Cuvîntul Nou, mai 1972 (Anul 5, nr. 629-653)
1972-05-14 / nr. 639
ANUL V Nr. 639 l CONCURSUL „CUNOAŞTEŢI \ 1 MESERIILE ?“ I MESERIILE ?“ In sala Liceului de cultură generală din oraşul Covasna ( 1 s-a organizat faza pe centru al concursului „Cunoaşteţi mese- / i riile?“, concurs ce a cuprins 1 I elevii claselor VIII—X. La a ( această întîlnire, din 12 şcoli i s-au prezentat doar 4. Cum es-1 / te posbil ca unele conduceri ( ) de şcoli (Păpăuţi, Comandau, t l Tamaşfalău, Boroşneul Mare, / / Boroşneul Mic, Telechia, şi ţ i Brateş) să trateze aşa de suţ ( perficial această manifestare? i i Intr-o atmosferă tinerească 1 J organizarea acestui concurs ţ \ şi-a dovedit necesitatea şi uti-1 L litatea, juriul format din pro- ' i fesorii Dumitru D. Olteanu, 1 ’ Barabas Doina, Simon László, ţ \ consemnând la sfîrşit următo-1 I rul rezultat i locul I — Şcoala J i generală Voineşti, cu 14,5 1 puncte, locul II — Şcoala ge- ţe nerală Zagon, cu 14 puncte, .• locul III — Şcoala generală \ 1 Zăbala, cu 13,5 puncte, 1 \ Din echipajul Şcolii generale din Voineşti au făcut la parte elevii Viorica Bîrlă, E-ilena Caliţa, Paul Biro. Cişti-igătorilor li s-au înmînat di- Jplome. \ AUREL HULPOI O DATORIE CIVICA . Situaţia existentă în regis- \ * trele de încasări a impozite- ţlor în comuna Vîlceie oglin- i deşte un înalt grad de con- * 1 ştiinţă cetăţenească, prin re- rezultatele înregistrate. Astfel, i i pe primul trimestru al acestui / an, planul de încasări a fost \ t realizat şi depăşit cu 8 la sută, 1 i iar nu trimestrul al doile*-' ' ! pînă în prezent, faţă de plan \ * s-au realizat încasări în pro- \ porţie de 119 la sută. S-au 1 1 evidenţiat, în mod deosebit, i * locuitorii care şi-au achitat \ \ impozitele pe întregul an. Din i i Vîlceie î Vasile Vlădăreanu, J / nr. casei 155, Alexandru Ancu ( ) nr. 170 Nicolae Rauca nr. 8,1 din satul Ariuşd : Bibora ,mas nr. 15, lök Estera nr. 100,1 * din Arad: Lorincz Vencel nr. 1 . 281, Aurel Ţifrea nr. 549 (Heintea), Kovács Mihai nr. 8, 1 , Gheorghe Bodeanu nr. 223. 1 Exemplul lor trebuie urmat şi de alţi locuitori ai comunei Vîlceie. \ i şi de alţi locuitori ai comunei Vîlceie. 1 INTÎLNIREA REDACŢIEI REVISTE „JOBARAT“ CU MICII CORESPONDENŢI La Şcoala generală nr. 1 Tîrgu Secuiesc a avut loc în- \ 1 tîlnirea celor 8 corespondenţi i ai revistei „Jobarăt“ cu re- / ? dactorul şef al acesteia, Hodoy 1 1 Jette. In cadrul discuţiilor, re- 1 1 nr,4r,v,I i 1 r/sf *, zl nf t'oCr'ums d 1 ei ' t doctorul şef a dat răspunsuri la întrebările pionierilor, iar 11 aceştia s-au angajat să fie cit \ t mai fideli în activitatea de ia informare a revistei. I J VILCELENII ISI 1NFRUMU \ \ SETEAZA STATIUNEA 1 I Zilele de 6 şi 7 mai au în- r 1 semnat pentru locuitorii din ţ ţ Vîlceie zile de activitate in- in tensă, pentru înfrumuseţarea 1 ’ localităţii. La această acţiune ( \ au participat salariaţii diferi- l l telor întreprinderi şi instituţii, 17 cetăţenii din localitate şi e- \ 1 levii. Numărul participanţilor ţ l din cele două zile a depăşit ! ! cifra de 150. Numai în ziua i de 7 mai s-au aliniat la star- t - tul acestei întreceri 121 de i i cetăţeni (35 salariaţi de la * ' Sanatoriul Vîlceie, 16 de la \ ț I.I.L. „Spicul“, 22 salariaţi ai l staţiunii şi 1 de la Oficiul 1 poştal din staţiune, precum şi \a 42 de elevi, însoţiţi de 5 ca-dre didactice). ţ ’ Numărul orelor prestate s-a i ridicat la 750. Au fost extinse 1 l cu acest prilej spaţiile verzi II pe o suprafaţă de 600 metri pătraţi, a fost transportată oriercui avi. a iubirii teilet , cantitate de peste 45 metri , \ cubi de pămint vegetal, s-au l 1 făcut nivelări de străzi în cap ,* 1drul staţiunii pe o suprafaţă \ 1 de 2000 metri pătraţi şi s-a i ţ amenajat microbaza sportivă 1 i a şcolii. J * In această acţiune s-au eviţdenţiat Nicolae Axente, Aleixandru Ţifrea, Andrei Nica, \ J Maria Vancsa, Viorica Curta, \ Iosif Bucşa, Torro Geza, Va- 1 l sile Casaş, Nicolae Rauca, Pa- ) raschiva Kadar, Veres Vino- \ \ rica. i \ Tot prin muncă patriotică a / i fost terminată, şi dată în fo- 1 I losinţă grădina de vară, anexă | \ a restaurantului „Izvorul i ^ roşu“. I / La Şcoala generală de 10 J i ani nr. 4, din Sfîntu Gheor- \ ^ ghe a avut loc „Festivalul i i şcolar al cântecului“, ediţia a 1 ' ill-a, la care au participat 30 ^ \ de concurenţi. In faţa unui i i numeros public, format din c ) parinţi, cadre didactice şi Velevi, concurenţii au prezentaţi cele mai frumoase cîntece din / I folclorul nostru. | \ NE1 \ NICOLAE LAURENŢIU ^ ) FESTIVALUL ŞCOLAR AL ( \ CINTECULUI ^ ) RADAR PARASCHIVA \ \ NICOLAE ROȘU | |_______________________| CUVINTUL NOU Respectarea democraţiei (Urmare din pag 7) rănilor cooperatori. De aceea, respectarea şi aplicarea statutului, are o deosebită importanţă în viaţa cooperativei, întrucît contribuie în primul rînd la întărirea relaţiilor de încredere şi strînsă colaborare dintre consiliul de conducere al cooperativei agricole şi masa largă a cooperatorilor. Formele şi metodele de realizare în practică a democraţiei cooperatiste izvorăsc din principiile şi reglementările democratice care au loc pe planul întregii vieţi,economice şi sociale a ţării. Organul suprem de conducere, prin excelenţă colectiv, prin intermediul căruia fiecare ţăran cooperator are posibilitatea de a participa activ, fără nici o îngrădire la conducerea treburilor cooperativei, este adunarea generală. Aceasta reprezintă un cadru democratic, stimulator şi pe deplin adecvat manifestării spiritului critic şi gospodăresc, a grijii pentru dezvoltarea şi apărarea proprietăţii obşteşti. Practica ne-a dovedit că adunările generale, temeinic pregătite, dau posibilitatea ţăranilor cooperatori să cunoască hotărîrile şi măsurile luate de partid şi guvern, adoptă metodele cele mai potrivite în condiţii specifice locale pentru înfăptuirea sarcinilor în vederea dezvoltării intensive a agriculturii cooperatiste , în consecinţă adunările generale constituie pentru participanţi o şcoală de educaţie politică, morală şi profesională, contribuind hotărîtor la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a ţăranilor cooperatori. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, se preocupă cu toată răspunderea de ridicarea în continuare a rolului adunărilor generale în cooperativele agricole, de îmbunătăţirea activităţii consiliilor de conducere prin aplicarea în practică a principiului muncii şi conducerii colective, fapt care corespunde amplului proces de lărgire şi aprofundare a democraţiei cooperatiste. In cooperativele agricole în care principiile democraţiei cooperatiste se aplică sub diferite aspecte, rezultatele practice nu întîrzie să se concretizeze în obţinerea de producţii , mari, vegetale şi animale, în însemnate venituri băneşti, spre binele şi bucuria celor ce muncesc. Considerăm că la obţinerea rezultatelor bune în anul 1971, de către cooperativele agricole din judeţ, dintre care un număr de 7 au primit înalta distincţie „Ordinul Muncii clasa I“, o contribuţie de seamă a avut şi faptul că sarcinile de plan au fost temeinic dezbătute de către masa largă a membrilor cooperatori. S-au purtat largi discuţii nu numai în cadrul adunărilor generale, dar şi în formaţiile de lucru, asupra importanţei şi eficienţei muncii în acord global, astfel că toţi membrii cooperatori au muncit în cunoştinţă de cauză, pentru realizarea sarcinilor de plan ale anului 1971. Merită să fie scoasă în evidenţă preocuparea consiliilor de conducere din cooperativele agricole Catalina, Chichiş, Sînzieni, Turia, Hăghig ş.a., care manifestă o deosebită preocupare pentru pregătirea temeinică a adunărilor generale şi a şedinţelor de consiliu, pun în discuţia acestora probleme majore din viaţa şi activitatea cooperativei, se consultă cu masa largă a cooperatorilor în toate problemele mai importante care vizează întreaga activitate a cooperativei agricole, fapt care nu întîrzie să-şi arate efectul, în rezultatele bune obţinute an de an de aceste cooperative agricole. Pentru îmbunătăţirea activităţii consiliilor de conducere în domeniul atragerii unui număr cit mai mare de cooperatori în conducerea vieţii şi activităţii cooperativelor agricole de producţie, U.J.C.A.P. Covasna a efectuat mai multe studii atît în anul 1971, cit şi în primele luni ale acestui an, asupra stilului şi metodelor de muncă ale consiliilor de conducere, studii ale căror concluzii au fost analizate în şedinţele biroului executiv al Uniunii, la care au fost invitaţi şi preşedinţii cooperativelor agricole. Considerăm că asemenea materiale au fost deosebit de utile, deoarece s-au putut trage o serie de concluzii şi învăţăminte atît în ce priveşte rezultatele obţinute, cit şi deficienţele din activitatea consiliilor de conducere, putîndu-se lua în consecinţă măsuri pentru lichidarea lor. Din studiile şi analizele făcute, a rezultat că în cooperativele agricole de producţie din Aninoasa, Ghidfalău, Zagnn ş.a. nu se respectă, în toate cazurile, principiile democraţiei cooperatiste, a muncii şi conducerii colective, nu s-au ţinut de luni de zile şedinţe ale consiliilor de conducere şi nici adunările generale. Rezultate bune, în antrenarea cooperatorilor la rezolvarea treburilor obşteşti se obţin şi prin folosirea metodei consultărilor cu un număr cit mai mare de cooperatori înainte de ţinerea şedinţelor de consiliu, sau mai ales a adunărilor generale, în principalele probleme care urmează să fie puse în discuţie. Aşa procedează preşedintele C.A.P. Catalina, Kovács Mihai, un bun organizator şi priceput gospodar, împreună cu alţi membri din consiliu consultă la locul de muncă o serie de cooperatori, care dau soluţii corespunzătoare. Este necesar să se acorde o atenţie deosebită acelor unităţi cooperatiste, în care la adunările generale participă împuterniciţii cooperatorilor. Şi în aceste cazuri trebuie să veghem ca voinţa întregii mase a cooperatorilor să nu fie ştirbită. De aceea se impune ca, înaintea adunării generale, împuterniciţii să dezbată în cadrul adunărilor pe formaţii de lucru, brigăzi, ferme, ordinea de zi, urmînd ca la adunarea generală să exprime părerile cooperatorilor din formaţia de muncă respectivă, iar după adunarea generală să informeze pe cei care i-au ales despre măsurile stabilite. In felul acesta, toţi ţăranii cooperatori vor fi la curent cu activitatea cooperativei, îşi vor da seama şi mai mult că ei sînt adevăraţii stăpîni ai mijloacelor de producţie. Noţiunea de democraţie cooperatistă are o sferă foarte largă, cu multiple, variate şi complexe forme de aplicare. In rîndurile de faţă am încercat să dăm doar cîteva aspecte de manifestare a acestei democraţii. Esenţialul este să investigăm in permanenţă acele forme şi metode care permit consultarea şi atragerea in conducerea cooperativei a unui număr mare de cooperatori, in scopul obţinerii unor producţii şi venituri cit mai mari, pentru ca agricultura cooperatistă din judeţ să-şi aducă din plin contribuţia la realizarea sarcinilor stabilite de cel de-al II-lea Congres al U.N.C.A.P. cu privire la dezvoltarea agriculturii cooperatiste. w,un dlailinor III im diuuiuaniu OLTUL — METROM HANDBAL, DIVIZIA ŞCOLARĂ După jocul frumos şi victoria obţinută duminică, „textiliştii“ au efectuat antrenamente axate pe exerciţii de mobilitate şi pe exersarea unor scheme tactice, în cadrul unui joc-şcoală, în rîndul jucătorilor domneşte optimismul. Ei vor să-şi ia revanşa după meciul din toamnă, cind au pierdut cu scorul de 1—3. „Ii“-le comunicat de antrenorul Szekely Alexandru va fi ! Fülöp, Maksai, Dancsuly, Bozin II, Bardoczi, Bartók, Bozin I, Hollo, Goga, Csősz, Kiss (Hegyesi). COLOROM CODLEA — CARPAŢI COVASNA Pentru meciul de duminică ni s-a comunicat formaţia probabilă! Beldeanu, Răduţoiu, Butkya, Csusz, Abraham, Csintos, Iordan, Biro, Zagoni, Györfi, Benke, rezerve Manto, Biro G., Anghel. POLITEHNICA BRAŞOV — FORESTIERUL TIRGU SECUIESC Antrenorul Oliver Boga ne-a comunicat formaţia care va face deplasarea la Braşov : Gocsman, Varga, Simon II, Posea, Kertesz, Simon I, B. Antal, Fazakas, Szűcs, K. Antal, Szabó. Liceul nr. 1 Sfîntu Gheorghe — Şcoala sportivă Sfîntu Gheorghe, ora 11, terenul baza sportivă. Campionatul de calificare, masculin, ultimele întâlniri Voinţa Buzău — Olimpia Călăraşi, ora 9 şi Clubul sportiv Piteşti — Gloria Buzău, ora 10,15. Echipa clasată pe primul loc va avea dreptul de a juca în a doua divizie (,,B‘‘) de handbal a ţării. Campionatul judeţean, categoria I : 14 mai Oltul Chilieni — înainte Tălişoara ; Minerul Baraolt — Aprovizionarea Valea Crişului ; Venus Ozun — Avîntul Ilieni ; Oltul Coşeni — Venus Zăbala ; Progresul Catalina — Unirea Sfîntu Gheorghe ; I.A.S. Cîmpul Frumos — Unirea Reci. Campionatul Promoţie, seria I, etapa a XIX-a : Fierarul Telechia — Voinţa Boroşneul Mare ; Progresul Brateş — Progresul Sîncrai ; Stăruinţa Cernat — Agricultorul Angheluş ; Salcîmul Surcea — Voinţa Sfîntu Gheorghe. Seria a II-a : Avîntul Belin — Izvorul Biborţeni ; Partizanul Roşu Malnaş — Stăruinţa Boroşneul Mare ; Harghita Aita Mare — Spartacus Hăghig : Stăruinţa Băţanii Mari — înfrăţirea Dobolii de Jos ; Minerul Bicsad — Tatra Brăduţ. GH. BRIOTA Unde-i unul nu-i putere (Urmare din pag. 1) de promptitudine din partea sus — amintitei librării ne mirăm cum de mai există atîtea formaţii de dansuri în judeţ). In loc de concluzii privind activitatea formaţiilor de dansuri socotim suficientă amintirea numărului spectacolelor acestora în decursul ultimelor şapte luni : unul la Belin şi altul la Belin Vale (? ! ?). Stăm de vorbă şi cu Kozma Nicolae răspunzător de brigada de agitaţie, Akacsos Pavel membru în colectivul de redacţie al gazetei de perete şi Gheorghe Boeriu însărcinat cu susţinerea unor expuneri pe marginea filmelor care rulează în comună. Kozma Nicolae : Din toamna anului trecut şi pînă acum brigada de agitaţie a susţinut două spectacole (!) : unul în decembrie, altul în februarie. Avem greutăţi cu adunarea materialului. Nu suntem suficient sprijiniţi. — Aţi cerut de multe ori, și mai multor oameni de la C.A.P. acest sprijin ? . — Nu prea (!) Akacsos Pavel : Responsabilul colectivului de redactare a gazetei de perete, tovarășul Miko Alexandru, secretarul consiliului popular, mi-a spus o dată să fac „ceva“ la gazetă, dar nu mi-a dat o temă anume. Eu de unde să ştiu ce să fac ? (n.n. Lipsurile responsabilului gazetei sunt evidente, cu toate că sarcinile profesionale pe care le are de îndeplinit sunt adesea motivante , numai că, de pildă, la data la care am purtat această discuție, ziua de 9 mai, la gazetă lipsea orice urmă de articol pe această importantă temă. Aici care ar mai putea fi motivaţia ? Gheorghe Boeriu : Recenzii vorbite pe marginea filmelor s-au mai făcut. De exemplu în „Luna filmului la sate“. — E cam mult de atunci... — Da, este adevărat. Nu prea ne putem lăuda ! Desigur, astfel de dialoguri puteau fi purtate cu multe alte cadre didactice sau cu alte categorii de intelectuali care „au muncit bine dar puteau face mai mult“. Directorul căminului cultural David Păcuraru, om trecut de prima tinereţe şi avînd numeroase sarcini, nu copleşitoare, dar oricum multe, ne mărturisea, abătut, că nu le poate cuprinde singur pe toate, că activitatea culturală este încă departe de realele disponibilităţi de forţe din comună şi aceasta pentru că unii se zbat iar alţii nu fac nimic, că deşi programul manifestărilor culturale este afişat la vedere în fiecare săptămînă, nu sînt puţine manifestările care nu se ţin sau se amină. Ii împărtăşim toate cele aflate, plus altele mai puţin semnificative, secretarului comitetului comunal de partid, Bartha Lajos. Le cunoaşte. — Să ştiţi că faţă de perioada toamnă-primăvară din ’70 —71, lucrurile merg mai bine. __ ? ? — Este adevărat că, de exemplu brigada de agitaţie a prezentat doar un program sau două dar acum un an ea nici nu exista. — Şi acest „ritm“ de creştere vă satisface ? Clubul tineretului a prezentat acum o lună o seară literară Petöfi şi va mai prezenta una Eminescu, nu se ştie cind. Agitaţia vizuală e sublimă dar.... membrii colectivului de redactare nu s-au întîlnit încă niciodată. Formaţiile de dansuri sînt ca şi inexistente, brigada de agitaţie la fel, nu există nu numai un cor, dar nici măcar un grup vocal. — Aşa se întîmplă cind dirijorul aşteaptă la cămin ca oamenii să vină singuri. Şi o asemenea constatare nu este valabilă numai pentru cor. Cadrele didactice, prin numeroasele posibilităţi de a lua contact cu oamenii (vizite la domiciliu, şedinţe cu părinţii, cunoaşterea îndeaproape a tinerilor, foşti elevi pe băncile şcolii, etc.), prin pregătirea pe care o au, prin însăşi prestigiul de care se bucură în rîndul sătenilor, pot face o cu mult mai bună mobilizare. De altfel nici participarea celorlalte categorii de intelectuali nu este de natură să mulţumească , din totalul de aproximativ 20, la viaţa spirituală a comunei participă cu o oarecare regularitate numai 5—6. Date fiind toate acestea, la deschiderea clubului tineretului au fost chemaţi toţi intelectualii, să stăm de vorbă, să analizăm lucrurile, să-şi spună fiecare părerea. Dar n-au venit toţi. ★ Aşa stau deci lucrurile. In asemenea condiţii activitatea cultural-educativă din comună ar trebui de urgenţă dezbătută în biroul organizaţiei de partid. Trebuie stabilite sarcini reale, concrete, pentru fie-care om în parte. Şi trebuie mai ales intransigent verificate. Unul sau mai multe schimburi de experienţă cu comune în care formele şi metodele de organizare şi desfăşurare a muncii cultural-educative se află la un ridicat nivel (Băţanii Mari, Zăbala, Cernat, Zagon etc), ar putea aduce cu sine necesarele limpeziri de principiu. Şi aceasta pentru că lucrurile nu mai pot continua astfel, pentru că acţiunea de educare a oamenilor este o componentă amuncii de partid care nu mai poate fi nicăieri neglijată. Beneficiile (Urmare din pag. 7) mare importanţă în asigurarea funcţionării utilajelor îl constituie întreţinerea şi repararea corespunzătoare a acestora, de aceea, această activitate se cere a fi temeinic organizată după un anumit flux : controale şi revizii periodice, intervenţii prompte, în caz de nevoie. Subliniem necesitatea studierii şi introducerii întreţinerii preventive, aceasta avînd drept scop prevenirea deficienţelor şi mărirea duratei de funcţionare a utilajelor. Buna distribuire a utilajelor presupune şi o cunoaştere temeinică a parcului existent, precum şi conducerea unor evidenţe operative. De aceea, ar fi necesar ca operaţiunea de inventariere a mijloacelor fixe, începută cu trei luni în urmă, să fie încheiată. Ar fi şi timpul ! In ceea ce priveşte întocmirea evidenţelor primare, respectiv a rapoartelor de schimb, amintim că acestea se fac cu mari întîrzieri, necuprinzînd în toate cazurile, date reale, în neconcordanţă cu situaţiile statistice periodice. Ba, mai mult, ele nu sînt suportul unor analize tehnico-economice, privind modul de exploatare a utilajelor, şi nici a deciziilor ce se impun a se lua, în vederea măririi indicelui de folosire a utlajelor. Banca de Investiţii, în urma controalelor efectuate la I.J.C.M., a dispus să se ia unele măsuri, care să ducă la o exploatare judicioasă a utilajelor. Recent, printr-o dispoziţie obligatorie s-au stabilit sarcini precise, printre care : — pînă la 25 mai 1972 se vor desfiinţa punctele improvizate de preparare a betoanelor şi se va reorganiza aprovizionarea cu beton a punctelor de lucru, în mod centralizat, de la staţia semiautomată a cărei capacitate este de 30.000 m.c./an"; — pînă la data de 27 mai, se va repara săpătorul de șanț, incit acesta, începînd din luna iunie să poată fi folosit. In cazul cind conducerea întreprinderii consideră că nu este necesar acest utilaj, în același termen, se vor lua măsuri de redistribuire a lui — o sarcină cu caracter permanent se referă la întocmirea documentelor primare, în mod special, a rapoartelor de schimb, documente ce trebuie să stea la baza dărilor de seamă şi a analizelor economice ; — pînă la 24 mai a.c., se va termina inventarierea mijloacelor fixe. * Departe de a fi îmbrăţişat, în cadrul analizei, toate aspectele folosirii utilajelor la I.J.C.M., cele evidenţiate permit să se tragă concluzia, că mai există încă multe rezerve, nefolosite, care în mod indiscutabil diminuează eficienţa economică, îndeplinirea sarcinilor sporite pe care le are întreprinderea în acest an, impune să se ia măsuri prompte și eficiente, pentru a se asigura o folosire intensivă a utilajelor. DUMINICA, 14 MAI SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 1445) — Felix și Otilia — film românesc — seriile I și II — orele 11, 16, 19. TÎRGU SECUIESC „8 MAI“ (telefon 391). — Parada circului — film sovietic — orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13). — Motodrama — film polonez — orele 10, 18, 20. BARAOLT CASA DE CULTURĂ (telefon 113). — Băieţi buni, băieţi răi — film american — ora 20. ÎNTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURA (telefon 48). — Aeroportul — film american — seriile I şi II — ora 20. LUNI, 15 MAI SFÎNTU GHEORGHE „ARTA“ (telefon 1445) — Fericit cel care, ca Ulise — film francez — orele 10, 16, 18, 20. CLUBUL „GHEORGHE DOJA“ — Să cumpărăm o maşină de pompieri — film R.D.G. — orele 18, 20. TÎRGU SECUIESC „8 MAI“ (telefon 391). — Omul orchestră — film franco-italian — orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA" (telefon 12). — Cromwell — seriile I și II — film englez — orele 10, 17, 20. DUMINICĂ, 14 MAI 8,15 Gimnastica pentru toţi : 8,30 Cravatele roşii ; 10,00 Viaţa satului ; 11,10 Să înţelegem muzica : „Anatomia orchestrei" ; 12,00 De strajă patriei ; 12,30 Emisiune în limba maghiară ; 14,00 Post meridian ; 16,20 Telesport. Ciclism : aspecte înregistrate din ,,Cursa Păcii" ; 16,50 Fotbal : România — Ungaria. Transmisiune directă de la stadionul „23 August“ din Capitală; 19,10 Publicitate ; 19,15 1001 de seri; 19,30 Telejurnal 20,00 Reportajul săptămînii 20,20 Film artistic ; Bătălia de pe Neretva ; 23,20 Telejurnal. Sport. LUNI, 15 MAI 16,30—17,00 Curs de limba rusă. Lecţia a 14-a — reluare ; 17,40 La volan — emisiune pentru conducătorii auto : 18,00 Căminul; 18,45 Scena ; 19,10 Noutăţi cultural-artistice ! 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnal ; 20,10 Reflector; 20,25 „Salut Germain". Un nou serial produs de studiourile de televiziune din R.D.G.; 21,15 Drumuri în istorie ; 21,30 Steaua fără nume. Muzică uşoară; 22,30 24 de ore ; 22,45 Contraste în lumea capitalului. Vremea instabilă, cu cerul temporar noros. Local vor cădea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 4 şi 7 grade, iar maximele între 16 şi 18 grade. Meteorolog de serviciu, IRINA BRINDUŞOIU Pag. 3 I.C.I.M. Braşov str. Carpaţilor nr. 9 angajează urgent : dulgheri zidari fierari-betonişti zugravi vopsitori tinichigii sudori electrici sudori autogeni lăcătuşi confecţii metalice lăcătuşi mecanici muncitori necalificaţi Salarizarea conform H.C.M. 9141972. Informaţii suplimentare la serviciul personal, telefon 2.24.11, interior 130. Autobazat I. T. A. SFÎNTU GHEORGHE Str. Chilieni nr. 7 angajează de urgenţă : — ŞOFERI cu categoria C, D, E. Condiţiile de angajare şi salarizare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. Şcoala de şoferi amatori Braşov • instructor conducere auto pentru autoturism la Filiala Tîrgu Secuiesc, cu vechime 5 ani ca şofer şi minim 7 clase generale. Informaţii la sediul Şcolii din str. N. Bălcescu, nr. 61, Braşov, telefon 24.393. Baza L G M« Braşov str. Hărmanului nr. 17 (fosta gară veche) angajează de urgenţă : — mecanici auto — lăcătuşi reparaţii şi întreţinere universală — electricieni lumină şi forţă — pregătitori metale vechi la prelucrări — încărcători vagoane — încărcători-descărcători auto