Cuvîntul Nou, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 527-550)

1972-01-14 / nr. 536

Pag. 4 Lovitură, de stat în Ghana ACCRA 13 (Agerpres).­­ Lo­­cotenent-colonelul Mike Acham­­pong a anunţat, la postul de ra­dio Accra, că un grup de ofiţeri şi civili a preluat puterea în Ghana, în urma unei lovituri de stat care a avut loc în noaptea de miercuri spre joi. Fostul pre­mier, Kofi Rusia, a fost înlăturat din funcţie. După cum relevă a­­genţiile de presă, Kofi Rusia se afla la Londra, pentru tratament medical, în momentul loviturii de stat. Mike Achampong a declarat că ţara va fi guvernată de acum înainte de un Consiliu al redeş­teptării naţionale, compus din re­prezentanţi ai armatei şi lideri civili. Totodată, el a menţionat că reprezentanţi ai sindicatelor, fermierilor şi ai unor organizaţii obşteşti vor face parte din noul organism, cu titlul de consilieri. Aceasta este cea de-a doua lo­vitură de stat care are loc în Ghana, după cucerirea indepen­denţei în anul 1957. Intre 24 fe­bruarie 1966, data la care a fost răsturnat de la putere fostul pre­şedinte, Kwawe N’Krumah, şi 30 august 1969, ţara a fost condusă de un grup de ofiţeri superiori, în frunte cu generalul Abrefa Afrifa, în urma alegerilor des­făşurate în august 1969 şi cîşti­­gate de Partidul progresului, a avut loc trecerea la puterea civilă; funcţia de prim-ministru al ţă­­­­rii, în septembrie 1969, a fost pre­luată de Kofi Rusia. După alegerile din Finlanda HELSINKI 13 (Agerpres). — După alegerile generale anticipa­te, desfăşurate la 2 şi 3 ianuarie, cercurile politice finlandeze cau­tă acum să definească fizionomia viitorului guvern — anunţă zia­rul francez „Le Monde“, publi­­cînd o corespondenţă din Hel­sinki. Totuşi, subliniază ziarul, liderii evită să se pronunţe prea clar înaintea reuniunii direcţiu­nilor partidelor lor. învingătorii recentei consultări electorale, so­­cial-democraţii, s-au exprimat — prin intermediul secretarului partidului, K. Sorsa, — în favoa­rea formării unui guvern de cen­­tru-stînga, cît mai larg posibil, care să răspundă formulei „fron­tului popular“ ce a servit drept platformă guvernamentală după 1966. In fapt, apreciază ziarul, rezul­tatele alegerilor nu au clarificat în suficientă măsură lucrurile, deoarece finlandezii au ales un parlament care nu diferă prea mult de cel precedent. Situaţia din ţară reclamă un cabinet pu­ternic: trebuie pus la punct un dificil acord-cadru asupra salarii­lor, pentru a prelungi durata contractelor colective de muncă ; de asemenea, trebuie organizate relaţiile economice ale Finlandei cu Piaţa comună. Pe de altă par­te, problema veniturilor agricole, care a divizat cabinetul premie­rului Karjalainen şi a determinat pe preşedintele Urho Kekkonen să dizolve parlamentul, în oc­tombrie trecut, a rămas tot în suspensie. Pentru moment, afacerile cu­rente sînt rezolvate de guvernul de „gestiune“ prezidat de Teuvo Aura, instalat la sfîrșitul lunii octombrie. Președintele Kekko­nen dispune de un oarecare timp pentru a lua o hotărîre. Intr-ade­văr, conchide cotidianul francez, primele consultări oficiale asup­ra formării unui guvern nu vor avea loc decît după reuniunea inaugurală a noului parlament, probabil în luna februarie. (Urmare din pag. 1) taţi mari, deoarece armata ei de 90.000 militari, aflată în Cuba, trebuia să lupte împotri­va a 170.000 soldaţi şi ofiţeri americani. Cu toate că o putere colo­nială trebuie să dispună, în principiu, de o flotă maritimă militară puternică, pentru a-şi asigura dominaţia în ţările o­­cupate, flota spaniolă era, în perioada respectivă, atît de slabă încît nu prezenta o a­­meninţare cît de cît serioasă pentru flota americană. De altfel, în această privinţă este citat un episod, aparent anec­dotic, dar care s-a petrecut în realitate. Pentru a ocupa for­tăreaţă „Guam“, deţinută în acele timpuri de spanioli, a fost trimis crucişătorul ameri­can „Charleston“. Apropiindu­­se de fortăreaţă, el a tras şapte lovituri de tun, dar a fost nevoit să înceteze focul,­­ văzînd că o şalupă se apropie de el dinspre fortăreaţă. Ofi­ţerul spaniol aflat în şalupă a adus căpitanului cruciătoru­­lui scuzele comandantului for­­tăreţei, care declara că nu are în depozitele sale de muniţii nici măcar cantitatea de praf de puşcă necesară pentru o salvă de salut, nicidecum pentru a purta un război. Se înţelege­ că toate acestea nu puteau determina Spania să dorească un război cu S.U.A. Şi, totuşi,conflictul a a­­vut loc. Deşi scurt, războiul a avut o preistorie lungă, deoarece a început să fie pregătit de S.U.A. încă din februarie 1895, cînd aici s-a dezlănţuit o pu­ternică propagandă antispa­niolă. Această campanie a avut ca pretext cruzimile trupelor spaniole care au reprimat în singe iuţită patrioţilor cuba­nezi. Dacă opinia publică era, într-adevăr, indignată, pentru oficialităţi aceste cruzimi au fost doar pretextul campaniei ; monopolurile americane nu doreau de fapt o Cubă inde­pendentă şi liberă, ci una ca­re să le furnizeze,, ieftin, za­hăr şi tutun. Se ştie, de altfel, că preşe­dintele Cleveland „sondase te­renul“ dacă nu cumva poate ajunge la o înţelegere cu gu­vernul spaniol în privinţa cumpărării Cubei, pentru o e-­­­ventuală folosire a ei ca bază maritimă militară în Marea Caraibilor, în vederea institui­rii unui control direct asupra zonei Canalului Panama. Pregătirile de război s-au intensificat și mai mult după evenimentele din 12 ianuarie 1898, cînd 5 000 de partizani ai colonialiștilor spanioli au or­ganizat la Havana o demon­straţie. Aceasta nu a avut o influenţă asupra desfăşurării generale a evenimentelor din insulă, dar a oferit Statelor Unite posibilitatea de a o ca­tegorisi ca o „ameninţare“ la adresa S.U.A. şi­­pentru a tri­mite spre ţărmurile Cubei o escadră compusă din cinci nave de război. Din punct de vedere militar şi propagandistic, războiul era deci pregătit, rămînînd să se găsească doar pretextul nece­sar. Şi el a fost găsit. . La 24 ianuarie 1898, minis­trul marinei al S.U.A. a­­anun­­ţat că crucişătorul american „Man“ va face o vizită de prietenie la Havana. America­nii erau atît de grăbiţi, încît n-au aşteptat nici măcar ca guvernul spaniol să accepte o­ficial această vizită: la 25­ ia­nuarie, fortul Morro, de la intrarea în portul Havana, tră­gea deja salvele de salut în cinstea navei americane. Gu­vernului spaniol nu-i rămînea altceva de făcut decît să salu­te şi el vizita — şi să anunţe că va trimite, la rîndul său, o navă militară, într-o vizită de prietenie la New York. Inu­til să precizăm că vizita de răspuns n-a avut loc. In dimineaţa zilei de 15 fe­bruarie, în rada portului Ha­vana s-a auzit o explozie pu­ternică şi crucişătorul ameri­can „Man“ s-a scufundat îm­preună cu 266 marinari — a­­dică aproximativ trei sferturi din echipajul său ... La 11 a­­prilie,­­preşedintele S.U.A. de­clara că „intervenţia este da­toria noastră, deoarece nava americană a fost scufundată chiar lingă ţărmurile Statelor Unite“. Preşedintele justifica războiul prin existenţa unei ameninţări la adresa securi­tăţii S.U.A. — ceea ce, chiar dacă scufundarea crucişătoru­lui ar fi fost un act agresiv deliberat, ar fi fost o exagera­re. La 20 aprilie, ambasadorul american la Madrid prezenta guvernului spaniol un ultima­tum prin care Statele Unite cereau ca Spania să renunţe la Cuba şi să-şi retragă for­ţele militare de pe insulă. Ter­menul ultimatumului era 23 a­­prilie, dar la 22 aprilie flota americană pornea deja spre apele teritoriale ale Cubei pen­tru a interveni. In ziua urmă­toare, o altă escadră a pornit spre Filipine. Preşedintele a a­­nunţat, de asemenea, chema­rea sub arme a unui continent de 25 000 voluntari. Războiul hispano-american s-a încheiat printr-o victorie rapidă a Statelor Unite. Spa­nia a fost nevoită să renunţe­­ la Indiile de Vest şi la Fili­pine. Cuba s-a transsformat, pentru mulţi ani, într-o semi­colonie a S.U.A., pînă cînd a fost eliberată de sub domina­ţia dictatorului Batista, de for­ţele revoluţionare, în 1959. Războiul victorios al State­lor Unite ale Americii împo­triva Spaniei a şters repede din memorie tragedia scufun­dării crucişătorului „Man“ şi pieirii în abis a 266 marinari. Dar ca şi în alte cazuri ase­mănătoare, asupra incidentu­lui din golf Havana planează şi astăzi o ţâfnă care nu a pu­tut fi clar şi definit,«­ elucida­­ tă. Enigma crucişătorului „Man 44 Șomeri demonstrînd pe una din străzile Londrei. Luptele din Laos XIENG QUANG 13 (Agerpres). — Săptămîna aceasta, forţele pa­triotice laoţiene au pus complet stăpînire pe sectorul Ban Nhik, după ce au alungat trupele ina­mice cantonate pe şoseaua nr. 23 la 20 kilometri vest de Paksong — informează agenţia Khaosan Pathet Lao. Cu acest prilej, cîte­­va sute de militari inamici au fost scoşi din luptă, au fost dobo­­rîte două aparate de zbor ame­ricane şi capturate diverse ar­me, printre care cinci piese de artilerie grea. Potrivit aceleiaşi surse, între 25 decembrie 1971 şi 3 ianuarie a.c., populaţia şi forţele armate ale Pathet Lao din sudul Laosu­­lui au scos din luptă, în apro­pierea orașului Paksong, 730 mi­litari inamici și au distrus și au capturat o cantitate importantă de material de război. CUVINTUL NOU Noi acţiuni greviste în Italia probleme ale calificării profesio­nale, precum şi în apărarea lo­curilor de muncă. Asemenea gre­ve, însoţite de manifestaţii, au avut loc la întreprinderile pro­ducătoare de automobile „Alfa- Romeo“ şi la firma de radio-mag­­netofoane „Lesa“ din Milano. Personalul întreprinderii produ­cătoare de automobile „Lancia“, din Bolzano, a protestat împotri­va unei acţiuni judiciare pe care conducerea a intentat-o unui nu­măr de 35 de muncitori, în ur­ma unei greve ce a avut loc în luna noiembrie, anul trecut. La uzinele „Pirelli“ au avut loc gre­ve perlate în sprijinul obţinerii unor îmbunătăţiri ale condiţiilor de muncă. Greve de scurtă dura­tă au declarat şi metalurgiştii din Genova. Relatînd despre acţiunile gre­viste presa italiană publică, de asemenea, date cu privire la re­ducerea locurilor de muncă în­­tr-o serie de sectoare de activita­te. Numai în 1971, numărul oa­menilor muncii ocupaţi în pro­ducţie s-a redus cu 339 000, cif­ra şomerilor ating­înd 1 300 000. ROMA 13 (Agerpres). — Noi acţiuni greviste au fost declarate în ultimele zile în Italia, în spri­jinul unor revendicări privind a circulară a secretarului general al O.N.U. NEW YORK 13 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt al Organi­zaţiei Naţiunilor Unite a anun­ţat că secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, a adre­sat o circulară tuturor şefilor de departamente ai Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, prin care le cere să reducă cheltuielile, spre a contribui la redresarea situației financiare a O.N.U. Măsurile ini­ţiate de secretarul general vor contribui la realizarea unor eco­nomii de aproximativ 4 milioane dolari pe anul în curs. Printre a­­ceste masuri figurează reducerea la minimum a consultanţilor co­laboratori, blocarea temporară a angajărilor pe funcţiile disponibi­le, reducerea consumului de ma­teriale şi utilizarea mai eficientă a instalaţiilor şi aparaturii aflate în posesia O.N.U. Situaţia negrilor din Republica Sud-Africană ADDIS ABEBA 13 (Agerpres). — Situaţia a peste cinci milioane de negri, care trăiesec în rezer­vaţiile din Republica Sud-Afri­cană, este deosebit de critică şi se agravează ca rezultat al poli­ticii de strămutare, cu forţa, în rezervaţii a populaţiei africane, politică promovată­­ de guvernul de la Pretoria, se arată într-un document al Naţiunilor Unite difuzat la Addis Abeba. Raportul intitulat „Nivelul de viaţă al africanilor din R.S.A.“ relevă că situaţia populaţiei de culoare, care trăieşte în oraşele din Re­publica Sud-Africană, nu se deo­sebeşte cu nimic de cea a negri­lor care populează rezervaţiile răspîndite pe întreg teritoriul ţă­rii. Salariul real al acestora es­te în continuă scădere. în cartie­rele africane din Johannesburg, veniturile realizate de majorita­tea locuitorilor nu le asigură nici măcar condiţii minime de trai. Şomajul în masă face ravagii în rîndurile familiilor africane. Po­trivit datelor cuprinse în raport, fiecare al patrulea african este şomer. Pentru africani, scriu au­torii documentului, în R.S.A. nu există, practic, asistență medica­lă, la 100 000 de oameni de cu­loare revenind un medic. , SECRETARUL GENERAL AL O.N.U., KURT WALDHEIM, a avut o întrevedere, cu Gunnar Jarring, reprezentantul său spe­cial în Orientul Apropiat. Cei doi interlocutori, precizează agenţia A. P., au făcut o trecere în revistă a situaţiei din Orientul Apropiat şi au stabilit sarcinile imediate ale misiunii lui Jarring. • LA NICOSIA a fost semnat protocolul privind schimburile co­merciale dintre Republica Socia­listă România şi Republica Cipru în anul 1972. Protocolul prevede o majorare a acestor schimburi cu 20 la sută faţă de anul precedent. România va exporta în Cipru tractoare, maşini unelte, diverse maşini, produse chimice, produse din lemn, bunuri de larg consum, materiale de construcţii, etc., şi va importa citrice, piei, mine­reuri, produse textile, diverse pro­duse manufacturate, lînă şi alte produse. •­­ ZIARUL NIPON „VO­­MIURI“ relevă, într-un articol consacrat poluării atmosferei şi urmărilor vicierii mediului încon­jurător asupra sănătăţii a oame­nilor, date din care rezultă că, în ultimii ani, în Japonia, din cauza „Smog“-ului, au murit a­­proape­ 100 de persoane. Num­ai la Osaka, Kawasa Kawasaki şi în alte centre industriale nipone nu­mărul persoanelor înregistrate o­­ficial ca bolnave din cauza poluă­rii atmosferei a depășit deja 6 000. • GRIPA DE TIP „HONGK­ONG II“, care bîntuie în Olanda, a atins punctul culminant, a de­clarat mirecuri un purtător de cu­vînt al Ministerului olandez al Sănătăţii Publice. La fiecare 10 000 de locuitori, a spus el, se înregistrează săptămînal 60 de cazuri de gripă. Purtătorul de cuvînt a­ precizat că numărul celor bolnavi este mult mai mic decît anul trecut, cînd la fiecare 1.000 de locuitori au existat 140 de cazuri de gripă. • SCHIMBURILE COMER­CIALE DINTRE R. F. A GER­MANIEI ȘI S.U.A. în primele 11 luni ale anului trecut s-au sol­dat cu un deficit de 18 milioane dolari pentru Statele Unite. Exporturile vest-germane în S.U.A., în perioada respectivă, au fost evaluate la 3,44 miliarde do­lari, în timp ce exporturile ameri­cane în R.F.G. au fost de 3,26 miliarde dolari.­­ PRINCIPALELE TREI CON­CERNE DE AUTOMOBILE DIN S.U.A. au primit autorizarea gu­vernului, pentru a proceda la o nouă majorare a preţurilor la modelele de automobile ce le vor lansa în acest an. Ford, Chrysler şi General Motors au justificat această nouă majorare a preţu­lui, de aproximativ unu la sută, de costul echipamentului de secu­ritate suplimentar al noilor mo­dele.­­ OPOZIŢIA LABURISTĂ a hotărît, miercuri seara, să proce­deze la o nouă acţiune, de ultimă oră, menită să împiedice guver­nul Heath să semneze tratatul de aderare a Angliei la Piaţa co­mună. In acest scop, liderii laburişti au formulat o moţiune ce va fi supusă dezbaterii Camerei Comu­nelor la 20 ianuarie, exact cu două zile înaintea semnării la Bruxelles a acordului de adera­re. Moţiunea cere guvernului să nu semneze Tratatul de aderare la Piața comună, atît timp cît textul complet al acestui tratat nu va fi fost prezentat spre a­­probare Parlamentului. **­ i ) ANUL V NIr. 536 din tarile BERLIN. — Puterea totală a centralelor electrice care urmează să fie date în exploatare în R.D. Germană pînă în anul 1975 va fi de circa 5,9 — 6,4 milioane kilowaţi, cifră care include şi puterea de care va dispune centrala atomo­­electrică în curs de construcţie în regiunea oraşului Rostock. După cum relevă ziarul „Neues Deutschland“, în produ­cerea de energie electrică va continua să joace un rol deo­sebit de important gazul natural, petrolul şi cărbunele. în acest scop, producţia de gaze naturale urmează să crească în R.D. Germană pînă în anul 1975 la aproximativ 11,4—14 miliarde metri cubi anual, cantităţi suplimentare de gaze urmînd a fi importate începînd din anul 1973. BUDAPESTA. — In acest an, conform planului, industria ungară de aluminiu va furniza economiei naţionale 2,42 mi­lioane tone de bauxită, 567 000 tone de alumină, 67 700 tone de aluminiu şi 106 600 tone de semifabricate. Valoric, produc­ţia acestei ramuri industriale se va cifra la 8 miliarde fo­­rinţi, faţă de 7 miliarde forinţi în 1971. Volumul producţiei va spori cu peste 14 la sută, ceea ce depăşeşte considerabil nivelul mediu de creştere a producţiei industriale ungare. Valoarea investiţiilor destinate dezvoltării industriei de­­aluminiu se ridică, în acest an, la 2 miliarde forinţi. Prin­tre principalele obiective la care se va lucra în 1972 se nu­mără fabrica de alumină din Ajka­ şi mina de bauxită „Halimba 3“. Această exploatare va da în acest an 400 000 tone de bauxită, capacitatea ei finală fiind de 600 000 tone pe an. PEKIN. — Provincia Hunan din China centrală și-a în­cheiat planul valoric de produse industriale pe anul trecut cu zece zile înainte de termen, înregistrînd în acelaşi timp o creştere de 13 la sută faţă de 1970. Printre produsele la care planul a fost depăşit se numără fonta, oţelul, cocsul, aluminiul, maşinile unelte, tractoarele, motoarele Diesel, hîrtia, produsele sodice şi bumbacul. Pe de altă parte, în aceeaşi provincie au fost construite mai mult de 120 fabrici şi ateliere pentru producţia şi în­treţinerea de maşini agricole. Au fost, de asemenea, con­struite şi date în funcţiune peste 40 uzine de îngrăşăminte pentru agricultură. MOSCOVA. — In anii puterii sovietice au fost create universităţi în toate centrele republicane ale U.R.S.S. şi în unele oraşe mari, numărul lor ajungînd la 51, urmînd să fie înfiinţate şi în acest an alte 4 universităţi. Şcoala superioară sovietică dispune de un mare poten­ţial tehnic şi ştiinţific. La catedrele universităţilor şi institu­telor lucrează 348 000 de profesori şi cercetători ştiinţifici. De asemenea, 600.000 de studenţi participă la efectuarea u­­nor cercetări ştiinţifice necesare economiei naţionale. Despre eficienţa cercetărilor efectuate în cadrul univer­sitar vorbeşte şi faptul că în anul 1971 au fost distinşi cu Premiul de stat 16 oameni de ştiinţă din diferite institute de învăţămînt superior. VARŞOVIA.­­ Uzina de autoturisme din Varşovia a produs în 20 de ani de existenţă 500 000 de automobile, prin­tre care 100 000 de autoturisme purtînd marca „Polski Fiat“ realizat în ultimii patru ani. , Planul uzinei pe anul 1972 prevede fabricarea unui nu­măr de 59 000 automobile de tip „Polski Fiat“, producţia a­­nuală­­ urmînd să crească în expresie valorică de la 10 la 13 miliarde zloţi. Se prevede, totodată, ca, pînă la sfîrşitul cincinalului în curs, producţia de „Fiaturi“ poloneze să se dubleze în raport cu cea actuală. In vederea atingerii aces­tui obiectiv, în marea întreprindere varşoviană se desfăşoa­ră o activitate neîntreruptă de perfecţionare şi modernizare a producţiei. Efervescenţă politică şi socială în Spania Catalonia şi Ţara Bascilor au cunoscut d­in nou, in cursul ultimelor săptămîni, o serie de conflicte sociale. Opt mii de muncitori şi-au întrerupt lucrul în cursul lunii decem­brie şi în prima săptămină a lui ianuarie, în regiunea Bar­­celoniei şi în provincia bască Guipuzcoa, pentru a sprijini revendicările lor formulate în negocierea privind contractele colective de muncă, d­intre ca­re multe trebuiau reînnoite la începutul anului. Aceste acţiuni succed grevelor care au para­lizat, în octombrie şi noiem­brie, două dintre cele mai importante uzine din Catalo­nia : Seat (uzină constructoare de automobile) cu 20 000 de muncitori, şi societatea „Roc­­ca“ (constructoare de radia­toare) cu 6 000 de muncitori. Tulburările au afectat, în e­­senţă, sectorul textil şi extrac­tiv din Catalonia, siderurgia şi întreprinderile de aparate de protecţie din Ţara Basci­lor. In Catalonia, 1 000 de mi-­­ neri de la minele de potasiu­­ din Salieni şi de la Barenys­­ au încetat lucrul la 5 ianua-­­ rie, in sprijinul revendicărilor­­ lor economice, cu ocazia re-­­ înnoiri contractelor colective,­­ continuind tactica folosită în­­ decembrie de 3 500 muncitori­­ din 34 de întreprinderi textile / c­atalane. D­in provincia Guipuzcoa,­­ 2 000 de muncitori de la în-­­ treprinderea siderurgică „Pa­­­­tricio Echeverria“ au încetat­­ lucrul între 4 şi 7 ianuarie,­­ iar­­1 000 de muncitori apar-­­ ţinind unor întreprinderi mici­­ şi mijlocii „specializate în pro-­­ ducerea de aparatură de preci-­­ zie, se află, de asemenea, în­­ grevă de mai multe săptă- ^ mini, în sprijinul revendică- , rilor lor. In regiunea Madrid,­­ o anumită efervescenţă se ma-­­ nifestă în sectoarele transpar-­­ turilor, comunicațiilor, meta- I lurgiei și tipografiilor, care­­ sunt în mod tradițional cele­­ mai active în lupta socială. / G.L‘Humanite) \ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­­ cartierul Simeria, telefoni 13­88. Abonamentele se fac la oficiile softale şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. 1. Tiparul­­ Tipografia Sfîntu Gheorghe

Next