Cuvîntul Nou, martie 1972 (Anul 5, nr. 576-602)

1972-03-01 / nr. 576

Pentru râspîndirea ştiinţei şi culturii Casa orăşenească de cultu­ră din Baraolt, desfăşoară o frumoasă activitate de răs­­pîndire a ştiinţei şi culturii în rindul locuitorilor oraşu­lui şi ai comunelor aparţină­toare. In primele două luni a­­le anului s-au desfăşurat 27 de acţiuni culturale, la care au participat 2.897 spectatori. Formaţiile artistice ale casei de­­cultură au dat 8 spectaco­le la care au luat parte 2.159 amatori de cultură. La acestea se mai adaugă şi 12 spectacole în deplasare cu participarea unui număr de 2.955 spectatori. ZAKARIAS ATTILA, corespondent PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÄ I » a Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Foto: A. BARTUA In mijlocul „cetăţii“ amido­nului, oamenii... Bazată pe succese, creşterea şeptelului poate atinge noi cote Avantajele oferite de stat mun­citorilor din agricultură, ţărani­lor individuali, în scopul m­ăririi şeptelului de animale, s-au ma­terializat în Intorsura Buzăului şi comunele aparţinătoare, prin­­tr-o creştere rapidă a numărului de animale. Astfel, în ianuarie 1972, s-a înregistrat o creştere de 930 bovine, (din care peste 300 vaci , cu lapte), 166 cabaline, 2.340 de porcine şi 1.700 de ovine faţă de anul precedent. Acest fapt a dus implicit la creşterea numărului de contracte făcute de locuitori cu statul, la carne, lapte şi lină, zona buz­elor fiind în prezent fruntaşă pe judeţ în ceea ce pri­veşte contractarea animalelor. în obţinerea rezultatelor de pînă acum un rol deosebit l-a a­­vut personalul circumscripţiei sa­nitare veterinare din Intorsura Buzăului, condus cu competenţă de dr. Gheorghe Bîgiu, şi tehni­cianul Atanase Morar, care nu şi-au precupeţit niciodată timpul lor liber, pentru a trata animalele bolnave, desfăşurînd în acelaşi timp o susţinută acţiune profilac­tică . . „Cu toate acestea —­­ ne mărtu­riseşte tovarăşul dr. Gheorghe Bîgiu — rezultatele ar fi putut fi mult mai bune, dacă în anii tre­cuţi, datorită ploilor abundente, unele locuri bune de păşunat, (Lunca Feneş şi Floroaia Mare din Intorsura Buzăului, Lunca Bobocii şi Lunca Ciume­rnicului din Sita, Lunca Sărămaşului, Na­­deş şi Constanda ,din Barcani), nu ar fi fost acoperite de apă, o pe­rioadă îndelungată, ceea ce a produs infestarea bovinelor şi o­­vinelor cu fasciola­ hepatica. în ciuda măsurilor luate de circum­scripţia sanitară, situaţia nu a putut fi remediată (ea depăşind posibilităţile de rezolvare ale cir­cumscripţiei), fapt ce a dus la un indice de mortalitate destul de mare. Această situaţie se va re­peta şi în anii viitori, dacă orga­nele locale nu vor lua măsuri de drenare pentru evacuarea apelor care băltesc pe păşuni. Este necesar să se apuce urgent de săpatul canalelor pentru că, altfel aceste lunci rămîn neutili­zabile, fiind adevărate focare de infecţie pentru toate bovinele şi ovinele din această zonă. Se im­pune de asemeni ca pe păşu­nile alpine să se construiască a­­dăposturi pentru animale, fiindcă AL. STÄUBLE (Continuare în pag. a 3-a) La blocurile de locuinţe din intorsura­ re se ridică la blocurile de locu­inţe din oraş, nu văd cum s-ar putea rezolva situaţia. (Constantin Lambrino). Referindu-ne la ultima afirma­ţie, menţionăm că lucrurile stau întocmai. O dovadă este şi aceea că la adunarea generală a aso­ ______________________________ 9 .S " Vinovaţii se ştiu, dar nu tre, dar pînă cînd soseşte la faţa c­aţiei locatarilor, nu a participat car telefonic. Nu înţeleg de ce se­ toresc uneori atît neglijenţei con-Iar s-a spart ţeava de la vi­­neficiarul lor direct. Deşi locata- suficientă atenţie problemelor ca­ a oraşului Intorsura Buzăului sunt Unele trebuie să le remedieze tente la blocurile de locuit. Pe stalaţia de apă şi mi-a inundat a­­partamentul. Nu ştiu ce să mai fii cunosc această situaţie, ei vin la noi cu numeroase sesizări pe fac. E pentru a doua oară cînd care nu le putem rezolva — ne­mi se întîmplă așa ceva... Parche­ fiind de competenţa noastră ... Nul a început să se deterioreze, decît printr-un telefon la organul mobila la fel, pereții sînt umezi... — In apartamentul unde locu­discutabile — ne spune tovarăşul constructorul (avem în vedere şi viitor, şi consider că aceasta ar Tőke Francisc, directorul termenul de garanţie), altele fi soluţia cea mai bună, vom I.J.G.L.C.P. Mă refer, în primul chiar locatarii. Cred că, aici nu căuta să avem acolo un salariat rînd la sesizările locatarilor. Să se face distincţia prea­ clar. Cum al întreprinderii, care să ne ţină ştiţi că în afară de o reclamaţie apare o ţeavă spartă, un caloru­ la curent cu toate deficienţele ce în care se semnala deteriorarea fer stricat sau mai ştiu eu ce apar, cum au fost ele remediate, cazanului cu apă la blocul nr. 1 I.J.G.L.C.P. trebuie s-o repare, cu ce mai trebuie de făcut etc... nu am primit nici una. Nici mă­ toate că aceste defecţiuni se da­ de resort, respectiv I.J.G.L.C.P. Nu pot spune că acesta nu răs­iesc din blocul 3 A, instalaţia sa­ pund­e prompt la sesizările noas Dacă îmi permiteţi aş aduce argumente în sprijinul afirmaţii­lor făcute de tovarăşul Tőke. Nu de mult am fost la recepţia blocu­lui nr. 3 A. Constructorul lăsase aproape la fiecare pas deficienţe­i instalaţii sanitare necorespunză­toare aproape la fiecare aparta­ment (sifoanele de pardoseală din băi erau făcute la un nivel mai ridicat decît cota pardoselii), pla­foane neuscate, geamuri care nu se închid nu se deschid, în două locuinţe caloriferele nu funcţio­nau etc. Desigur, acestea sunt de­fecţiuni care se pot observa, cum s-ar spune „de suprafaţă“, dar sunt şi unele „ascunse" ochiului, care apar pe parcurs ... Construc­torului trece un timp destul de nimeni din partea beneficiarului șizările care vin la consiliul popu- structorului, cît și locatarilor. în totul ne-a promis atunci conform Iar orășenesc nu ne sînt adresate legătură cu neparticiparea repre- procesului verbal, că cele semna­direct nouă. Cred că s-ar cîştiga zentantului nostru la adunarea fate de noi vor fi remediate în apelări la „bunăvoinţa“ construe- recţia judeţeană de gospodărire şi timp şi am avea şi noi un con- generală a asociaţiei locatarilor timpul cel mai scurt. Am ajuns totului care nu de puţine ori, se comunală şi locativă de necesita­­trol permanent al deficienţelor regretăm faptul că s-a întîmplat la sfîrşitul lunii februarie şi nu­dai existente la apartamente. Totoda­ aşa. Pentru acest lucru, tovarăşul mai cîteva s-au făcut (!). (Alexan­tă ţin să specific că majoritatea care trebuia să meargă a fost pe­ dru Szilágyi, şef serviciu locativ reclamaţiilor primite au fost re­­nalizat cu 10 la sută din salariu, din cadrul I.J.G.L.C.P.).­zolvate cu­ promptitudine. Nu neg E adevărat că de prea puţine ori faptul că deficienţe nu există, ne-am deplasat la. Intorsura Bu- I. NEGULICI cît — Unele din opiniile exprima- SJnt, şi încă destule. Dar nu toa- zăului, că nu am acordat o aten- ______________________ o te de şeful secţiei de gospodărire te intră în competenţa noa­stră. ţie suficientă problemelor exis- (Continuare în pag. a 3-a) nitară nu funcţionează cum tre­­buie! — Geamurile de la camere nu se închid şi nici nu se deschid ... — Concret nu vă putem ajuta. Să dau un telefon la I.J.G.L.C.P. Sfîntu Gheorghe, să vină cineva să remedieze situaţia. — Şi pînă atunci ce facem? — Ce puteţi... Asemenea discuţii, intermina­bile, fără un rezultat concret, le poţi surprinde nu de puţine ori la sediul Consiliului popular orăşe­nesc din Intorsura Buzăului. Fix­esc, surprinşi de atare răs­punsuri am încercat să le dezle­găm „misterul“, punînd faţă în faţă opiniile celui care zilnic „su­portă supliciile“ sesizărilor — Constantin Lambrino — şeful sec­ţiei gospodărire oraş, ale benefi­­ci­arului acestor blocuri — I.J.G.L.C.P., precum şi ale locata­rilor. — Nu este un „mister" greu de dezlegat. La prima vedere to­tul e chiar foarte simplu. Blocu­rile de locuinţe din oraş sunt în administraţia I.J.G.L.C.P. — ce­ organul de drept nu acordă lasă cam prea mult rugat. Ar­tea prezenţei unui delegat, trebui găsită o soluţie care să fiind faptul că problemele m­di pună punct acestei stări de­ ju­­cate de locatari — cereau lu­crum­ neplăcute. Şi primul care e răspuns concret, adecvat, compe­­chemat s-o găsească este tent. I.J.G.L.C.P. Dar atîta timp „se cunosc“ prea bine între ei îndelungat (1—2 ore). Şi atunci, deşi tovarăşul Constantin Lam­­bineînţeles, în funcţie de situaţie, brino anunţase personal la Di­ Anul V Nr. 576 MIERCURI, 1 martie 1972 4 pagini 30 bani REZOLUŢIA în pagina a 2-a Congresului al ll-lea al Uniunii Naţionale a Co­operativelor Agricole de Producţie ■ Reducerea consumurilor specifice, sarcină de mare importanţă Respectarea normelor şi indici­lor de consum stabiliţi prin plan, constituie una din sarcinile cali­tative cele mai importante ale acestui an economic. Se ştie că, ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor de producţie o au consumurile de materii prime şi materiale. Or, sarcina de plan pe anul 1972, de reducere a chel­tuielilor materiale de producţie cu 2,8 la sută , la nivelul indus­triei republicane, impune un pro­gram concret de acţiune pentru diminuarea în continuare a con­sumurilor specifice, cît şi pentru valorificarea mai intensă, la nivel superior, a rezervelor de materii prime şi materiale. O analiză succintă a realizărilor obţinute în acest domeniu în a­­nul 1971 în întreprinderile din judeţul Covasna, ne relevă im­portantele rezultate obţinute de colectivele de oameni ai muncii, concretizate în economii de ma­terial lemnos, metal, combusti­bil etc. De pildă, la C.E.I.L. Tîrgu Se­cuiesc s-au obţinut, faţă de nor­ma de consum planificată pentru mobilă corp, economii de 15,93 la sută la furnir, 20,72 la sută la P.A.L., iar la cherestea de fag nivelul economiilor s-a situat la 13,62 la sută, întreprinderea minieră Căpeni a obţinut o economie de 593 me­tri cubi la lemn de mină, iar Fa­brica de şuruburi din Tîrgu Se­cuiesc economii de 13,05 tone me­tal. Cele de mai sus sunt exemple grăitoare ale spiritului responsa­bil şi competenţei lucrătorilor din aceste unităţi, demonstrînd că e­­xistă virtuale posibilităţi pentru realizări şi mai bune în anul de plan 1972. Trebuie să arătăm că, din pă­cate, mai persistă totuşi consu­muri specifice ridicate, ca o con­secinţă directă a produselor su­pradimensionate din proiectare, consumuri ce contribuie de multe ori la crearea de goluri în apro­vizionarea tehnico-materială ceea ce se oglindeşte în nerealizarea preţului de cost, a beneficiilor planificate, ş.a. Este lăudabilă iniţiativa luată de conducerea Fabricii de şuru­buri Tîrgu Secuiesc, de a reduce la , minimum rebuturile, organi­­zînd în acest sens, prelucrarea lunară a „Buletinului calităţii", în secţiile de producţie şi cu per­ în atenţia conducătorilor de întreprinderi spnalul tehnico-administrativ. Un rol de cea mai mare însemnătate îl are în acest sens și organizarea cursurilor de reciclare pentru personalul C.T.C. De asemeni s-au luat măsuri pentru asigura­rea unor semifabricate corespun­zătoare, deoarece, tocmai lipsa laminatelor, la dimensiunile pre­văzute în tehnologie, a dus în frecvente cazuri la consumuri su­plimentare de metal. Se cuvine să arătăm că, fabricile de şuruburi din Bacău şi Braşov, ca princi­pali furnizori de semifabricate, pentru Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, nu îşi respectă întocmai obligaţiile contractuale. Reducerea consumurilor speci­fice reprezintă o acţiune econo­mică de primă importanţă şi ea trebuie să stea în atenţia tutu­ror colectivelor din întreprinderi, creîndu-se un spirit economic realist, împotriva muncii de mîn­­tuială şi a indisciplinei tehnolo­gice se impune formarea unei a­­devărate opinii de masă ! Ne punem în acelaşi timp întreba­rea — dacă există o preocupare constantă din partea tuturor co­mitetelor oamenilor muncii pen­tru stimularea acelor salariaţi care obţin economii însemnate de materii prime şi materiale, adică, dacă se aplică prevederile H.C.M. nr. 151 din februarie 1970, anexa 5 ? ! Acolo unde nu se răspunde ferm cu un mare „DA", preocupările pe acest plan tre­buie urgent amplificate ! De asemeni, preocuparea pen­tru folosirea intensivă a înlocui­torilor trebuie să se facă mai mult simţită în activitatea între­prinderilor. Lipsa curajului de promovare a noului, sau aplica­rea lui timidă, sunt semne de in­competenţă şi sclerozare. Norme­le de consum stabilite prin planul pe anul 1972, mult îmbunătăţite faţă de anii anteriori, solicită fo­losirea cu maximum de randa­ment a tuturor resurselor mate­riale. Condiţii există, urmează ca esenţialul „factor uman", va­lenţele sale calitative să le dea glas. PREDA NIŢA, economist la Direcţia judeţeană de statistică Cooperatorii din Ojdula, „ni­­velînd“ calea recoltelor bogate Foto : GH. BORTNYIK trainice ale faptelor Aniversarea la 19 martie ,1972 a 50 de ani de luptă şi muncă revoluţionară, eroică, în slujba cauzei politicii Partidului Comu­nist Român, a înfăptuirii aspira­ţiilor fundamentale de liberta­te şi dreptate naţională şi socia­lă ale poporului român, mar­chează pentru toate organele şi organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist un moment cu pro­funde semnificaţii politice şi so­ciale. Evenimentul reprezintă pen­tru utecişti, pentru întregul ti­neret din judeţul Covasna, un prilej de intensificare a efortu­rilor în întreaga lor activitate profesională şi de organizaţie, de ridicare , pe noi trepte a contri­buţiei lor entuziaste la înflori­rea materială şi spirituală a ju­deţului, a patriei noastre socia­liste. Comitetul judeţean Covasna al U.T.C., toate organele şi orga­nizaţiile U.T.C. din judeţ, şi-au stabilit mobilizatoare programe de acţiune dedicate semicente­narului creării U.T.C., îmbrăţi­­şînd toate laturile muncii po­litico-educative cu tineretul. Organizaţiile U.T.C. din între­prinderi, sub directa îndrumare a Comitetului judeţean U.T.C. şi-au intensificat preocupările pentru mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de plan. Reprezentanţii organizaţiilor U.T.C. au participat activ la a­­dunările oamenilor muncii, un­de, în multe cazuri, şi-au asu­mat angajamente concrete în sprijinul producţiei. De exemplu, la adunarea reprezentanţilor oa­menilor muncii de la U.E.I.L. Intorsura Buzăului, comitetul U.T.C. s-a angajat ca, în cinstea semicentenarului creării U.T.C., să înfiinţeze o brigadă utecistă de producţie, la secţia lăzi, ca­re, sporindu-şi eforturile, efec­­tuînd ore de muncă voluntară, să asigure o depăşire a angaja­mentelor de plan pe anul 1972 cu 0,3 %/p­In organizaţiile U.T.C. din şcoli, întreprinderi şi de la sate, în cămine culturale şi cluburi s-au organizat expuneri cu te­ma „Partidul şi tineretul“, Uniu­nea Tineretului Comunist — or­ganizaţia noastră revoluţionară“, „Tradiţii revoluţionare ale cla­sei muncitoare şi ale P.C.R.“, „Uniunea Tineretului Comunist — 50 de ani de luptă şi victorii“, expuneri ţinute de activişti ai Comitetului Judeţean U.T.C., ac­tivişti de partid, cadre didacti­ce, etc. Bine organizate şi apre­ciate de tineri s-au dovedit ac­ţiunile de acest fel realizate la Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Tîrgu Secuiesc, Intorsura Buzăului, Brăduţ, Vîrghiş, Aita Mare, Ca­talina, Comandau, Zagon, Ojdula şi în alte localităţi din judeţ, în NICOLAE NEAGOE, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. (Continuare în pag. a 3-a) îşi achită obligaţiile faţă de stat Unul din principalele obiective care stau în atenţia Consiliului popular al comunei Dobîrlău, este şi încasarea contribuţiei băneşti, votată în adunarea populară din 30 ianuarie, acest an. La numai o lună de la această dată mai mult de 200 de familii şi-au achitat această contribuţie, rea­­lizîndu-se pînă în prezent suma de 43.570 lei din totalul de 127.000 lei, planificată a fi încasată pe acest an. Dintre cetăţenii care şi-au achitat printre primii această contri­buţie amintim pe Ion C. Toderică, Susana Florea, Alexe Popica, Ionel Florea, Victor Popica, Gheorghe V. Conşa şi Ioan Banciu. Trebuie menţionat de asemenea faptul că la contri­buţia în muncă la categoria atelaje s-a realizat pînă în pre­zent un procent de 50 la sută, evidenţiindu-se în mod deo­sebit locuitorii satului Mărcuş. Considerăm că aceste realizări constituie un stimulent în realizarea planului economic şi de buget la toţi indicatorii. CONSTANTIN NIŢU, corespondent \ ...de Mărţişor \, Zăpezile, aşteptate cu în- L 1 frigurare, ca nişte oaspeţi Z t dragi, n-au mai venit. Cu ari- J ca nişte stoluri | 1 albe au rămas în infinitul de I t dincolo de. zare, în aşteptarea / i altei ierni care să le răsădeas- \ ’ că alte aripi, care să le împli- | \ nească dorinţele de-a se re- 1 4 vărsa peste pămîntul dornic l } să le simtă mîngîierea. ţ ) Pătimaşă ca întotdeauna, i i Primăvara împlinită de soare, | ghiocei şi adieri de vînt, din ţ veselia ciripitului de păsări­­ ţ a­ răsărit printre noi, inzdrăve-­f­­ nind nostalgia pămîntuîui­­ văduvit de zăpadă. ţ \ Luna lui Faur, a trecut pe i 1 dinaintea ei ca o nălucă, du- 1 ' pă ce Gerarul şi-a arătat cî­­ţ i te­va zile la rînd dinţii-i de 1 1 gheaţă. | \ Aşa a trecut iarna ca o * 4 umbră a celorlalte ierni, ca \ Z o arătare de necunoscut. ţ * Aşa a venit primăvara, ca i ţ o taină dinainte ştiută, ca o ţ 1 bucurie, împovărată de soare, ţ 1 ca de o binecuvîntare, Mărţişo- 4 \ rul trudeşte să alerge de la ) i casă la casă, înfrumuseţînd \ / lumina, orînduind fiecăruia, 4 ' după datină, pe fir împletit Z 4 din alb şi roşu, simbolul pri-­­ Z măverii, frumuseţea naşterii ţ ) ghioceilor, dragostea omului i l faţă de cei dragi şi apropiaţi ’ i lui. ţ ' Ca nici un alt anotimp, pri- 4 \ măvara, trecînd ca un cintec’ \ 4 de leagăn printre noi, printre \ Z izvoare, păduri, cîmpii şi I­­ munţi, răsădeşte în brazdele , ţ vieţuirii noastre de fiecare zi, T Z curcubeice flori, ‘ între care ţ I cele ale dragostei se împle-­­ ţ tesc ca o aleasă beteală. 1 4 Primăvara, această primă- 1 Z vară a noastră, din acest an ţ 1 care se arată asemeni unui i ţ copac viguros încărcat de » I roade a venit printre noi ţ I străbătînd lungul unui drum 4 ţ ureînd înspre soare, ca o cer-­­ I titudine a spiralei împliniri­ ţ ? lor făptuite întru binele şi i \ bucuria omului. 7 t Simbol al învieţuirii pă-­­ t mîntului, a naturii, Mărţişo- * t rul cutreieră drumurile din- \ i tr-un capăt în altul al zărilor ţ Z noastre, româneşti, ca un mul- ţ ’ mur de izvor plecat din lim- ~ 1 pezime şi putere. Ghioceii, 4­r­ivindu-se în lume, privesc în­­ jurul lor şi se minunează. Deş­i la o primăvară la alta, oa- ^ I meni şi locuri sînt alţii, sînt i i altele. Privesc şi se men­- ţ ? nează, învaţă să-şi aminteas­­ţ j că şi să nu uite nimic din ţ i ce-au văzut. Pentru ca primă- i ţ vara viitoare, să-i afle cît de Zi­c cît ştiutori. I t Mărţişor ’72. Razele de soa- \ i re foşnesc ca nişte păduri de \ , argint, griul semănat de cu t / toamnă prinde glas şi putere, ^ * pămîntul îşi învîstreşte obra- 4 \ zul cu brazde negre, mustind i \ de sănătate, oamenii se întrec ? ţ în făptuiri care minunează... » ^ Şi Mărțişorul alergă neoste- i ^ nit din casă in casă, ca o da- \ î tină, ca un zvon de baladă, \ J c­a o adiere de dragoste­­ bucurie. 1 \ RADU SELEJAN \ \ Intîmpinăm marea sărbătoare cu argumentele

Next