Cuvîntul Nou, martie 1972 (Anul 5, nr. 576-602)
1972-03-01 / nr. 576
Pentru râspîndirea ştiinţei şi culturii Casa orăşenească de cultură din Baraolt, desfăşoară o frumoasă activitate de răspîndire a ştiinţei şi culturii în rindul locuitorilor oraşului şi ai comunelor aparţinătoare. In primele două luni ale anului s-au desfăşurat 27 de acţiuni culturale, la care au participat 2.897 spectatori. Formaţiile artistice ale casei decultură au dat 8 spectacole la care au luat parte 2.159 amatori de cultură. La acestea se mai adaugă şi 12 spectacole în deplasare cu participarea unui număr de 2.955 spectatori. ZAKARIAS ATTILA, corespondent PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÄ I » a Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Foto: A. BARTUA In mijlocul „cetăţii“ amidonului, oamenii... Bazată pe succese, creşterea şeptelului poate atinge noi cote Avantajele oferite de stat muncitorilor din agricultură, ţăranilor individuali, în scopul măririi şeptelului de animale, s-au materializat în Intorsura Buzăului şi comunele aparţinătoare, printr-o creştere rapidă a numărului de animale. Astfel, în ianuarie 1972, s-a înregistrat o creştere de 930 bovine, (din care peste 300 vaci , cu lapte), 166 cabaline, 2.340 de porcine şi 1.700 de ovine faţă de anul precedent. Acest fapt a dus implicit la creşterea numărului de contracte făcute de locuitori cu statul, la carne, lapte şi lină, zona buzelor fiind în prezent fruntaşă pe judeţ în ceea ce priveşte contractarea animalelor. în obţinerea rezultatelor de pînă acum un rol deosebit l-a avut personalul circumscripţiei sanitare veterinare din Intorsura Buzăului, condus cu competenţă de dr. Gheorghe Bîgiu, şi tehnicianul Atanase Morar, care nu şi-au precupeţit niciodată timpul lor liber, pentru a trata animalele bolnave, desfăşurînd în acelaşi timp o susţinută acţiune profilactică . . „Cu toate acestea — ne mărturiseşte tovarăşul dr. Gheorghe Bîgiu — rezultatele ar fi putut fi mult mai bune, dacă în anii trecuţi, datorită ploilor abundente, unele locuri bune de păşunat, (Lunca Feneş şi Floroaia Mare din Intorsura Buzăului, Lunca Bobocii şi Lunca Ciumernicului din Sita, Lunca Sărămaşului, Nadeş şi Constanda ,din Barcani), nu ar fi fost acoperite de apă, o perioadă îndelungată, ceea ce a produs infestarea bovinelor şi ovinelor cu fasciola hepatica. în ciuda măsurilor luate de circumscripţia sanitară, situaţia nu a putut fi remediată (ea depăşind posibilităţile de rezolvare ale circumscripţiei), fapt ce a dus la un indice de mortalitate destul de mare. Această situaţie se va repeta şi în anii viitori, dacă organele locale nu vor lua măsuri de drenare pentru evacuarea apelor care băltesc pe păşuni. Este necesar să se apuce urgent de săpatul canalelor pentru că, altfel aceste lunci rămîn neutilizabile, fiind adevărate focare de infecţie pentru toate bovinele şi ovinele din această zonă. Se impune de asemeni ca pe păşunile alpine să se construiască adăposturi pentru animale, fiindcă AL. STÄUBLE (Continuare în pag. a 3-a) La blocurile de locuinţe din intorsura re se ridică la blocurile de locuinţe din oraş, nu văd cum s-ar putea rezolva situaţia. (Constantin Lambrino). Referindu-ne la ultima afirmaţie, menţionăm că lucrurile stau întocmai. O dovadă este şi aceea că la adunarea generală a aso ______________________________ 9 .S " Vinovaţii se ştiu, dar nu tre, dar pînă cînd soseşte la faţa caţiei locatarilor, nu a participat car telefonic. Nu înţeleg de ce se toresc uneori atît neglijenţei con-Iar s-a spart ţeava de la vineficiarul lor direct. Deşi locata- suficientă atenţie problemelor ca a oraşului Intorsura Buzăului sunt Unele trebuie să le remedieze tente la blocurile de locuit. Pe stalaţia de apă şi mi-a inundat apartamentul. Nu ştiu ce să mai fii cunosc această situaţie, ei vin la noi cu numeroase sesizări pe fac. E pentru a doua oară cînd care nu le putem rezolva — nemi se întîmplă așa ceva... Parche fiind de competenţa noastră ... Nul a început să se deterioreze, decît printr-un telefon la organul mobila la fel, pereții sînt umezi... — In apartamentul unde locudiscutabile — ne spune tovarăşul constructorul (avem în vedere şi viitor, şi consider că aceasta ar Tőke Francisc, directorul termenul de garanţie), altele fi soluţia cea mai bună, vom I.J.G.L.C.P. Mă refer, în primul chiar locatarii. Cred că, aici nu căuta să avem acolo un salariat rînd la sesizările locatarilor. Să se face distincţia prea clar. Cum al întreprinderii, care să ne ţină ştiţi că în afară de o reclamaţie apare o ţeavă spartă, un caloru la curent cu toate deficienţele ce în care se semnala deteriorarea fer stricat sau mai ştiu eu ce apar, cum au fost ele remediate, cazanului cu apă la blocul nr. 1 I.J.G.L.C.P. trebuie s-o repare, cu ce mai trebuie de făcut etc... nu am primit nici una. Nici mă toate că aceste defecţiuni se da de resort, respectiv I.J.G.L.C.P. Nu pot spune că acesta nu răsiesc din blocul 3 A, instalaţia sa punde prompt la sesizările noas Dacă îmi permiteţi aş aduce argumente în sprijinul afirmaţiilor făcute de tovarăşul Tőke. Nu de mult am fost la recepţia blocului nr. 3 A. Constructorul lăsase aproape la fiecare pas deficienţei instalaţii sanitare necorespunzătoare aproape la fiecare apartament (sifoanele de pardoseală din băi erau făcute la un nivel mai ridicat decît cota pardoselii), plafoane neuscate, geamuri care nu se închid nu se deschid, în două locuinţe caloriferele nu funcţionau etc. Desigur, acestea sunt defecţiuni care se pot observa, cum s-ar spune „de suprafaţă“, dar sunt şi unele „ascunse" ochiului, care apar pe parcurs ... Constructorului trece un timp destul de nimeni din partea beneficiarului șizările care vin la consiliul popu- structorului, cît și locatarilor. în totul ne-a promis atunci conform Iar orășenesc nu ne sînt adresate legătură cu neparticiparea repre- procesului verbal, că cele semnadirect nouă. Cred că s-ar cîştiga zentantului nostru la adunarea fate de noi vor fi remediate în apelări la „bunăvoinţa“ construe- recţia judeţeană de gospodărire şi timp şi am avea şi noi un con- generală a asociaţiei locatarilor timpul cel mai scurt. Am ajuns totului care nu de puţine ori, se comunală şi locativă de necesitatrol permanent al deficienţelor regretăm faptul că s-a întîmplat la sfîrşitul lunii februarie şi nudai existente la apartamente. Totoda aşa. Pentru acest lucru, tovarăşul mai cîteva s-au făcut (!). (Alexantă ţin să specific că majoritatea care trebuia să meargă a fost pe dru Szilágyi, şef serviciu locativ reclamaţiilor primite au fost renalizat cu 10 la sută din salariu, din cadrul I.J.G.L.C.P.).zolvate cu promptitudine. Nu neg E adevărat că de prea puţine ori faptul că deficienţe nu există, ne-am deplasat la. Intorsura Bu- I. NEGULICI cît — Unele din opiniile exprima- SJnt, şi încă destule. Dar nu toa- zăului, că nu am acordat o aten- ______________________ o te de şeful secţiei de gospodărire te intră în competenţa noastră. ţie suficientă problemelor exis- (Continuare în pag. a 3-a) nitară nu funcţionează cum trebuie! — Geamurile de la camere nu se închid şi nici nu se deschid ... — Concret nu vă putem ajuta. Să dau un telefon la I.J.G.L.C.P. Sfîntu Gheorghe, să vină cineva să remedieze situaţia. — Şi pînă atunci ce facem? — Ce puteţi... Asemenea discuţii, interminabile, fără un rezultat concret, le poţi surprinde nu de puţine ori la sediul Consiliului popular orăşenesc din Intorsura Buzăului. Fixesc, surprinşi de atare răspunsuri am încercat să le dezlegăm „misterul“, punînd faţă în faţă opiniile celui care zilnic „suportă supliciile“ sesizărilor — Constantin Lambrino — şeful secţiei gospodărire oraş, ale beneficiarului acestor blocuri — I.J.G.L.C.P., precum şi ale locatarilor. — Nu este un „mister" greu de dezlegat. La prima vedere totul e chiar foarte simplu. Blocurile de locuinţe din oraş sunt în administraţia I.J.G.L.C.P. — ce organul de drept nu acordă lasă cam prea mult rugat. Artea prezenţei unui delegat, trebui găsită o soluţie care să fiind faptul că problemele mdi pună punct acestei stări de jucate de locatari — cereau lucrum neplăcute. Şi primul care e răspuns concret, adecvat, compechemat s-o găsească este tent. I.J.G.L.C.P. Dar atîta timp „se cunosc“ prea bine între ei îndelungat (1—2 ore). Şi atunci, deşi tovarăşul Constantin Lambineînţeles, în funcţie de situaţie, brino anunţase personal la Di Anul V Nr. 576 MIERCURI, 1 martie 1972 4 pagini 30 bani REZOLUŢIA în pagina a 2-a Congresului al ll-lea al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie ■ Reducerea consumurilor specifice, sarcină de mare importanţă Respectarea normelor şi indicilor de consum stabiliţi prin plan, constituie una din sarcinile calitative cele mai importante ale acestui an economic. Se ştie că, ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor de producţie o au consumurile de materii prime şi materiale. Or, sarcina de plan pe anul 1972, de reducere a cheltuielilor materiale de producţie cu 2,8 la sută , la nivelul industriei republicane, impune un program concret de acţiune pentru diminuarea în continuare a consumurilor specifice, cît şi pentru valorificarea mai intensă, la nivel superior, a rezervelor de materii prime şi materiale. O analiză succintă a realizărilor obţinute în acest domeniu în anul 1971 în întreprinderile din judeţul Covasna, ne relevă importantele rezultate obţinute de colectivele de oameni ai muncii, concretizate în economii de material lemnos, metal, combustibil etc. De pildă, la C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc s-au obţinut, faţă de norma de consum planificată pentru mobilă corp, economii de 15,93 la sută la furnir, 20,72 la sută la P.A.L., iar la cherestea de fag nivelul economiilor s-a situat la 13,62 la sută, întreprinderea minieră Căpeni a obţinut o economie de 593 metri cubi la lemn de mină, iar Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc economii de 13,05 tone metal. Cele de mai sus sunt exemple grăitoare ale spiritului responsabil şi competenţei lucrătorilor din aceste unităţi, demonstrînd că există virtuale posibilităţi pentru realizări şi mai bune în anul de plan 1972. Trebuie să arătăm că, din păcate, mai persistă totuşi consumuri specifice ridicate, ca o consecinţă directă a produselor supradimensionate din proiectare, consumuri ce contribuie de multe ori la crearea de goluri în aprovizionarea tehnico-materială ceea ce se oglindeşte în nerealizarea preţului de cost, a beneficiilor planificate, ş.a. Este lăudabilă iniţiativa luată de conducerea Fabricii de şuruburi Tîrgu Secuiesc, de a reduce la , minimum rebuturile, organizînd în acest sens, prelucrarea lunară a „Buletinului calităţii", în secţiile de producţie şi cu per în atenţia conducătorilor de întreprinderi spnalul tehnico-administrativ. Un rol de cea mai mare însemnătate îl are în acest sens și organizarea cursurilor de reciclare pentru personalul C.T.C. De asemeni s-au luat măsuri pentru asigurarea unor semifabricate corespunzătoare, deoarece, tocmai lipsa laminatelor, la dimensiunile prevăzute în tehnologie, a dus în frecvente cazuri la consumuri suplimentare de metal. Se cuvine să arătăm că, fabricile de şuruburi din Bacău şi Braşov, ca principali furnizori de semifabricate, pentru Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, nu îşi respectă întocmai obligaţiile contractuale. Reducerea consumurilor specifice reprezintă o acţiune economică de primă importanţă şi ea trebuie să stea în atenţia tuturor colectivelor din întreprinderi, creîndu-se un spirit economic realist, împotriva muncii de mîntuială şi a indisciplinei tehnologice se impune formarea unei adevărate opinii de masă ! Ne punem în acelaşi timp întrebarea — dacă există o preocupare constantă din partea tuturor comitetelor oamenilor muncii pentru stimularea acelor salariaţi care obţin economii însemnate de materii prime şi materiale, adică, dacă se aplică prevederile H.C.M. nr. 151 din februarie 1970, anexa 5 ? ! Acolo unde nu se răspunde ferm cu un mare „DA", preocupările pe acest plan trebuie urgent amplificate ! De asemeni, preocuparea pentru folosirea intensivă a înlocuitorilor trebuie să se facă mai mult simţită în activitatea întreprinderilor. Lipsa curajului de promovare a noului, sau aplicarea lui timidă, sunt semne de incompetenţă şi sclerozare. Normele de consum stabilite prin planul pe anul 1972, mult îmbunătăţite faţă de anii anteriori, solicită folosirea cu maximum de randament a tuturor resurselor materiale. Condiţii există, urmează ca esenţialul „factor uman", valenţele sale calitative să le dea glas. PREDA NIŢA, economist la Direcţia judeţeană de statistică Cooperatorii din Ojdula, „nivelînd“ calea recoltelor bogate Foto : GH. BORTNYIK trainice ale faptelor Aniversarea la 19 martie ,1972 a 50 de ani de luptă şi muncă revoluţionară, eroică, în slujba cauzei politicii Partidului Comunist Român, a înfăptuirii aspiraţiilor fundamentale de libertate şi dreptate naţională şi socială ale poporului român, marchează pentru toate organele şi organizaţiile Uniunii Tineretului Comunist un moment cu profunde semnificaţii politice şi sociale. Evenimentul reprezintă pentru utecişti, pentru întregul tineret din judeţul Covasna, un prilej de intensificare a eforturilor în întreaga lor activitate profesională şi de organizaţie, de ridicare , pe noi trepte a contribuţiei lor entuziaste la înflorirea materială şi spirituală a judeţului, a patriei noastre socialiste. Comitetul judeţean Covasna al U.T.C., toate organele şi organizaţiile U.T.C. din judeţ, şi-au stabilit mobilizatoare programe de acţiune dedicate semicentenarului creării U.T.C., îmbrăţişînd toate laturile muncii politico-educative cu tineretul. Organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, sub directa îndrumare a Comitetului judeţean U.T.C. şi-au intensificat preocupările pentru mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor de plan. Reprezentanţii organizaţiilor U.T.C. au participat activ la adunările oamenilor muncii, unde, în multe cazuri, şi-au asumat angajamente concrete în sprijinul producţiei. De exemplu, la adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii de la U.E.I.L. Intorsura Buzăului, comitetul U.T.C. s-a angajat ca, în cinstea semicentenarului creării U.T.C., să înfiinţeze o brigadă utecistă de producţie, la secţia lăzi, care, sporindu-şi eforturile, efectuînd ore de muncă voluntară, să asigure o depăşire a angajamentelor de plan pe anul 1972 cu 0,3 %/pIn organizaţiile U.T.C. din şcoli, întreprinderi şi de la sate, în cămine culturale şi cluburi s-au organizat expuneri cu tema „Partidul şi tineretul“, Uniunea Tineretului Comunist — organizaţia noastră revoluţionară“, „Tradiţii revoluţionare ale clasei muncitoare şi ale P.C.R.“, „Uniunea Tineretului Comunist — 50 de ani de luptă şi victorii“, expuneri ţinute de activişti ai Comitetului Judeţean U.T.C., activişti de partid, cadre didactice, etc. Bine organizate şi apreciate de tineri s-au dovedit acţiunile de acest fel realizate la Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Tîrgu Secuiesc, Intorsura Buzăului, Brăduţ, Vîrghiş, Aita Mare, Catalina, Comandau, Zagon, Ojdula şi în alte localităţi din judeţ, în NICOLAE NEAGOE, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. (Continuare în pag. a 3-a) îşi achită obligaţiile faţă de stat Unul din principalele obiective care stau în atenţia Consiliului popular al comunei Dobîrlău, este şi încasarea contribuţiei băneşti, votată în adunarea populară din 30 ianuarie, acest an. La numai o lună de la această dată mai mult de 200 de familii şi-au achitat această contribuţie, realizîndu-se pînă în prezent suma de 43.570 lei din totalul de 127.000 lei, planificată a fi încasată pe acest an. Dintre cetăţenii care şi-au achitat printre primii această contribuţie amintim pe Ion C. Toderică, Susana Florea, Alexe Popica, Ionel Florea, Victor Popica, Gheorghe V. Conşa şi Ioan Banciu. Trebuie menţionat de asemenea faptul că la contribuţia în muncă la categoria atelaje s-a realizat pînă în prezent un procent de 50 la sută, evidenţiindu-se în mod deosebit locuitorii satului Mărcuş. Considerăm că aceste realizări constituie un stimulent în realizarea planului economic şi de buget la toţi indicatorii. CONSTANTIN NIŢU, corespondent \ ...de Mărţişor \, Zăpezile, aşteptate cu în- L 1 frigurare, ca nişte oaspeţi Z t dragi, n-au mai venit. Cu ari- J ca nişte stoluri | 1 albe au rămas în infinitul de I t dincolo de. zare, în aşteptarea / i altei ierni care să le răsădeas- \ ’ că alte aripi, care să le împli- | \ nească dorinţele de-a se re- 1 4 vărsa peste pămîntul dornic l } să le simtă mîngîierea. ţ ) Pătimaşă ca întotdeauna, i i Primăvara împlinită de soare, | ghiocei şi adieri de vînt, din ţ veselia ciripitului de păsări ţ a răsărit printre noi, inzdrăve-f nind nostalgia pămîntuîui văduvit de zăpadă. ţ \ Luna lui Faur, a trecut pe i 1 dinaintea ei ca o nălucă, du- 1 ' pă ce Gerarul şi-a arătat cîţ i teva zile la rînd dinţii-i de 1 1 gheaţă. | \ Aşa a trecut iarna ca o * 4 umbră a celorlalte ierni, ca \ Z o arătare de necunoscut. ţ * Aşa a venit primăvara, ca i ţ o taină dinainte ştiută, ca o ţ 1 bucurie, împovărată de soare, ţ 1 ca de o binecuvîntare, Mărţişo- 4 \ rul trudeşte să alerge de la ) i casă la casă, înfrumuseţînd \ / lumina, orînduind fiecăruia, 4 ' după datină, pe fir împletit Z 4 din alb şi roşu, simbolul pri- Z măverii, frumuseţea naşterii ţ ) ghioceilor, dragostea omului i l faţă de cei dragi şi apropiaţi ’ i lui. ţ ' Ca nici un alt anotimp, pri- 4 \ măvara, trecînd ca un cintec’ \ 4 de leagăn printre noi, printre \ Z izvoare, păduri, cîmpii şi I munţi, răsădeşte în brazdele , ţ vieţuirii noastre de fiecare zi, T Z curcubeice flori, ‘ între care ţ I cele ale dragostei se împle- ţ tesc ca o aleasă beteală. 1 4 Primăvara, această primă- 1 Z vară a noastră, din acest an ţ 1 care se arată asemeni unui i ţ copac viguros încărcat de » I roade a venit printre noi ţ I străbătînd lungul unui drum 4 ţ ureînd înspre soare, ca o cer- I titudine a spiralei împliniri ţ ? lor făptuite întru binele şi i \ bucuria omului. 7 t Simbol al învieţuirii pă- t mîntului, a naturii, Mărţişo- * t rul cutreieră drumurile din- \ i tr-un capăt în altul al zărilor ţ Z noastre, româneşti, ca un mul- ţ ’ mur de izvor plecat din lim- ~ 1 pezime şi putere. Ghioceii, 4rivindu-se în lume, privesc în jurul lor şi se minunează. Deşi la o primăvară la alta, oa- ^ I meni şi locuri sînt alţii, sînt i i altele. Privesc şi se men- ţ ? nează, învaţă să-şi aminteasţ j că şi să nu uite nimic din ţ i ce-au văzut. Pentru ca primă- i ţ vara viitoare, să-i afle cît de Zic cît ştiutori. I t Mărţişor ’72. Razele de soa- \ i re foşnesc ca nişte păduri de \ , argint, griul semănat de cu t / toamnă prinde glas şi putere, ^ * pămîntul îşi învîstreşte obra- 4 \ zul cu brazde negre, mustind i \ de sănătate, oamenii se întrec ? ţ în făptuiri care minunează... » ^ Şi Mărțişorul alergă neoste- i ^ nit din casă in casă, ca o da- \ î tină, ca un zvon de baladă, \ J ca o adiere de dragoste bucurie. 1 \ RADU SELEJAN \ \ Intîmpinăm marea sărbătoare cu argumentele