lume 1 ț plecaţi din mina vreunui Lu- ^ ■ chian nedus pe la şcoli), au ț mai înainte de toate o valoa- ' re umană. Ele au „văzut“­­ naşteri, au văzut nunţi, au vă-­­ zut tot ce ţine de o viaţă de­­ om şi nu numai de unul şi nu­­ numai de o generaţie... ! In aceste zile la Lemnia, . . oameni trăind vîrsta la care t­e crezi că vara te poţi liniştit ^ plimba pe lumina boltită pes-­i ' te nori a curcubeului, copiii, \ j îndrumaţi îndeaproape de \ t dascăli, string din comună, \ 1 mai ales de prin casele vechi, i J obiecte dintre cele mai felii- i \ rite pentru a le strînge în- ^ tr-un muzeu, punte peste ani, \ I semn de cinstire pentru moşi • \ şi strămoşi. Acest gest nobil ^ i și educativ totodată, nu putea i / fi altcuiva încredințat să-l du- ' ' că la înfăptuire, decît vîrstei \ I poetice. ! ț Aşa au fost adunate o sume- J I denie de obiecte îmbătrinite ^ i de vreme, amintind de înde­ l­e letniciri străvechi, roata ola- J­­ rului, sisteme mecanice inge- j / nioase făcute numai din lemn | 1 pentru torsul, scărmănatul şi | i ţesutul cinepii, blide care te 1 ^ duc cu gîndul la gustul primei ^ 1 fierturi din ele, oale pintecoa- i ^ se de sarmale, folosite la ' i nunţi, ceasuri vechi de perete ^ / care nu mai dau „viaţă“ tim- l­­­pului de nu se mai ştie cînd, } ( linguri meşteşugite, încrus- \ / tate cu motive folclorice, o­ l 1­glinzi înrămate în lemn înne- r ^ grite de vreme. Cită istorie, 1 ( cită viaţă le-au dat naştere ^ J scurgîndu-se apoi, pe apa i t timpului, pe lingă ele ... ) 1 „Memoria“ lor unică va fi t / adusă la lumină, să vorbească l ) oamenilor de azi despre vre- / i murt uitate, ştiute numai din \ / cărţi. Gestul readucerii lor la l 1 viaţă are în el atîta puritate i ^ 'sufletească, cită pot avea nu- ’ ^ mai copiii. ^ \ IOAN DRAGAN ) I V

Next