Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)
1972-01-14 / nr. 536
ANUL V NIr. 536 CHEMARE (Urmare din pag. 1) triptică, a unui volum de lucrări gospodăreşti şi de înfrumuseţare în valoare de peste 220 milioane lei faţă de 71,6 milioane angajament iniţial. In cadrul acestui volum au fost executate : 4 bazine de înot, un teatru de vară, o grădină zoologică, 190 km lucrări de îndiguiri, 37 km garduri vii, plantarea a 216 mii bucăţi arbori de diverse specii şi pomi fructiferi, au fost amenajate 203 baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii. Consiliul popular, analizînd multilateral activitatea desfăşurată, în lumina hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român, a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 noiembrie 1971, a indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — secretar general al Partidului Comunist Român, la prima conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a primarilor din comune, precum şi a Legii privind planul cincinal de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1971—1975, a evidenţiat noi posibilităţi de creştere a potenţialului economic, precum şi pentru realizarea de noi obiective edilitar-gospodăreşti şi construcţii de interes local. Exprimînd dorinţa unanimă a cetăţenilor judeţului — muncitori, ţărani, intelectuali — Consiliul popular al judeţului Hunedoara adresează consiliilor populare, tuturor oamenilor muncii de pe întreg cuprinsul ţării, chemarea la întrecerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru anul 1972, în principal, la următoarele obiective : 1. In industria locală, prin folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, prin îmbunătăţirea continuă a proceselor de fabricaţie, a organizării muncii, generalizarea schimbului II şi extinderea schimbului III, diversificarea producţiei, valorificării de noi resurse interne, reducerea consumurilor specifice şi a costurilor de producţie, se vor realiza : — depăşirea planului producţiei globale cu 10,5 milioane lei reprezentînd 2 la sută faţă de planul anual şi a producţiei marfă vîndută şi încasată cu 9 milioane lei reprezentînd 2 la sută faţă de sarcina de plan ; — creşterea producţiei de bunuri de consum destinate fondului pieţei, livrîndu-se comerţului socialist un volum suplimentar de mărfuri, în valoare de un milion lei reprezentînd 1,5 la sută faţă de plan ; — depăşirea livrărilor la export cu 200 mii lei valută ceea ce reprezintă 4,4 la sută faţă de plan; — asimilarea a 30 produse noi, peste cele prevăzute în plan ; — depăşirea sarcinilor stabilite la următoarele sortimente cu : — 500 mii buc. cărămizi şi blocuri ceramice cu o creştere de 4 la sută faţă de plan ; — 500 m.c. prefabricate din beton cu o depăşire de 1,1 la sută faţă de plan ; — 12 000 mc produse de carieră şi balastieră cu o depăşire de 4 la sută faţă de plan; — 500 mii lei la mobilă, reprezentînd 1 la sută faţă de plan; — reducerea preţului de cost,peste sarcina planificată cu 0,2 la sută ; — îmbunătăţirea gradului de înzestrare tehnică a unităţilor de industrie locală prin autoutilaje, modernizare, precum şi dezvoltarea producţiei de piese de schimb. In acest sens, în anul 1972, se vor produce peste plan utilaje şi piese de schimb în valoare de 4 milioane lei ; — se vor înfiinţa 10 noi secţii de producţie pentru dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum şi materiale de construcţii. 2. In sectorul de gospodărie comunală şi locativă, prin dezvoltarea reţelei de unităţi şi a prestărilor de servicii către populaţie, printr-o mai raţională folosire a mijloacelor materiale şi băneşti, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, se vor realiza — depăşirea planului de prestaţii cu 3 la sută, reprezentînd un volum de 10 000 mii lei, din care : — depăşirea planului de prestări pentru populaţie cu 2,5 la sută, reprezentînd un volum de 3 500 mii lei ; — extinderea reţelelor de alimentare cu apă, peste plan, cu 5,0 km ; — extinderea reţelelor de canalizare, peste plan, cu 2,0 km ; — racordarea peste plan, la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare a unui număr de 200 locuinţe existente; — modernizarea, peste plan, a 10 000 mp străzi şi trotuare în localităţi urbane ; — înfiinţarea de activităţi de prestări de gospodărie comunală şi locativă , alimentarea cu apă, canalizare, salubritate, întreţinere şi reparaţii străzi, prestări în construcţii, gospodărirea fondului locativ şi coşerit în 5 localităţi rurale ; — extinderea traseelor de transport în comun cu 35 km, reprezentînd 6,2 la sută faţă de lungimea existentă la 31 decembrie 1971. 3. In sectorul de proiectare-sistematizare : — folosirea proiectelor tip şi refolosibile în proporţie de 90 la sută din totalul apartamentelor ce se vor da în folosinţă în 1973, la locuinţele realizate din fondul de stat şi proprietate personală ; — folosirea proiectelor tip şi refolosibile, în proporţie de 80 la sută din totalul obiectivelor social-culturale, ce se vor da în folosinţă în anul 1973 ; — elaborarea proiectelor de execuţie pentru anul 1973 la 60 de obictive înainte de termen, din care 30 pînă la 31 martie şi 30 pînă la 31 mai, iar restul proiectelor pînă la data de 30 iunie 1972 ; — folosirea soluţiilor industrializate la 68 la sută din numărul de apartamente, prevăzute a fi date în folosinţă în anul 1973, din fondurile statului şi proprietate personală; — folosirea soluţiilor industrializate la 70 la sută din numărul de obiective social-culturale, prevăzute a fi date în folosinţă în anul 1973 ; — definitivarea şi aprobarea schiţelor de sistematizare pentru un număr de 9 comune, realizînd astfel pînă la finele anului 1972 schiţele de sistematizare a 86 la sută din totalul comunelor; — reactualizarea şi îmbunătăţirea schiţelor de sistematizare pentru un număr de 3 oraşe, astfel ca toate cele 12 oraşe din judeţ să beneficieze de schiţe de sistematizare reactualizate. 4. în sectorul de investiţii, prin pregătirea din timp a documentaţiilor şi a amplasamentelor, a utilajelor tehnologice şi urmărirea execuţiei, se va asigura : — realizarea în trimestrul I 1972 a 22 la sută şi în semestrul I 1972 a 50 la sută din planul anual de investiţii ; , — darea în folosinţă în trimestrul I 1972 a 15 la sută şi în semestrul I 1972 a 40 la sută din numărul total de apartamente planificate din fondurile statului ; — darea în folosinţă în trimestrul I 1972 a 7, 5 la sută şi în semestrul I 1972 a 40 la sută din numărul total de apartamente proprietate personală planificate ; — punerea în funcţiune în trimestrul I 1972 a 15 la sută şi în semestrul I a 30 la sută din valoarea fondurilor fixe planificate ; — darea în folosinţă a 10 capacităţi şi obiective, cu 10 pînă la 30 zile înainte de termenul prevăzut prin planul de stat ; 5. In sectorul producţiei de construcţii-montaj, printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii pe şantiere, creşterea indicilor de folosire a utilajelor, introducerea de noi procedee şi soluţii tehnologice, se va asigura : — realizarea în trimestrul I 1972 a 22 la sută şi în semestrul I a 49 la sută din planul anual pe 1972 la producţia de construcţii-montaj ; — extinderea acordului global pe şantierele de construcţii la 70 la sută din totalul orelor prestate în acord ; — reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie de construcţii-montaj cu 2 lei, faţă de sarcina planificată pe anul 1972 ; — depăşirea nivelului productivităţii muncii planificate pe anul 1972, cu 0,5 la sută ; — realizarea lucrărilor ce se predau în 1972, de o calitate deosebită, astfel ca la recepţia definitivă să se obţină numai calificative de „bine“ şi „foarte bine“; — executarea în regie a unui volum de construcţii-montaj cu 10 la sută mai mare faţă de realizările din anul 1971. 6. In sectorul de drumuri şi poduri, prin folosirea judicioasă a capacităţii utilajelor, a staţiilor de preparat mixturi asfaltice, printr-o aprovizionare ritmică cu materiale, precum şi prin diminuarea cheltuielilor cu transportul acestora se va asigura reducerea cheltuielilor cu 25 000 lei pe km de drum acoperit cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare, din economiile realizate executînduse peste plan 2 km îmbrăcăminţi asfaltice uşoare. 7. Printr-o mai raţională folosire şi gospodărire a materiilor prime şi materialelor, prin reducerea consumurilor specifice, se vor economisi pe ansamblul economiei locale : — 200 tone metal; — 200 m.c. material lemnos; — 250 tone ciment. 8. Depăşirea veniturilor proprii la bugetul judeţului cu 10 000 mii lei; se vor obţine de asemenea, beneficii peste plan în valoare de 4 500 mii lei, din care — 1 000 mii lei la industria locală ; — 2 000 mii lei la gospodărirea comunală; — 1 200 mii lei în sectorul circulaţiei mărfurilor. 9. în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, reţeaua comerţului socialist se va dezvolta cu încă 60 unităţi, ce însumează 8 300 m.p. suprafaţă comercială, iar planul de desfacere a mărfurilor va fi depăşit cu 20 milioane lei, reprezentînd o creştere de 0,64 la sută faţă de plan. 10. Prin contribuţia în bani şi muncă a locuitorilor se vor realiza : — 12 săli de clasă, 9 cămine culturale, 5 dispensare umane, 5 grădiniţe de copii, 4 băi populare, 26 km îndiguiri şi 3 km reţele pentru apă potabilă ; — electrificarea a 21 sate şi extinderea reţelelor, existente în alte 5 sate ; — întreţinerea şi repararea a 700 km de drumuri, în care scop se vor efectua 155 mii zile-om cu braţele şi 20 mii zile cu mijloace de transport cu tracţiune animală şi mecanică ; — împietruirea a 20 km drumuri de pămînt. 11. Pentru continua înfrumuseţare şi buna gospodărire a localităţilor, se vor executa prin muncă patriotică lucrări edilitargospodăreşti în valoare de 240 milioane lei, printre care 93 000 mp trotuare, 250 ha amenajări şi întreţineri de spaţii şi zone verzi, amenajarea a 180 baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii, plantarea a 500 mii arbori şi arbuşti şi a 63 km de gard viu, 150 km îndiguiri, taluzări şi consolidări de maluri. 12. în domeniile : învăţămîntului, culturii, educaţiei socialiste şi sănătăţii, se vor urmări şi realiza : — aplicarea în viaţă a măsurilor stabilite de partid, pentru continua dezvoltare a reţelei de învăţămînt, pentru perfecţionarea tehnicii de lucru şi creşterea pregătirii politico-profesionale a viitoarelor cadre la nivelul exigenţelor actuale şi viitoare ale economiei naţionale ; — crearea de ateliere şcolare în toate liceele şi şcolile generale, a două ateliere interşcolare, precum şi 7 microferme pe lingă şcolile de 10 ani ; — organizarea a 3 complexe de laboratoare şi a 16 cabinete tehnice la şcolile profesionale şi liceele de specialitate ; — pentru educarea moral-cetăţenească, patriotică, prin muncă şi pentru muncă a elevilor, se vor organiza acţiuni voluntar-patriotice, prin care se vor executa lucrări în valoare de 1 milion lei ; din producţia atelierelor şcolare se vor realiza produse în valoare de peste 500 mii lei. Aceste activităţi se vor desfăşura sub chemarea : „să facem şcoala noastră cea mai frumoasă unitate din judeţ“ şi „în fiecare zi o faptă demnă de un viitor comunist“. — pentru permanentizarea şi dezvoltarea activităţii artistice de amatori şi participarea acestora la înfăptuirea programului adoptat de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3—5 noiembrie 1971, la manifestările organizate pe plan judeţean şi interjudeţean, vor fi antrenate circa 450 colective de artişti amatori , — în scopul satisfacerii cerinţelor spirituale mereu crescînde ale oamenilor muncii şi pentru o mai deplină valorificare a potenţialului cultural-artistic al judeţului, în cursul acestui an se vor desfăşura următoarele acţiuni : întrecerea între brigăzile artistice de agitaţie de la oraşe şi sate, la care vor participa peste 200 de formaţii ; festivalul „Căluşarul“, la care vor fi antrenate 40 de formaţii ; „Luna teatrului sătesc de amatori“, cu participarea unui număr de 200 colective, care vor prezenta 600 spectacole, al căror repertoriu va fi orientat spre valorificarea, cu precădere, a dramaturgiei româneşti contemporane; festivalul cultural-artistic „Sarmis 1972“, în cadrul căruia vor avea loc simpozioane, mese rotunde, sesiuni de comunicări ştiinţifice, spectacole artistice, întîlniri cu personalităţi ale vieţii culturalştiinţifice, expoziţii de artă plastică populară, etc. Pentru cunoaşterea, păstrarea şi valorificarea vestigiilor istorice de pe cuprinsul judeţului, reţeaua muzeistică se va extinde cu încă 5 colecţii săteşti. In vederea asigurării unor mai bune condiţii de desfăşurare a muncii politice şi cultural-educative, unităţile culturale vor fi dotate cu materiale şi aparate de practică culturală, în valoare de un milion lei ; — îmbunătăţirea asistenţei medicale, prin folosirea mai eficientă a bazei materiale existente, a cadrelor medico-sanitare şi utilizarea judicioasă a fondului de medicamente ; — scăderea morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă; — întărirea activităţii de igienă şi sanitaro-antiepidemice, pentru consolidarea rezultatelor obţinute în cadrul programelor de sănătate şi lichidarea unor boli infecţioase. Consiliul popular, toţi oamenii muncii din judeţul Hunedoara vor depune eforturi sporite pentru realizarea şi depăşirea angajamentelor asumate, contribuind astfel la înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru ridicarea României Socialiste pe culmile înalte ale progresului şi civilizației. VINERI, 14 IANUARIE SFINTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 1445) — Steaua de tinichea — film american — orele 10, 16, 18, 20. TIRGU SECUIESC „8 MAI“ (telefon 391) — Locomotiva furată — film englez, orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13) — Los Tarantos — film spaniol — orele 10, 18, 20. INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURĂ (telefon 48) Printre colinele verzi — film românesc, ora 20. BARAOLT CASA DE CULTURĂ (telefon 113) — Romeo şi Julieta — film anglo-italian, ora 20, 16,00—17,00 Teleşcoală. Inducţia electromagnetică. Interesul pentru istoria patriei oglindit în operele scriitorilor paşoptişti ; 18,00 Căminul ; 18,50 Aplauze pentru români — cu’ Ansamblul artistic al U.T.C. în Olanda ; 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 1001 de seri — „Aventurile lui Bobo“; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie; 20,10 Film artistic . Vremuri minunate la Spessart; 21,50 Telejurnalul de noapte; 22,50 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg. Vreme rece cu ger, mai ales noaptea, cerul va fi senin. Vîntul va sufla din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —14 şi —18 grade, iar maximele între —7 şi —3 grade. Meteorolog de serviciu, IRINA BRINDUŞOIU CUVINTUL NOU Acordul global (Urmare din pag. I) sportul sfeclei de zahăr a fost astfel organizat încît s-a putut stabili cantitatea recoltată de către fiecare membru, luînd ca bază de calcul cantitatea de sfeclă preluată de către fabrica de zahăr. După predarea sfeclei, s-a acordat 5,6 norme convenționale pentru fiecare tonă de sfeclă, scăzînd totodată normele date sub formă de avans pentru această cultură în timpul anului şi care au servit pentru asigurarea venitului minim garantat lunar. Remunerarea definitivă a muncii depuse la cultura sfeclei se efectuează acum odată cu retribuirea tuturor normelor convenţionale, membrii cooperatori primind şi cota de 50 la sută din valoarea depăşirii producţiei de sfeclă şi cele două kg. de zahăr pentru fiecare tonă de rădăcină produse de ei. Deşi la începutul anului metoda de retribuire arătată a fost privită cu rezerve de către mulţi dintre membrii cooperatori, în prezent ei sunt mulţumiţi. Producţia totală de sfeclă a fost depăşită pe cooperativă faţă de plan cu o cantitate de 376 tone realizînd un venit în plus de 332.000 lei sumă din care 50 la sută revine membrilor cooperatori în funcţie de contribuţia pe care au avut-o în realizarea acestei depăşiri. Cooperativa agricolă de producţie din Sîntionlunca, a aplicat sistemul de retribuire pe bază de acord global la culturile de cartofi (100 hectare) şi sfeclă de zahăr (70 hectare). Aceste suprafeţe s-au repartizat membrilor cooperatori stabilind sarcini de producţie diferenţiate. In deviz s-a stabilit pe baza lucrărilor planificate ca să se acorde 410 norme convenţionale adică 82 lei pentru fiecare tonă de sfeclă de zahăr predată la fabrică şi 4,90 norme convenţionale adică 98 lei pentru fiecare tonă de cartofi, socotind valoarea unei norme convenţionale la 20 lei conform planului de producţie. In timpul anului membrilor cooperatori li s-au acordat norme convenţionale în raport cu lucrările executate de ei, beneficiind lunar de avansuri băneşti. Lucrările efectuate au fost evidenţiate pe fişe separate pentru sfecla de zahăr şi pentru cartofi, fapt care a permis ca şi avansurile băneşti să se acorde separat pentru lucrările efectuate la cele două culturi. Felul în care s-a organizat recoltarea cartofilor şi a sfeclei de zahăr a permis cunoaşterea exactă a producţiilor obţinute de către fiecare cooperator. Pentru fiecare membru s-a întocmit o evidenţă clară privind decontarea remunerării muncii pe baza rezultatelor obţinute şi a devizelor întocmite. Pentru recoltele obţinute s-au plătit sumele stabilite iniţial pentru fiecare tonă de produs, iar pentru depăşirea producţiei s-a acordat la cartofi în natură, iar la sfecla de zahăr în bani 50 la sută din producţia, obţinută peste plan. Decontarea retribuirii muncii s-a efectuat separat pentru normele convenţionale realizate prin alte activităţi şi separat pentru culturile retribuite în acord global. Sistemul de retribuire pe bază de acord global, a dat rezultate bune în toate cooperativele agricole în care a fost introdus şi unde conducerile cooperativelor au dat atenţie cuvenită urmăririi acestei metode, şi unde a existat evidenţa clară a produselor obţinute de către membrii cooperatori. Generalizarea metodei retribuirii muncii pe baza acordului global înseamnă totodată, organzarea superioară a producţiei în unităţile agricole deoarece evidenţa, organizarea muncii, tehnologia folosită seimpun a fi aplicate într-o formă superioară. Această formă de cointeresare materială a membrilor cooperatori este menită ca împreună cu creşterea gradului de mecanizare şi chimizare a lucrărilor să sporească substanţial producţia agricolă, atît în sectorul vegetal cît şi în ramura creşterii animalelor. Omenia - esenţă etică a colectivităţii •Urmare din pag. 1) în special în momentul în care s-a ştiut că lucrurile se precipită. N-am redat detaliat istoricul faptei. De altfel nu urmărim efectul senzaţional. Opinia publică n-ar avea prea mult de învăţat. Crima e crimă. Dar ce se ascunde dincolo de ea, urmele pe care le lasă o astfel de faptă. Aceasta este important. După cum am mai menţionat, credem că cel mai mult au de suportat copiii. Una că rămîn pentru toată viaţa cu traume sufleteşti şi alta că niciodată şi nimeni nu le va putea reda înapoi tatăl lor. In sala procesului am urmărit cu atenţie fizionomia inculpatului. Am încercat chiar să-i definim caracterul din cele văzute, din cele relatate. Aşteptam să întrevedem o umbră, cel puţin o umbră de remuşcare. Nici gînd. Ca şi cum actul săvîrşit ar fi fost pentru el doar o simplă răzbunare. Zîmbea sfidător peste capetele plecate de ruşine în faţa completului de judecată. De altfel atitudinea lui ţine întocmai de psihologia tuturor criminalilor. După ce trec de momentul şoc privesc totul ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Oameni renegaţi şi fără scrupule, cărora nu le putem atribui calitatea de OM. Dar cel mai întristător din toată această poveste şi care ar trebui să dea de gîndit multora, este laşitatea unor oameni din sat prezenţi şi aflaţi în imediata apropiere a victimei în momentul în care inculpatul s-a repezit asupra lui A. S. Erau de faţă după cum bine a declarat Feher Carol, Opra Ianos, Szabó Gabor şi Opra Barabas, care n-au întreprins nimic pentru a opri comiterea crimei. Au preferat să se retragă unul cîte unul spre casele lor, lăsîndu-şi tovarăşul pradă loviturilor inculpatului. Se vede, că cei patru săteni au uitat că sînt și ei oameni și că trebuiau să dovedească măcar o fărîmă de omenie ? !... Un alt martor, Kelemen Ianos care trecea pe drum în vreme ce Opra Tamas Alexe se refugia în curtea fratelui său, a observat că în drum sta într-o băltoacă de sînge un om. N-a avut nici măcar curiozitatea să vadă dacă acesta mai trăieşte şi a fugit ca un laş spre casă. Mai poate fi vorba aici de sentimentul umanităţii?!! Pentru aceasta nu e nevoie să ai cine ştie ce cunoştinţe, este suficient dacă eşti om ca să te poţi comporta omeneşte. Poate dacă aceşti săteni interveneau, astăzi n-ar mai fi trebuit să ne referim la o crimă atît de crudă, n-ar mai fi rămas nişte minori fără tată, n-ar mai fi plîns cele două soţii. Dar se vede treaba că omenia acelor săteni a rămas undeva departe, în afara simţirii şi conştiinţei lor. Căutătorii de comori La Muzeul judeţean din Sfântu Gheorghe s-a deschis expoziţia „Căutătorii de comori“, organizată de Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor, alcătuită pe baza linei minuţioase selecţii din materialele adunate de pionierii şi elevii şcolilor generale în cadrul muzeelor şcolare. Sunt expuse numeroase unelte din metal, lemn, obiecte de uz casnic, ceramică, obiecte cu valoare etnografică, care constituie comori ale artei noastre populare. Expoziţia, foarte interesantă în felul ei, se bucură de o bună apreciere în rîndul vizitatorilor. Pag. 3 Trustul construcţii industriale Secţia prefabricate din beton Braşov str. Carierei nr. 160 angajează: GESTIONARI MATERIALE DE CONSTRUCŢII DACTILOGRAFĂ MACARAGII AUTORIZAŢI PENTRU MACARA TURN MECANIC DE ÎNTREŢINERE MAŞINI UNELTE LĂCĂTUŞI SUDORI Se asigură cazare şi masă la cantină contra cost pentru nefamiliști. Salariul în acord conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la telefon 2.26.41 — 2.26.42 serviciul personal. NU AVEŢI LOCUINŢĂ CORESPUNZĂTOARE ? — Cu împrumut de la stat — puteţi obţine imediat o locuinţă cu două sau trei camere : LA SFÎNTU GHEORGHE , în cartierul Ciucului în blocul nr. 6 cu apartamente compuse din 2 camere, în zona Liceului, blocul nr. 13, cu apartamente compuse din 2 camere. LA TÎRGU SECUIESC în blocul A. 1, apartamente cu 2 camere, în blocul A. 2, apartamente cu 2 sau 3 camere. LA COVASNA , în blocul nr. 5, apartamente cu 2 camere. Pentru satisfacerea dorinţei dv., adresaţi-vă la întreprinderea judeţeană de gospodărire locativă Sfintu Gheorghe, str. Fabricii nr. 41. C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc ANGAJEAZĂ — ŞEF SERVICIU SALARIZARE. — ŞEF SERVICIU INVESTIŢII Solicitanţii trebuie să fie ingineri sau economişti cu stadiul în producţie de 9 ani. Salarizarea conform H.C.M. 914. Se asigură locuinţe. Informaţii suplimentare se vor obţine zilnic la serviciul personal, între orele 7—15, telefon 64. Centrala cărbunelui Petroşani Valea Jiului cu sediul în Petroşani, str. 23 August nr. 2 ANGAJEAZĂ muncitori necalificaţi bărbaţi, pentru lucrări miniere în subteran, între vîrsta de 18—45 ani. Regim de lucru în subteran: 6 ore pe zi. Se asigură următoarele condiţii : I. CÎŞTIGUL : — In perioada de instruire pentru subteran de 10 zile, se acordă un salariu tarifar de 56 lei pe zi (9,33 lei/oră). — In perioada de acomodare în subteran se acordă un salariu tarifar de 63 lei pe zi (10,50 lei/oră), iar după perioada de acomodare 69 lei pe zi (11,50 lei/oră). — Cei care lucrează în brigăzi la lucrări miniere, beneficiază de un salariu de 76 Iei pe zi (12,66 lei/oră) plus sporul de acord. II. CALIFICAREA : — Există posibilitatea calificării în meseria de miner prin cursuri de calificare organizate pe lingă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din producţie. După calificarea în meseria de miner se poate ajunge la un salariu tarifar de 114 lei pe zi (19,00 lei/oră), plus sporul pentru depăşirea normelor. III. CAZARE: — Pentru nefamilişti se asigură în căminele muncitoreşti ale exploatărilor miniere contra cost (100 lei pe lună), iar pentru familişti în funcţie de posibilităţi se asigură apartamente cu gratuitate de chirie şi încălzire. IV. MASA: — Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la preţul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENT DE PROTECŢIE : — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. VI. ACTE NECESARE LA ANGAJARE : — Pentru cei care au mai lucrat, carnetul de muncă şi nota de lichidare de la ultima unitate. — Pentru cei care nu au mai lucrat, adeverinţă de la Consiliul Popular, din care să reiasă ultima o■upaţie. — Extras de naştere. — Certificat de căsătorie (pentru cei căsătoriţi). — Extrasul de naştere al copiilor. — Buletinul de identitate. — Actul de studii (ultima şcoală absolvită). — Livretul militar, respectiv adeverinţa de recrutare, cu menţiunea scoaterii din evidenţă de către Centrul Militar pe raza căruia domiciliază solicitantul. Cei interesaţi se vor adresa oficiilor Forţei de Muncă în raza căruia domiciliază pentru primirea formelor de repartizare. Cheltuielile de transport pentru cei repartizaţi se suportă de întreprindere.