Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)
1972-06-24 / nr. 674
IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C.R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Fiecare confecţioner — un militant pentru perfecţionarea producţiei ■, vom realiza economii la cheltuielile de producţie, în valoare de 250.000 lei - din care reducerea cheltuielilor materiale reprezentînd 150.000 lei — precum şi un beneficiu suplimentar net, de 200.000 lei". Cum, pe ce căi se va realiza această prevedere ? — parte integrantă din angajamentul asumat recent de comuniştii Pabricii de confecţii „Secuiana“, privind îndeplinirea actualului cincinal în numai patru ani. Iată obiectivul investigaţiei noastre, în rîndul tînărului colectiv de confecţioneri de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc. Sectorul confecţii. Primul intervievat — comunistul Gheorghe Serif, şeful sectorului. — După mine — susţine interlocutorul — problema reducerii cheltuielilor de producţie, este de fapt o problemă de educaţie. De ce ? Simplu. Iată de pildă, o maşină care, din neglijenţa celui căruia i s-a încredinţat, merge în gol. Consumă mai mult şi inutil. In plus, uzura pieselor în mişcare, e mai mare ... Mergi de-a lungul fluxului tehnologic şi descoperi capete lungi de aţă, la aproape toate cusăturile confecţiilor. De ce aşa, cînd s-ar putea şi altfel ? ... Unele confecţionere, folosesc rejansa cu chibzuială, la milimetru. Altele ... Apoi deşeurile, în special cele albe care sînt foarte căutate, scamele se pot revalorifica. La fel şi hîrtia în care se ambalează aţa, relansa ... Priviţi panoul acela ! Urmăm îndemnul. Aşezat într-un loc de unde domină marea sală de confecţii, textul respect Pentru ca cincinalul să fie realizat în patru ani tivului panou arată că... „Dacă fiecare muncitoare din sector ar întîrzia sau ar pierde zilnic cite 5 minute din producţie, s-ar produce mai puţin, confecţii în valoare de 276.000 lei!“ — Fiind, cum spuneţi, o chestiune de educaţie, cum acţionaţi pentru materializarea ei ? — N-am terminat — revine şeful sectorului. Tot prin educaţie se asigură şi interesul muncitoarelor noastre, al ajutorilor de maiştri, pentru perfecţionarea tehnologiei de fabricaţie. Aşa am reuşit să rentabilizăm unele produse, să sporim productivitatea muncii şi să îmbunătăţim continuu normele de consum ... Cum acţionăm ? Fireşte, prin educaţie, folosind cu fiecare prilej exemplul comuniştilor, al celor mai buni. Raduly Elisabeta, de pildă, e cea mai bună muncitoare din schimbul acesta. Exemplul ei, de comunistă, este urmat de toţi tinerii care văd în ea un adevărat model de conştiinţă profesională ... Serviciul tehnic. Tov. Costică Stoenescu — şeful serviciului — ne furnizează datele certe ale unor preocupări deosebit de fructuoase pe linia ieftinirii producţiei. De fapt, ele nu fac altceva decit să dea cursivitate investigaţiei noastre. — In marea lor majoritate, raţionalizările în producţie, reproiectarea unor produse, au loc în baza sugestiilor şi propunerilor provenite din secţiile de producţie. Revelator e că în ultima perioadă, numărul şi calitatea lor a crescut ca, o cerinţă obiectivă a materializării la un nivel superior a elanului şi entuziasmului ce domină întrecerea socialistă desfăşurata în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului... Şi, L. VOICULESCU (Continuare in pag a 3-a) GATA PENTRU RECEPŢIE Apropierea sfîrşitului primului semestru al acestui an marchează în activitatea constructorilor scadenţe importante, pe care lucrătorii şantierului nr. 1 al Întreprinderii judeţene de construcţiimontaj caută să le onoreze în cele mai bune condiţii, aceasta şi ca un omagiu, prin graiul faptelor, adus Conferinţei Naţionale a partidului. Astfel, după blocul nr. 1 cu 44 de apartamente, blocul nr. 9 cu 20 de apartamente şi încă un bloc cu 6 apartamente, zilele acestea a primit eticheta „gata pentru recepţie“ blocul nr. 10 cu 20 de apartamente din zona Spitalului. Printre echipele care au lucrat cu spor și dăruire la realizarea noului bloc, semnatarele noului edificiu deci, le amintim pe cele de zidari, conduse de Janos Abraham și Janos Toth, echipa de zugravi condusă de Árpad Varga, echipa de instalatori condusă de Béla Bodi, precum şi echipa de parchetari condusă de Dezső Sándor. Din discuţia avută cu şeful şantierului nr. 1, tovarăşul inginer Emeric Faluvégy, de la care am aflat cele de mai sus, am reţinut printre altele şi „vorba" care circulă în aceste zile în rîndul constructorilor de pe acest şantier . Conferinţa partidului să găsească noi „contingente“ de oameni ai muncii în case noi, frumoase“. Ochii se-mpăienjenesc de-aducere aminte. Timpul se-ntoarnă spre neguri, și ecourile lui umplu clepsidra, numindu-se război, deznădejde, minte ... Pentru că acolo, de atunci, s-a plămădit firea de piatră și dragoste a comunistei ... ... In ’42 — ’43 era mare nevoie de mină de lucru, acolo, pe cîmpiile chiaburului din Mădăraş (Ciuc). Elisabeta Bod, pe-atunci în vîrstă de 12 ani, i-a uitat numele. Memoria palmelor şi amintirea sufletului au păstrat insă imaginea femeilor cu fruntea aplecată-n ţarină, cu oase scrîşnind, cu plinset plecat din sudoare, cu raze de soare fierbinte tăiate de seceră... ... Coasa nemiloasă a războiului fringea, puţin mai tîrziu, un drum pornit înspre lumină de dragoste. La numai exemplu şi îndemn 22 ani, pentru Elisabeta Bod zimbetul bun al vieţii se crispase dureros. „Mă simţeam golită de orice voinţă. Nu exagerez, dar viaţa mea nu mai avea nici un sens !... Atunci, insă, anii de suferinţă, influenţa tatălui meu, ilegalist, dar şi dorinţa de-a crede în ceva, mi-au purtat paşii spre lumina Partidului Comunist Român“. Tinăra Elisabeta găsise soluţia ce identifica o viaţă şi-o credinţă ... ... Ţărancă de felul ei, comunista E. Bod a fost atunci, in 1945, printre cei ce-au rostuit legea dreaptă, a pămintului, care este al aceluia ce-l munceşte ... Atunci, la început de el, a ciitat şi ea orgoliosul imn al stăpinului de DAN GIUREA (Continuare in pag. a 3-a) COMUNISTUL W&MiiXM UN OM, O VIAŢĂ, O CREDINŢĂ VOIETAM DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-V 1 Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean lucrările de construcţii la Fabrica de aparataj electric auto In cursul zilei de ieri, pe platforma industrială a oraşului Sfîntu Gheorghe au început lucrările de construcţie a unuia din importantele obiective ale actualului cincinal: Fabrica de aparataj electric auto. Noua unitate economică, de interes republican, va reprezenta în fapt cel de al doilea obiectiv al industriei constructoare de maşini din judeţul nostru. Organizarea procesului de producţie la noua fabrică se va caracteriza printr-un mart grad de tehnicitate, produsele ce se vor realiza urmînd să răspundă, în principal, cerinţelor mereu crescînde al industriei noastre de automobile aflată şi ea în plină dezvoltare. Construcţia noului obiectiv industrial va fi realizată de Trustul de construcţii-montaj nr. 5 din Braşov. Constructorilor, tuturor celor care vor contribui la edificarea acestei importante lucrări, le urăm spor la muncă şi... un termen de execuţie cît mai scurt! Ieri, la Sfîntu Gheorghe, au început Anul V Nr. 674 SÎMBÂTÂ, 24 Iunie 1972 4 pagini 30 bani Au îndeplinit planul semestrial cu 8 zile mai devreme Colectivul Fabricii de cherestea din Zăbrătău şi-a realizat în întregime sarcinile planificate pe primul semestru al anului, la producţia globală şi marfă. Evenimentul s-a produs la finele celui de-al doilea schimb din ziua de 22 iunie. Forestierii de aici s-au angajat ca pînă la sfîrşitul semestrului să realizeze suplimentar 850 m.c. cherestea de răşinoase, precum şi o producţie de nenominalizare, în valoare de 767.000 lei. în fruntea întrecerii se situează echipa gateristului Ilie Pîrvan, pendulariştii Gheorghe Olaru și Aurel P. Bularca. Ilustrare grăitoare a politicii ştiinţifice promovate de partidul nostru în direcţia dezvoltării armonioase a tuturor regiunilor ţării, pentru plenara valorificare a potenţialului uman şi material existent in fiecare judeţ, a capacităţii creatoare a oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, a deplinului lor ataşament faţă de politica profund realistă a partidului nostru. Expoziţia realizărilor economice ale judeţului Covasna, deschisă ieri în oraşul Sfîntu Gheorghe, se prezintă în faţa vizitatorului ca o certă reuşită. La deschiderea expoziţiei au participat membrii Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, secretari ai unor comitete comunale şi orăşeneşti de partid, conducători de întreprinderi şi instituţii, preşedinţi ai comitetelor sindicale, membri ai organizaţiei U.T.C., numeroşi muncitori fruntaşi în producţie. In cuvîntarea sa, tovarăşul Zoltán Drunek, secretar al Comitetului judeţean de partid, a prezentat cîteva secvenţe din însufleţitoarea întrecere în cinstea măreţelor evenimente din viaţa poporului nostru, precum şi succesele obţinute de oamenii muncii din judeţul Covasna. In continuare, tovarăşul Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a deschis oficial expoziţia. Cuprinzînd mai bine de 15.000 exponate (realizări ale unităţilor economice de importanţă republicană, ale unităţilor industriei locale, planşe, grafice, machete), expoziţia se impune prin marea varietate a exponatelor prezentate, prin nivelul lor superior din punct de vedere calitativ, prin grija deosebită pentru ilustrarea (prin modul de prezentare) a eforturilor oamenilor muncii din judeţ, români şi maghiari, înfrăţiţi în lupta pentru traducerea exemplară în fapt a mobilizatoarelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Cuprinzînd toate sectoarele de activitate existente în judeţ — industrie, agricultură, cercetare ştiinţifică, învăţămînt şi cultură etc. — deopotrivă realizări obţinute în cei numai cîţiva ani de la crearea judeţului, şi perspective, expoziţia este oglinda vie a rodnicului drum parcurs in aceşti ani, o garanţie că viitoarele succese, lapidar exprimate acum în graiul cifrelor şi al curbelor ascendente, cuprinse în grafice, în expresivele planuri şi machete, stau în puterea braţelor şi minţii harnicilor oameni ai muncii din această parte a ţării. Paralel cu ilustrarea impetuoasei dezvoltări în aceşti ani, a unităţilor economice existente, harta economiei judeţului, exprimînd sintetic coborexponatelor prezente în standuri, consemnează şi apariţia unor noi unităţi, între care amintim Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, Fabrica de amidon Tîrgu Secuiesc, Fabrica de brînzeturi Tîrgu Secuiesc. Oglindind preocuparea colectivelor de oameni ai muncii în direcţia continuei lărgiri a gamei produselor realizate, strădania lor necontenită pentru creşterea nivelului calitativ al produselor, expoziţia prezintă, totodată, în faţa vizitatorului, eforturile unităţilor economice pe linia autoutilării, a realizării prin utilizarea resurselor proprii a pieselor de schimb necesare bunei funcţionări a maşinilor, agregatelor, instalaţiilor. De notat apoi, că aproape în totalitatea lor, produsele expuse au fost realizate în anii scurşi de la crearea judeţului, fapt ce evidenţiază, cu pregnanţă, nivelul nedezminţitelor capacităţi creatoare ale colectivelor de oameni ai muncii. Acest lucru este, de asemenea, demonstrat şi de marea bogăţie de exponate prezentate, destinate exportului., Referindu-ne la m marea varietate sortimentală, vom nota printre multele reuşite, linia modernă a garniturilor de mobilier expuse atît de C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc cit şi de I.I.L. „Mobila" Sfîntu Gheorghe şi „Poliprod“ Tîrgu Secuiesc, varietatea organelor de asamblare destinate autoturismelor Dacia I 300, ARO, tractoarelor I. POPA (Continuare în pag. a 3-a) 1 l t ! i V i ! t fi ! i Lunar: 208.000 sticle apa minerală îmbuteliate Pentru satisfacerea cererilor mereu crescînde de apă minerală, în acest sezon estival, la Secţia de îmbuteliere de la Poiana I.I.L. „Spicul", s-a introdus, de curînd, schimbul III. In urma acestei măsuri secţia va livra lunar 208.000 sticle apă minerală. Astfel colectivul de aici foloseşte din plin timpul de lucru pentru a adăuga noi succese realizărilor obţinute pînă în prezent, succese cu care se înscriu în întrecerea socialistă a ţării, în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii. EUGENIA MAGORI, corespondență Succesul campaniei de vară depinde de felul cum ne pregătim in aceste zile Intîrzierea recoltărilor, parcă la nici o altă specie de plantă agricolă nu provoacă pagube atît de mari ca la cereale, dacă ele nu sînt secerate şi treierate din timp. Tocmai pentru ca secerişul să se desfăşoare în limitele perioadei optime, în toate unităţile agricole din judeţ trebuie să fie pregătit minuţios, încă de pe acum, pentru ca odată începute, lucrările de recoltări de vară să — — — —■■■■ — -« se desfăşoare într-un ritm susţinut, iar utilajele de recoltat să funcţioneze în permanenţă şi la capacitatea lor maximă. Deşi cerealele au dat deja în spic, ceea ce ne avertizează de momentul apropiat al declanşării campaniei de vară, în cadrul staţiunilor de mecanizare a agriculturii din judeţ — unităţi cărora le revine un rol principal în perioada recoltărilor — multe lucruri nu sunt puse încă la punct, în cîteva S.M.A. cum sunt cele din Malnaş, Boroşncul Mare, Baraolt, Tîrgu Secuiesc, Covasna şi Sînzieni, mai sínt combine, prese de balotat paie sau batoze, a căror reparaţie încă nu s-a terminat, deşi s-a depăşit termenul stabilit pentru încheierea reparaţiilor. Conducerea Trustului S.M.A. din judeţ, respectiv tovarăşul Ing. Gheorghe Zsoldos, explică această întîrziere prin lipsa pieselor de schimb necesare reparaţiilor, care s-au primit la multă vreme după, ce au fost comandate. Dacă Trustul S.M.A. ar fi intervenit însă mai din timp şi ar fi insistat mai mult pe lingă organele agricole centrale, fără îndoială că aprovizionarea cu piese de schimb s-ar fi desfăşurat în mai bune condiţiuni şi stadiul reparaţiilor în S.M.A. era acum cu mult mai avansat. Intr-un articol apărut cu cîtva timp în urmă, în paginile ziarului nostru, s-a arătat că S.M.A. din judeţ nu sunt încă în posesia sîrmei necesare pentru balotatul celor circa 45.000 tone paie, volum de lucrări contractat cu cooperativele agricole. Faţă de necesarul de 270 tone sîrmă, s-a obţinut o repartiţie de 171 tone, din care întreprinderile furnizoare au livrat pînă în prezent doar 91 tone, urmînd ca restul sîrmei să fie livrat pe parcurs. Avînd în vedere experienţa tristă din anul trecut, cînd paiele au rămas nestrînse pe mii de hectare în judeţ pentru că a lipsit sîrma necesară pentru balotaj, se impune ca Trustul S.M.A. să întreprindă tot ce-i stă în putinţă, ca în această perioadă să asigure cantitatea de sârmă necesară. Referitor la producţia secundară pe care o reprezintă paiele şi pleava, nu numai S.M.A., dar şi cooperativele agricole trebuie să evite risipa şi să prevadă încă de-acum saci pentru pleavă şi mijloacele de transport necesare pentru înmagazinarea la timp a plevii şi a paielor balotate. O altă problemă, la care trebuie Ing. D. SZABÓ 1 (Continuare în pag. a 3-a) Poluarea Rinului - S.O.S.n. „Este imposibil să te ascunzi în spatele necesităţii de a efectua studii interminabile. Trebuie să se ia o hotărîre“, recunoaşte Jean-Claude Suzanne, directorul Agenţiei bazinului Rin-Meuse. Dar ce hotărîre ? Să se depoziteze reziduurile de sare în fundul minelor, cum fac vestgermanii, ar fi din punct de vedere tehnic foarte dificil. Transportul prin intermediul conductelor sau al navelor pînă la mare ar costa prea scump. Să fie vîndută este la fel de imposibil ! această sare reprezintă mult peste consumul total al Franţei. R. F. G. şi Olanda au căzut recent de acord să participe la finanţarea construirii unui canal enorm betonat şi plastifiat care să acopere o suprafaţă de 200 ha. Terenul ales, în apropiere de Mulhouse, este deocamdată acoperit de cîmpii. Rămîne, aşadar, să fie convinşi proprietarii de necesitatea sacrificării terenurilor lor pentru a salva agricultura olandeză. Odată reglementată această problemă, olandezii se vor declara satisfăcuţi. In ce priveşte R. F. G., aceasta este interesată de o formă mai insiduoasă de poluări, aceea pe care o va produce centrala nucleară construită de E. D. F. la Fressenheim și de cele 21 cen (Continuare în pag. a 4-a)