Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)

1972-01-14 / nr. 536

ANUL V NIr. 536 C­HEMARE (Urmare din pag. 1) triptică, a unui volum de lucrări gospodăreşti şi de înfrumuseţare în valoare de peste 220 milioane lei faţă de 71,6 milioane angaja­ment iniţial. In cadrul acestui volum au fost executate : 4 ba­zine de înot, un teatru de vară,­ o grădină zoologică, 190 km lu­crări de îndiguiri, 37 km garduri vii, plantarea a 216 mii bucăţi arbori de diverse specii şi pomi fructiferi, au fost amenajate 203 baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii. Consiliul popular, analizînd multilateral activitatea desfăşu­rată, în lumina hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al Partidu­lui Comunist Român, a Plenarei Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român din 3—5 no­iembrie 1971, a indicaţiilor cu­prinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, la prima conferinţă pe ţa­ră a secretarilor comitetelor de partid şi a primarilor din comu­ne, precum şi a Legii privind planul cincinal de dezvoltare e­­conomico-socială a Republicii So­cialiste România pe perioada 1971—1975, a evidenţiat noi po­sibilităţi de creştere a potenţia­lului economic, precum şi pentru realizarea de noi obiective edili­­tar-gospodăreşti şi construcţii de interes local. Exprimînd dorinţa unanimă a cetăţenilor judeţului — munci­tori, ţărani, intelectuali — Con­siliul popular al judeţului Hu­nedoara adresează consiliilor populare, tuturor oamenilor mun­cii de pe întreg cuprinsul ţării, chemarea la întrecerea socialis­tă pentru îndeplinirea şi depăşi­rea sarcinilor prevăzute pentru anul 1972, în principal, la urmă­toarele obiective : 1. In industria locală, prin fo­losirea integrală a capacităţilor de producţie şi a utilajelor, prin îmbunătăţirea continuă a proce­selor de fabricaţie, a organizării muncii, generalizarea schimbu­lui II şi extinderea schimbului III, diversificarea producţiei, va­lorificării de noi resurse inter­ne, reducerea consumurilor spe­cifice şi a costurilor de produc­ţie, se vor realiza : — depăşirea planului produc­ţiei globale cu 10,5 milioane lei reprezentînd 2 la sută faţă de planul anual şi a producţiei mar­fă vîndută şi încasată cu 9 mi­lioane lei reprezentînd 2 la sută faţă de sarcina de plan ; — creşterea producţiei de bunuri de consum destinate fondului pie­ţei, livrîndu-se comerţului socia­list un volum suplimentar de mărfuri, în valoare de un milion lei reprezentînd 1,5 la sută faţă de plan ; — depăşirea livrărilor la export cu 200 mii lei valută ceea ce re­prezintă 4,4 la sută faţă de plan; — asimilarea a 30 produse noi, peste cele prevăzute în plan ; — depăşirea sarcinilor stabilite la următoarele sortimente cu : — 500 mii buc. cărămizi şi blocuri ceramice cu o creştere de 4 la sută faţă de plan ; — 500 m.c. prefabricate din beton cu o depăşire de 1,1 la sută faţă de plan ; — 12 000 mc produse de carie­ră şi balastieră cu o depăşire de 4 la sută faţă de plan; — 500 mii lei la mobilă, re­prezentînd 1 la sută faţă de plan; — reducerea preţului de cost,­­peste sarcina planificată cu 0,2 la sută ; — îmbunătăţirea gradului de înzestrare tehnică a unităţilor de industrie locală prin autoutilaje, modernizare, precum şi dezvol­tarea producţiei de piese de schimb. In acest sens, în anul 1972, se vor produce peste plan utilaje şi piese de schimb în va­loare de 4 milioane lei ; — se vor înfiinţa 10 noi secţii de producţie pentru dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum şi materiale de construc­ţii. 2. In sectorul de gospodărie co­munală şi locativă, prin dezvol­tarea reţelei de unităţi şi a pres­tărilor de servicii către populaţie, printr-o mai raţională folosire a mijloacelor materiale şi băneşti, prin mai buna organizare a pro­ducţiei şi a muncii, se vor rea­liza­­ — depăşirea planului de pres­taţii cu 3 la sută, reprezentînd un volum de 10 000 mii lei, din care : — depăşirea planului de pres­tări pentru populaţie cu 2,5 la su­tă, reprezentînd un volum de 3 500 mii lei ; — extinderea reţelelor de ali­mentare cu apă, peste plan, cu 5,0 km ; — extinderea reţelelor de cana­lizare, peste plan, cu 2,0 km ; — racordarea peste plan, la re­ţelele de alimentare cu apă şi canalizare a unui număr de 200 locuinţe existente; — modernizarea, peste plan, a 10 000 mp străzi şi trotuare în localităţi urbane ; — înfiinţarea de activităţi de prestări de gospodărie comuna­lă şi locativă , alimentarea cu a­­pă, canalizare, salubritate, între­ţinere şi reparaţii străzi, prestări în construcţii, gospodărirea fon­dului locativ şi coşerit în 5 lo­calităţi rurale ; — extinderea traseelor de transport în comun cu 35 km, re­prezentînd 6,2 la sută faţă de lungimea existentă la 31 decem­brie 1971. 3. In sectorul de proiectare-sis­­tematizare : — folosirea proiectelor tip şi refolosibile în proporţie de 90 la sută din totalul apartamentelor ce se vor da în folosinţă în 1973, la locuinţele realizate din fon­dul de stat şi proprietate perso­­nală ; — folosirea proiectelor tip şi refolosibile, în proporţie de 80 la sută din totalul obiectivelor social-culturale, ce se vor da în folosinţă în anul 1973 ; — elaborarea proiectelor de execuţie pentru anul 1973 la 60 de obictive înainte de termen, din care­­ 30 pînă la 31 martie şi 30 pînă la 31 mai, iar restul pro­iectelor pînă la data de 30 iunie 1972 ; — folosirea soluţiilor industria­lizate la 68 la sută din numărul de apartamente, prevăzute a fi date în folosinţă în anul 1973, din fondurile statului şi proprie­tate personală; — folosirea soluţiilor industria­lizate la 70 la sută din numărul de obiective social-culturale, pre­văzute a fi date în folosinţă în anul 1973 ; — definitivarea şi aprobarea schiţelor de sistematizare pentru un număr de 9 comune, realizînd astfel pînă la finele anului 1972 schiţele de sistematizare a 86 la sută din totalul comunelor; — reactualizarea şi îmbunătă­ţirea schiţelor de sistematizare pentru un număr de 3 oraşe, ast­fel ca toate cele 12 oraşe din ju­deţ să beneficieze de schiţe de sistematizare reactualizate. 4. în sectorul de investiţii, prin pregătirea din timp a documen­taţiilor şi a amplasamentelor, a utilajelor tehnologice şi urmări­rea execuţiei, se va asigura : — realizarea în trimestrul I 1972 a 22 la sută şi în semestrul I 1972 a 50 la sută din planul a­­nual de investiţii ; , — darea în folosinţă în trimes­trul I 1972 a 15 la sută şi în se­mestrul I 1972 a 40 la sută din numărul total de apartamente planificate din fondurile statu­lui ; — darea în folosinţă în trimes­trul I 1972 a 7, 5 la sută şi în semestrul I 1972 a 40 la sută din numărul total de apartamente proprietate personală planifica­te ; — punerea în funcţiune în tri­mestrul I 1972 a 15 la sută şi în semestrul I a 30 la sută din valoarea fondurilor fixe planifi­cate ; — darea în folosinţă a 10 capa­cităţi şi obiective, cu 10 pînă la 30 zile înainte de termenul pre­văzut prin planul de stat ; 5. In sectorul producţiei de construcţii-montaj, printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii pe şantiere, creşterea indicilor de folosire a utilajelor, introducerea de noi procedee şi soluţii tehnologice, se va asigu­ra : — realizarea în trimestrul I 1972 a 22 la sută şi în semestrul I a 49 la sută din planul anual pe 1972 la producţia de construc­ţii-montaj ; — extinderea acordului global pe şantierele de construcţii la 70 la sută din totalul orelor presta­te în acord ; — reducerea cheltuielilor la 1 000 lei producţie de construc­ţii-montaj cu 2 lei, faţă de sar­cina planificată pe anul 1972 ; — depăşirea nivelului produc­tivităţii muncii planificate pe a­­nul 1972, cu 0,5 la sută ; — realizarea lucrărilor ce se predau în 1972, de o calitate deo­sebită, astfel ca la recepţia de­finitivă să se obţină numai ca­lificative de „bine“ şi „foarte bi­ne“; — executarea în regie a unui volum de construcţii-montaj cu 10 la sută mai mare faţă de rea­lizările din anul 1971. 6. In sectorul de drumuri şi po­duri, prin folosirea judicioasă a capacităţii utilajelor, a staţiilor de preparat mixturi asfaltice, printr-o aprovizionare ritmică cu materiale, precum şi prin dimi­nuarea cheltuielilor cu transpor­tul acestora se va asigura reduce­rea cheltuielilor cu 25 000 lei pe km de drum acoperit cu îmbră­­căminţi asfaltice uşoare, din economiile realizate executîndu­­se peste plan 2 km îmbrăcă­­minţi asfaltice uşoare. 7. Printr-o mai raţională folo­sire şi gospodărire a materiilor prime şi materialelor, prin re­ducerea consumurilor specifice, se vor economisi pe ansamblul e­­conomiei locale : — 200 tone metal; — 200 m.c. material lemnos; — 250 tone ciment. 8. Depăşirea veniturilor proprii la bugetul judeţului cu 10 000 mii lei; se vor obţine de asemenea, beneficii peste plan în valoare de 4 500 mii lei, din care­­ — 1 000 mii lei la industria lo­cală ; — 2 000 mii lei la gospodărirea comunală; — 1 200 mii lei în sectorul cir­culaţiei mărfurilor. 9. în vederea îmbunătăţirii a­­provizionării populaţiei, reţeaua comerţului socialist se va dezvol­ta cu încă 60 unităţi, ce însumea­ză 8 300 m.p. suprafaţă comer­cială, iar planul de desfacere a mărfurilor va fi depăşit cu 20 milioane lei, reprezentînd o creştere de 0,64 la sută faţă de plan. 10. Prin contribuţia în bani şi muncă a locuitorilor se vor rea­liza : — 12 săli de clasă, 9 cămine culturale, 5 dispensare umane, 5 grădiniţe de copii, 4 băi popu­lare, 26 km îndiguiri şi 3 km re­ţele pentru apă potabilă ; — electrificarea a 21 sate şi extinderea reţelelor, existente în alte 5 sate ; — întreţinerea şi repararea a 700 km de drumuri, în care scop se vor efectua 155 mii zile-om cu braţele şi 20 mii zile cu mij­loace de transport cu tracţiune animală şi mecanică ; — împietruirea a 20 km dru­muri de pămînt. 11. Pentru continua înfrumuse­ţare şi buna gospodărire a loca­lităţilor, se vor executa prin muncă patriotică lucrări edilitar­gospodăreşti în valoare de 240 milioane lei, printre care 93 000 mp trotuare, 250 ha amenajări şi întreţineri de spaţii şi zone verzi, amenajarea a 180 baze sportive, solarii şi terenuri de joacă pentru copii, plantarea a 500 mii arbori şi arbuşti şi a 63 km de gard viu, 150 km îndiguiri, taluzări şi consolidări de maluri. 12. în domeniile : învăţămîn­­tului, culturii, educaţiei socialiste şi sănătăţii, se vor urmări şi re­aliza : — aplicarea în viaţă a măsu­rilor stabilite de partid, pentru continua dezvoltare a reţelei de învăţămînt, pentru perfecţionarea tehnicii de lucru şi creşterea pregătirii politico-profesionale a viitoarelor cadre la nivelul exi­genţelor actuale şi viitoare ale economiei naţionale ; — crearea de ateliere şcolare în toate liceele şi şcolile gene­rale, a două ateliere interşcolare, precum şi 7 microferme pe lin­gă şcolile de 10 ani ; — organizarea a 3 complexe de laboratoare şi a 16 cabinete tehnice la şcolile profesionale şi liceele de specialitate ; — pentru educarea moral-ce­­tăţenească, patriotică, prin muncă şi pentru muncă a elevilor, se vor organiza acţiuni voluntar-pa­­triotice, prin care se vor execu­ta lucrări în valoare de 1 milion lei ; din producţia atelierelor şcolare se vor realiza produse în valoare de peste 500 mii lei. A­­ceste activităţi se vor desfăşura sub chemarea : „să facem şcoa­la noastră cea mai frumoasă u­­nitate din judeţ“ şi „în fiecare zi o faptă demnă de un viitor comunist“. — pentru permanentizarea şi dezvoltarea activităţii artistice de amatori şi participarea acestora la înfăptuirea programului adop­tat de Plenara Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân din 3—5 noiembrie 1971, la manifestările organizate pe plan judeţean şi interjudeţean, vor fi antrenate circa 450 colective de artişti amatori , — în scopul satisfacerii cerin­ţelor spirituale mereu crescînde ale oamenilor muncii şi pentru o mai deplină valorificare a poten­ţialului cultural-artistic al jude­ţului, în cursul acestui an se vor desfăşura următoarele acţiuni : întrecerea între brigăzile artisti­ce de agitaţie de la oraşe şi sa­te, la care vor participa peste 200 de formaţii ; festivalul „Că­luşarul“, la care vor fi antre­nate 40 de formaţii ; „Luna tea­trului sătesc de amatori“, cu par­ticiparea unui număr de 200 co­lective, care vor prezenta 600 spectacole, al căror repertoriu va fi orientat spre valorificarea, cu precădere, a dramaturgiei româ­neşti contemporane; festivalul cultural-artistic „Sarmis 1972“, în cadrul căruia vor avea loc simpozioane, mese rotunde, se­siuni de comunicări ştiinţifice, spectacole artistice, întîlniri cu personalităţi ale vieţii cultural­­ştiinţifice, expoziţii de artă plas­tică populară, etc. Pentru cunoaş­terea, păstrarea şi valorificarea vestigiilor istorice de pe cuprin­sul judeţului, reţeaua muzeistică se va extinde cu încă 5 colecţii săteşti. In vederea asigurării u­­nor mai bune condiţii de desfăşu­rare a muncii politice şi cultu­ral-educative, unităţile culturale vor fi dotate cu materiale şi a­­parate de practică culturală, în valoare de un milion lei ; — îmbunătăţirea asistenţei me­dicale, prin folosirea mai efici­entă a bazei materiale existente, a cadrelor medico-sanitare şi utilizarea judicioasă a fondului de medicamente ; — scăderea morbidităţii cu in­capacitate temporară de muncă; — întărirea activităţii de igie­nă şi sanitaro-antiepidemice, pentru consolidarea rezultatelor obţinute în cadrul programelor de sănătate şi lichidarea unor boli infecţioase. Consiliul popular, toţi oamenii muncii din judeţul Hunedoara vor depune eforturi sporite pentru realizarea şi depăşirea angaja­mentelor asumate, contribuind astfel la înfăptuirea măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, pentru ridicarea Româ­niei Socialiste pe cu­lmile înalte ale progresului şi civilizației. VINERI, 14 IANUARIE SFINTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 1445) — Steaua de tinichea — film american — orele 10, 16, 18, 20. TIRGU SECUIESC „8 MAI“ (telefon 391) — Locomo­tiva furată — film englez, ore­le 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13)­ — Los Tarantos — film spaniol — o­­rele 10, 18, 20. INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURĂ (telefon 48) Printre colinele verzi — film românesc, ora 20. BARAOLT CASA DE CULTURĂ (telefon 113) — Romeo şi Julieta — film anglo-italian, ora 20, 16,00—17,00 Teleşcoală. Inducţia electromagnetică. Interesul pen­tru istoria patriei oglindit în o­­perele scriitorilor paşoptişti ; 18,00 Căminul ; 18,50 Aplauze pentru români — cu’ Ansamblul artistic al U.T.C. în Olanda ; 19,10 Tragerea Loto ; 19,20 1001 de seri — „Aventurile lui Bobo“; 19,30 Telejurnalul de seară ; 20,00 Cro­nica politică internă de Eugen Mândrie; 20,10 Film artistic . Vremuri minunate la Spessart; 21,50 Telejurnalul de noapte; 22,50 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göte­borg. Vreme rece cu ger, mai ales noaptea, cerul va fi senin. Vîntul va sufla din nord-vest. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între —14 şi —18 grade, iar ma­ximele între —7 şi —3 grade. Meteorolog de serviciu, IRINA BRINDUŞOIU CUVINTUL NOU Acordul global (Urmare din pag. I) sportul sfeclei de zahăr a fost astfel organizat încît s-a putut stabili cantitatea recoltată de că­tre fiecare membru, luînd ca ba­ză de calcul cantitatea de sfeclă preluată de către fabrica de za­hăr. După predarea sfeclei, s-a acordat 5,6 norme convenționale pentru fiecare tonă de sfeclă, scă­­zînd totodată normele date sub formă de avans pentru această cultură în timpul anului şi care au servit pentru asigurarea ve­nitului minim garantat lunar. Remunerarea definitivă a mun­cii depuse la cultura sfeclei se e­­fectuează acum odată cu retribu­irea tuturor normelor convenţio­­nale, membrii cooperatori pri­mind şi cota de 50 la sută din valoarea depăşirii producţiei de sfeclă şi cele două kg. de zahăr pentru fiecare tonă de rădăcină produse de ei. Deşi la începutul anului metoda de retribuire a­­rătată a fost privită cu rezerve de către mulţi dintre membrii cooperatori, în prezent ei sunt mulţumiţi. Producţia totală de sfeclă a fost depăşită pe coopera­tivă faţă de plan cu o cantitate de 376 tone realizînd un venit în plus de 332.000 lei sumă din care 50 la sută revine membrilor cooperatori în funcţie de contri­buţia pe care au avut-o în rea­lizarea acestei depăşiri. Cooperativa agricolă de produc­ţie din Sîntionlunca, a aplicat sistemul de retribuire pe bază de acord global la culturile de car­tofi (100 hectare) şi sfeclă de za­hăr (70 hectare). Aceste supra­feţe s-au repartizat membrilor cooperatori stabilind sarcini de producţie diferenţiate. In deviz s-a stabilit pe baza lucrărilor planificate ca să se acorde 4­10 norme convenţionale adică 82 lei pentru fiecare tonă de sfeclă de zahăr predată la fabrică şi 4,90 norme convenţionale adică 98 lei pentru fiecare tonă de cartofi, socotind valoarea unei norme con­venţionale la 20 lei conform pla­nului de producţie. In timpul anului membrilor cooperatori li s-au acordat norme convenţionale în raport cu lucră­rile executate de ei, beneficiind lunar de avansuri băneşti. Lucră­rile efectuate au fost evidenţiate pe fişe separate pentru sfecla de zahăr şi pentru cartofi, fapt ca­re a permis ca şi avansurile bă­neşti să se acorde separat pentru lucrările efectuate la cele două culturi. Felul în care s-a organizat re­coltarea cartofilor şi a sfeclei de zahăr a permis cunoaşterea e­­xactă a producţiilor obţinute de către fiecare cooperator. Pentru fiecare membru s-a întocmit o evidenţă clară privind deconta­rea remunerării muncii pe baza rezultatelor obţinute şi a devize­lor întocmite. Pentru recoltele obţinute s-au plătit sumele stabi­lite iniţial pentru fiecare tonă de produs, iar pentru depăşirea pro­ducţiei s-a acordat la cartofi în natură, iar la sfecla de zahăr în bani 50 la sută din producţia, ob­ţinută peste plan. Decontarea re­tribuirii muncii s-a efectuat se­parat pentru normele convenţio­nale realizate prin alte activităţi şi separat pentru culturile retri­buite în acord global. Sistemul de retribuire pe bază de acord global, a dat rezultate bune în toate cooperativele agri­cole în care a fost introdus şi unde conducerile cooperativelor au dat atenţie cuvenită urmări­rii acestei metode, şi unde a exis­tat evidenţa clară a produselor obţinute de către membrii coope­ratori. Generalizarea metodei retribu­irii muncii pe baza acordului glo­bal înseamnă totodată, organ­za­­rea superioară a producţiei în u­­nităţile agricole deoarece eviden­ţa, organizarea muncii, tehnolo­gia folosită se­­impun a fi apli­cate într-o formă superioară. A­­ceastă formă de cointeresare ma­terială a membrilor cooperatori este menită ca împreună cu creşterea gradului de mecanizare şi chimizare a lucrărilor să spo­rească substanţial producţia a­­gricolă, atît în sectorul vegetal cît şi în ramura creşterii animalelor. Omenia - esenţă etică a colectivităţii •Urmare din pag. 1) în special în momentul în care s-a ştiut că lucrurile se precipită. N-am redat detaliat istoricul faptei. De altfel nu urmărim e­­fectul senzaţional. Opinia publi­că n-ar avea prea mult de învă­ţat. Crima e crimă. Dar ce se as­cunde dincolo de ea, urmele pe care le lasă o astfel de faptă. A­­ceasta este important. După cum am mai menţionat, credem că cel mai mult au de suportat co­piii. Una că rămîn pentru toată viaţa cu traume sufleteşti şi al­ta că niciodată şi nimeni nu le va putea reda înapoi tatăl lor. In sala procesului am urmărit cu atenţie fizionomia inculpatului. Am încercat chiar să-i definim caracterul din cele văzute, din cele relatate. Aşteptam să între­vedem o umbră, cel puţin o umbră de remuşcare. Nici gînd. Ca şi cum actul săvîrşit ar fi fost pentru el doar o simplă răz­bunare. Zîmbea sfidător peste capetele plecate de ruşine în fa­ţa completului de judecată. De altfel atitudinea lui ţine întocmai de psihologia tuturor criminali­lor. După ce trec de momentul şoc privesc totul ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic. Oameni renegaţi şi fără scrupule, căro­ra nu le putem atribui calitatea de OM. Dar cel mai întristător din toa­tă această poveste şi care ar tre­bui să dea de gîndit multora, este laşitatea unor oameni din sat prezenţi şi aflaţi în imediata a­­propiere a victimei în momentul în care inculpatul s-a repezit asupra lui A. S. Erau de faţă du­pă cum bine a declarat Feher Carol, Opra Ianos, Szabó Gabor şi Opra Barabas, care n-au în­treprins nimic pentru a opri co­miterea crimei. Au preferat să se retragă unul cîte unul spre casele lor, lăsîndu-şi tovarăşul pradă loviturilor­ inculpatului. Se vede, că cei patru săteni au ui­tat că sînt și ei oameni și că trebuiau să dovedească măcar o fărîmă de omenie ? !... Un alt martor, Kelemen Ianos care trecea pe drum în vreme ce Opra Tamas Alexe se refugia în curtea fratelui său, a observat că în drum sta într-o băltoacă de sînge un om. N-a avut nici măcar curiozitatea să vadă da­că acesta mai trăieşte şi a fugit ca un laş spre casă. Mai poate fi vorba aici de sentimentul umani­tăţii?!! Pentr­u aceasta nu e ne­voie să ai cine ştie ce cunoştinţe, este suficient dacă eşti om ca să te poţi comporta omeneşte. Poate dacă aceşti săteni interveneau, astăzi n-ar mai fi trebuit să ne referim la o crimă atît de crudă, n-ar mai fi rămas nişte minori fă­ră tată, n-ar mai fi plîns cele două soţii. Dar se vede treaba că ome­nia acelor săteni a rămas undeva departe, în afara simţirii şi con­ştiinţei lor. Căutătorii de comori La Muzeul judeţean din Sfântu Gheorghe s-a deschis expoziţia „Căutătorii de co­mori“, organizată de Consiliul judeţean al Organizaţiei pio­nierilor, alcătuită pe baza li­nei minuţioase selecţii din materialele adunate de pionie­rii şi elevii şcolilor generale în cadrul muzeelor şcolare. Sunt expuse numeroase unel­te din metal, lemn, obiecte de uz casnic, ceramică, obiecte cu valoare etnografică, care constituie comori ale artei noastre populare. Expoziţia, foarte interesantă în felul ei, se bucură de o bu­nă apreciere în rîndul vizita­torilor. Pag. 3 Trustul construcţii industriale Secţia prefabricate din beton Braşov str. Carierei nr. 160 angajează: GESTIONARI MATERIALE DE CONSTRUCŢII DACTILOGRAFĂ MACARAGII AUTORIZAŢI PENTRU MACARA TURN MECANIC DE ÎNTREŢINERE MAŞINI UNELTE LĂCĂTUŞI SUDORI Se asigură cazare şi masă la cantină contra cost pentru nefamiliști. Salariul în acord conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la telefon 2.26.41 — 2.26.42 serviciul personal. NU AVEŢI LOCUINŢĂ CORESPUNZĂTOARE ? — Cu împrumut de la stat — puteţi obţine imediat o locuinţă cu două sau trei camere : LA SFÎNTU GHEORGHE , în cartierul Ciucului în blocul nr. 6 cu aparta­mente compuse din 2 camere, în zona Liceului, blocul nr. 13, cu apartamente compuse din 2 camere. LA TÎRGU SECUIESC în blocul A. 1, apartamente cu 2 camere, în blocul A. 2, apartamente cu 2 sau 3 camere. LA COVASNA , în blocul nr. 5, apartamente cu 2 camere. Pentru satisfacerea dorinţei dv., adresaţi-vă la între­prinderea judeţeană de gospodărire locativă Sfintu Gheor­ghe, str. Fabricii nr. 41. C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc ANGAJEAZĂ — ŞEF SERVICIU SALARIZARE. — ŞEF SERVICIU INVESTIŢII Solicitanţii trebuie să fie ingineri sau economişti cu stadiul în producţie de 9 ani. Salarizarea conform H.C.M. 914. Se asigură locuinţe. Informaţii suplimentare se vor obţine zilnic la serviciul personal, între o­­rele 7—15, telefon 64. Centrala cărbunelui Petroşani Valea Jiului cu sediul în Petroşani, str. 23 August nr. 2 ANGAJEAZĂ muncitori necalificaţi bărbaţi, pentru lucrări miniere în subteran, între vîrsta de 18—45 ani. Regim de lucru în subteran: 6 ore pe zi. Se asigură următoarele condiţii : I. CÎŞTIGUL : — In perioada de instruire pentru subteran de 10 zile, se acordă un salariu tarifar de 56 lei pe zi (9,33 lei/oră). — In perioada de acomodare în subteran se a­­cordă un salariu tarifar de 63 lei pe zi (10,50 lei/oră), iar după perioada de acomodare 69 lei pe zi (11,50 lei/oră). — Cei care lucrează în brigăzi la lucrări minie­re, beneficiază de un salariu de 76 Iei pe zi (12,66 lei/oră) plus sporul de acord. II. CALIFICAREA : — Există posibilitatea calificării în meseria de miner prin cursuri de calificare organizate pe lingă fiecare exploatare, cu sau fără scoatere din produc­ţie. După calificarea în meseria de miner se poate ajunge la un salariu tarifar de 114 lei pe zi (19,00 lei/oră), plus sporul pentru depăşirea normelor. III. CAZARE: — Pentru nefamilişti se asigură în căminele muncitoreşti ale exploatărilor miniere contra cost (100 lei pe lună), iar pentru familişti în funcţie de posibilităţi se asigură apartamente cu gratuitate de chirie şi încălzire. IV. MASA: — Se asigură la cantinele exploatărilor miniere, contra cost, la preţul de 13 lei pentru 3 mese pe zi. V. ECHIPAMENT DE PROTECŢIE : — Se asigură gratuit, iar cel de uzură cu 50 la sută reducere. VI. ACTE NECESARE LA ANGAJARE : — Pentru cei care au mai lucrat, carnetul de muncă şi nota de lichidare de la ultima unitate. — Pentru cei care nu au mai lucrat, adeverinţă de la Consiliul Popular, din care să reiasă ultima o­­­■upaţie. — Extras de naştere. — Certificat de căsătorie (pentru cei căsătoriţi). — Extrasul de naştere al copiilor. — Buletinul de identitate. — Actul de studii (ultima şcoală absolvită). — Livretul militar, respectiv adeverinţa de re­crutare, cu menţiunea scoaterii din evidenţă de către Centrul Militar pe raza căruia domiciliază solicitan­tul. Cei interesaţi se vor adresa oficiilor Forţei de Muncă în raza căruia domiciliază pentru primirea formelor de repartizare. Cheltuielile de transport pentru cei repartizaţi se suportă de întreprindere.

Next