Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)
1972-05-14 / nr. 639
tr . Beneficiile nu se obţin cu utilaje pe butuci sau inchiriate întreprinderea de construcţii montaj din Sfîntu Gheorghe, a achiziţionat o serie de utilaje de construcţii, ca apoi unele dintre acestea să fie închiriate. Este cazul a două macarale capră, de 5 tone, achiziţionate în februarie 1970, şi mai 1969, apoi închiriate, din aprilie 1971, Trustului de construcţii industriale Braşov şi la Trustul montaj Bucureşti, şantierul Braşov. Tot din utilajele achiziţionate în ultimii trei ani s-a mai închiriat o macara turn de 40 tone încă din luna august 1971 la I.J.C.M. Piatră Neamţ. Lipsa de organizare a distribuirii utilajelor se reflectă in faptul că, pe de o parte se închiriază utilaje unor unităţi de construcţii din ţară, iar pe de altă parte se folosesc la unele lucrări, utilaje ce au o altă destinaţie. Aşa s-a precedat cu macaraua pe şenile de 10 tone, cu care s-au montat fâşii la blocul nr. 5 din şantierul nr. 1 , în luna aprilie a.c. şi a cărui principală funcţiune este de a lucra ca draglină la extragerea balastului. Tot astfel, s-a procedat la construcţia blocului nr. 14 din Zona Liceului 2, Sfîntu Gheorghe, unde se foloseşte fără acceptul beneficiarului, o macara turn ce aparţine, Direcţiei de investiţii, a cărei destinaţie este — Baza de aprovizionare Sfîntu Gheorghe. Fiind vorba de organizare optimă, amintim că era normal ca execuţia blocurilor nr. 14 şi 15 din Zona Liceului 2 să se efectueze cu ajutorul unei singure macarale turn şi nu cu două, aşa cum s-a procedat. In acest fel, se economisea nu numai timp, ci şi forţă de muncă, irosită pentru demontarea-montarea celor două macarale. Numărul utilajelor închiriate nu se opreşte aici, el este destul de cuprinzător : un motocompresor, un excavator de 0,4 ,m.c. un buldozer S 650 şi lista poate continua. Pentru utilajele închiriate nu se întocmesc deconturi lunare şi nu se urmăreşte încasarea chiriei datorate. Cauza principală a acestui fenomen o constituie lipsa unei evidenţe a utilajelor închiriate. Aşa se explică de ce pentru macaraua turn închiriată la Piatra Neamţ, în august 1971, se încasează abia în cursul lunii februarie a.c. chiria aferentă lunilor august—decembrie 1971, sumă deloc neglijabilă — 71.800 lei. Se înţelege de la sine consecinţa unei astfel de întîrzieri la finele anului precedent beneficiile realizate au fost denaturate nejustificat. Analiza modului de folosire şi exploatare a capacităţii, la un număr de şase excavatoare achiziţionate în anii 1970—1971, a evidenţiat faptul că şi aceste utilaje înregistrează un important număr, de ore de nefuncţionare, iar productivitatea realizată este sub nivelul celei din planul tehnic. In 1970, patru excavatoare noi achiziţionate au lucrat efectiv — 5.887 ore, faţă de 7.280 ore planificate, respectiv, s-a folosit timpul de lucru numai în proporţie de 80 la sută. In al doilea an de exploatare 1971, randamentul acestor utilaje, scade şi mai mult, în special sub aspectul timpului de folosire. Astfel, un excavator de 0,6 m.c. în opt luni de exploatare, înregistrează peste 540 de ore de nefuncţionare, ceea ce reprezintă 30 la sută din fondul de timp. Un nivel scăzut de folosire şi exploatare a acestei categorii de utilaje se menţine şi în anul curent : astfel, un excavator de 0,6 m.c. nu a lucrat 19 zile în luna ianuarie, 8 zile în luna februarie, şi 15 zile în aprilie. Producţia neexecutată pe perioada de nefuncţionare este de 8.400 m.c., ceeace un preţ de deviz este de 25.000 lei. Şi în cazul mijloacelor de transport se înregistrează un volum important de stagnări, cauzat fie de defecţiuni tehnice, fie de neasigurarea frontului de lucru. Prin exemplele redate în continuare căutăm să atragem atenţia atît întreprinderii, cit , şi forului ei tutelar, că sînt necesare măsuri energice şi operative astfel Incit, fiecare mijlocde transport să fie utilizat la capacitate. Din luna februarie 1970 şi pînă în decembrie 1971 autobasculanta cu numărul de circulaţie 31-CV-595 — achiziţionată în februarie 1970 — a fost nefolosită, datorită defecţiunilor tehnice şi a neasigurării frontului de lucru, stagnind peste 1170 ore, cu alte cuvinte, 5 luni. In aceeaşi perioadă, autobasculanta cu numărul de circulaţie 31-CV- 569 înregistrează peste 1160 ore stagnări. Din luna iunie 1970 şi pînă în decembrie 1971 autotractorul cu numărul de circulaţie 41-CV-1101 nu a fost folosit 1079 ore. Mijloacele de transport exemplificate fac parte din cele achiziţionate din fondurile de investiţii ale anilor 1970—1971. . La înregistrarea unui număr mare de ore nefolosite datorită cauzelor tehnice contribuie şi lipsa unui atelier, dotat corespunzător parcului de utilaje de care dispune întreprinderea. Ar fi necesar să se urgenteze punerea în funcţiune a atelierului de întreţinere din cadrul zonei industriale. Ştim, că un factor de cea mai DOINA MELINTE, ŞTEFAN SZÖCS, inspectori la Banca dle Investiţii (Continuare in pag . 3-a) I . Există la Belin şi cîteva excepţii de la „regula“ enunţată în titlu. Dar ele sînt atît de puţine şi în bună măsură atît de inconsistente, încît reuşesc cu greu să facă mai mult decit să o confirme. Conduse de cadrele didactice Pall Dora, Nagy Anna, Boeriu Elisabeta şi Albert Lenke, pe lîngă căminul cultural funcţionează patru formaţii , de teatru : două de tineret, una de femei şi o alta de vîrstnici. Totalul apariţiilor acestora în faţa publicului, din toamnă şi pînă acum , zece. Puteau fi desigur mai multe, dată fiind întinderea mare de timp amintită, puteau fi incluse şi mai multe piese în repertoriul fiecăreia dar oricum în această privinţă lucrurile sunt totuşi de natură să satisfacă. Notabilă ar fi şi activitatea propagandistică dusă de David Păcuraru, directorul căminului cultural, Valer Bucur, directorul şcolii, Nagy Dionisie, director adjunct, medicul Gheorghe Rarinca şi ingineră Stela Rotărescu. Ar mai fi de amintit pasiunea pentru activitatea culturală a tînărului profesor Akacsos Pavel, participant în toate cele 40. De ce aşa de puţini cînd, se ştie şi asta nu de azi de ieri, că sarcina educării maselor la şcoala unei activităţi desfăşurate constant şi organizat nu este nici pe departe facultativă, ea constituindu-se ca o componentă strict necesară a personalităţii intelectualului în general şi a celui din mediul rural în special ? Adresăm această întrebare tovarăexistă. Repartizarea concretă a sarcinilor pe fiecare cadru didactic a fost şi ea făcută încă de la începutul acestui an şcolar odată cu prelucrarea planului general al şcolii. Ce s-a întîmplat de atunci şi pînă acum ? Două ar fi, după părerea interlocutorului, cauzele care ar ştirbi deplinătatea muncii culturale a cadrelor didactice , numărul mare patru formaţii de teatru (!) şisusţinător al unor acţiuni,desfăşurate la „Clubul tineretului“ (din păcate nu şi a gazetei de perete din al cărei colectiv de redactare face parte). Şi lista celor care se evidenţiază ca participanţi permanenţi la activităţile culturale se cam încheie aici,, cînd de fapt totalul intelectualilor din comună se ridică la aproape satul Vaier Bucur,directorul şcolii. Aflăm, ca punct de plecare al discuţiei, că dintre cele 19 cadre didactice care numără şcoala, nu există navetişti propriu-zişi, doar două cadre didactice făcînd naveta de două ori pe săptămînă. Deci, condiţii de principiu pentru ca ele să sprijine activităţile cultural-educative din comună de navetişti în special tineri, şi greutatea mobilizării masei de săteni la acţiunile culturaleducative, fapt de care se fac vinovate numai şi numai organizaţiile de masă şi obşteşti în special U.T.C., nicidecum cadrele didactice a căror contribuţie s-ar mărgini doar la acea de, a susţine,expuneri şi a instrui formaţii artistice. Cît de justificată este o asemenea optică se ştie. Ce am vrut însă să aflăm a fost felul în care munca culturală a cadrelor didactice a fost controlată de conducerea şcolii. ,,A fost, a fost — ni se răspunde. Această muncă a fost analizată într-o şedinţă lărgită a organizaţiei de bază (într-una singură, din toamnă pînă acum! — n. n.). S-a ajuns la concluzia că s-a muncit destul de bine, dar că s-ar putea face mai mult în această privinţă (n. n. — a doua parte a constatării este mai mult decît adevărată). Dar iată şi rezultatul unei asemenea optici nonşalante. Stăm de vorbă cu Doina Gabor, şi Kozma Magdalena, răspunzătoare, conform planificării şcolii, de instruirea formaţiilor de dansuri româneşti şi, respectiv, secuieşti. Kozma Magdalena : Aveam şase perechi de dansatori dar trei băieţi au plecat în armată şi e greu "să găseşti alţii (!) mai ales că mulţi fac naveta. De altfel chiar înainte de plecarea băieţilor, repetiţiile mergeau greu pentru că tinerii lucrează în schimburi. Repetam într-o zi cu două perechi, alta cu trei, şi duminica făceam asamblarea (iată că soluţia se cunoaşte fără ... să se ştie — n. n.). Doina Gabor — Avem mari greutăţi cu repertoriul. Nu se găsesc cărţi de dansuri. Am cerut şi la librăria „Cartea, prin poştă“ dar n-am primit încă nimic (n.n. Cu aşa lipsă IOAN DRAGAN (Continuare în pag. a 3-a) Unde-i unul nu-i putere, unde-s mai mulţi... nici atît orichei? HIOIETÍSI DIN TOATE TARILE. UNITI VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ii ^ Ior Aspect dintr-una din secţiile Fabricii de textile „Oltul“. Foto : A. BARTHA la Respectarea democraţiei cooperatiste - condiţia atragerii maselor de cooperatori conducerea treburilor obşteşti Democraţia cooperatistă —principiu de bază în conducerea şi funcţionarea cooperativelor agricole de producţie, este o parte componentă a democraţiei socialiste, care oglindeşte pe planul organizării şi activităţii cooperativelor agricole de producţie, toate trăsăturile caracteristice ale acestei democraţii. Posibilitatea reală a exercitării drepturilor de care dispun ţăranii cooperatori ca stăpîni ai mijloacelor de producţie şi ai produselor obţinute, este asigurată de orînduirea noastră socialistă, de politica marxist-leninistă a partidului nostru, care militează creator şi cu multă perseverenţă pentru dezvoltarea şi adîncirea sistemului unitar al democraţiei socialiste, răspunzînd astfel aspiraţiilor de dreptate şi echitate socială ale poporului nostru. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea sa la cel de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, este necesar ca fiecare cooperator să participe la activitatea de producţie, la întreaga muncă a cooperativei, să devină un participant conştient la opera de dezvoltare a agriculturii noastre, a întregii economii naţionale. Lărgirea şi perfecţionarea democraţiei cooperatiste îşi găseşte expresie în prevederile Statutului cooperativelor agricole de producţie, care reglementează juridic drepturile şi obligaţiile să NEMETH IOSIF, vicepreşedinte al U.J.C.A.P. Covasna (Continuare în pag . 3-a) „Consiliul popular al judeţului Covasna este convocat în cea de-a XV-a sesiune ordinară, pentru data de 26 mai 1972, ora 16,00, la sediul său din oraşul Sfîntu Gheorghe". PREŞEDINTELE COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN COVASNA Nagy Ferdinand SECRETAR, Péter Zoltán HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza in intîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru in lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară in dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămint din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv in România, deschizând o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situînd România in rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn intre popoarelelumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămintul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobindite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină sărbătoarea Republicii în condiţiile avîntului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii sol'i''iste multilateral dezvoltate ,elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In intimpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă in vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor in vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricultură, executării la timp, şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub semnul pregătirii Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale ,în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, organizaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a.c. manifestări cultural-educative şi artistice intr-o mare diversitate de forme — expuneri. (Continuare in pag a 4-a) Noua și moderna clădire a întreprinderii de industrializarea cărnii — Tîrgu Secuiesc. rarea oraşului Sfîntu Gheor- \ ? ghe şi a localităţii Vîlcele... i ) Ei..., pentru acest 9 mai, noi / \ românii, am început-o de la 23 ' August, am început prin băr- \ i băţie, dînd roată păminturilor , «m rfî jit prin aceeaşi băr- } povesteşte molcom, \ I Cronica evenimentelor internaţionale Hotărîrea Statelor Unite privind escaladarea războiului din Vietnam, hotărîre cu implicaţii grave atît asupra situaţiei din Peninsula indochineză, cît şi asupra climatului internaţional, în general, se înscrie ca unul din principalele evenimente ale acestei, săptămîni. Măsurile anunţate în acest sens de preşedintele S.U.A. au fost puse în practică ; forţele navale şi aeriene au minat marţi intrările în porturile R.D. Vietnam şi au bombardat reţele de şosele şi căi ferate de pe întreg teritoriul ţării; avioane americane continuă să bombardeze în serie oraşe şi sate nord-vietnameze. Vestea escaladării conflictului din Vietnam a declanşat un puternic val de dezaprobare în întreaga lume. Aceste măsuri, se spune într-o declaraţie a guvernului \ \ In ziua de 9 mai, ziua „roilor noştri, pe marginea şoiselei Sfîntu Gheorghe — Vîl- \ I cele, un grup de pionieri se i j adunaseră în jurul unui om în 1 t vîrstă, ascultînd tăcuți cuvin- \ 1 tele înflăcărate ale acestuia. I } Ne apropiem ... i ^ „Aici, pe aceste păminturi, ? ț acum aproape trei decenii, Bă-1 I talionul 2, vinători de munte, ^ T din Brașov, condus de mate-o rul... Vasilescu, atacă poziţiile ’ / fortificate ale fasciştilor... a- \ / ici, au căzut mulţi dintre aii noştri... luptau pentru elibe- / R.D.V., reprezintă o încălcare brutală a suveranităţiişi securităţii noastre, a acordurilor de la Geneva din 1954 cu privire la Vietnam, o violare a libertăţii de navigaţie şi comerţ din întreaga lume. Protestînd împotriva acestor acte de agresiune, purtătorul de cuvînt al delegaţiei Guvernului ,Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud la conferinţa cvadripartită de la Paris arată că Administraţia americană se înşeală dacă consideră că poate folosi violenţa pentru a subjuga poporul vietnamez, care luptă pentru drepturile sale naţionale fundamentale. Dînd expresie gîndurilor întregului nostru popor, guvernul şi poporul român au con- VENERA ANGHEL (Continuări în pag. 1 a 4-a) \ 0 lecţie de istorie! ^ cu pauze care selecţionează a-1 t mintirile — comunistul Mircea J / Vlădăreanu, veteran din râz-1 ) boiul antifascist, participant la ^ ( luptele, despre care pionierii a- t , flau acum, după ani şi ani, , 1 amănunte interesante... In t ț jurul nostru pămîntul poartă 1 i încă amintirile acelor momente 1 de eroism ... şapte atacuri \ ţ succesive le-au trebuit vînăto-1 1 rilor de munte pentru a alun- J ' ga pe fascişti, şapte momente ţ 1 de eroism şi dăruire, momente t ţ în care cerul parcă se unea cu / i pămîntul în zgomot de hău ... ţ i luptam pentru eliberarea noas-1 \ tră ..j Tonul cald, cuvintele sincere , ale veteranului care vorbea ţ \ despre acest pămint Ca despre, ţ ţ o fiinţă dragă a captivat inte-1 l resul copiilor. A fost o adeva-1 / rată oră de istorie, de istorie j ) vie, povestită de unul dintre a- ( . ţ ceia care crează istoria ... J l La sfîrşitul întilnirii pionie-) rii au înmînat invitatului lor ^ 1 flori şi au prezentat, pe locul i 1 istoriei de demult, un frumos J 1 spectacol. In acele tocuri au ] I răsunat ţ eroilor“ ^ O lecţie de istorie vie... „Trei culori“, „Imnul ţ N. LAURENŢIUţ s