Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-23 / nr. 673

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In cinstea conferinţei naţionale a p.e. r. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Silim timpul să-şi reconsidere valorile! In marea întrecere socialistă a­­producătorilor şi proprietarilor de bunuri materiale din ţara noas­tră — desfăşurată în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidu­­­­lui — zilnic se declanşează noi re­­­­sorturi de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de reduce­re a costurilor de fabricaţie. Sun­tem­ astfel, martorii unei emulaţii creatoare fără precedent, anima­tă de dorinţa fiecărui om al mun­cii — român sau maghiar din in­dustria judeţului Covasna, — de a participa la marea întrecere cu fapte de muncă cit mai deosebite. Am asistat, de pildă, în zilele trecute la entuziasta iniţiativă a gateristului Ilie Pîrvan de la Fa­brica de cherestea din Zăbrătău, de a realiza planul lunar în 23 de zile lucrătoare, a celui trimes­trial în 11 săptămîni, a anului în 11 luni, şi a cincinalului în patru ani şi jumătate ! Am consemnat apoi, h­otarirea constructorilor de la I­.T.C.M. ca în cinstea marelui eveniment po­litic din luna iulie, să realizeze numai lucrări de foarte bună cali­tate, a textilistelor de la Uzina „Oltul“, de a îndeplini înainte de termen, cu 7 luni şi jumătate, sar­cinile de export pe întregul cinci­nal, iar sarcinile efective de pro­ducţie, cu 6 luni mai devreme. Astăzi, suntem­ în măsură să a­­ducem în prima linie a actuali­tăţii cotidiene, noi hotărîri şi ini­ţiative, noi fapte de muncă ale celor care silesc timpul să-şi re­considere valorile. De pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc aflăm, de pildă, ştirea că, colectivul Fabri­cii de confecţii — colectiv de ti­neri producători şi proprietari în societate, care nu demult au ho­­tărît să muncească în aşa fel ca sarcinile actualului cincinal să le îndeplinească în numai 4 ani — aflăm deci, că şi-a îndeplinit în­că din ziu­a de 19 iunie sarcinile de plan la producţia globală pe întreg semestrul I. în cursul zilei de azi, 23 iunie, el îşi realizează în întregime şi sarcinile la pro­ducţia marfă ... Evident, ştirea — parvenită nouă în cursul zilei de ieri — ne-a suscitat interesul. Ne-am adresat şefului producţiei — ing. Alfred Solomon — solici­­tîndu-i detalii ale evenimentului. — In urma analizei făcute în adunarea comuniştilor fabricii — ne-a declarat interlocutorul — ne-am dat seama că stă în pu­terea noastră Să realizăm mai mult, mai bine, mai ieftin! Mun­cind cu această credinţă, colecti­vul nostru a declanşat întrecerea „contra-cronometru“ cu însăşi ca­lendarul. Ne-am realizat sarcini­le pe primul semestru înainte de termen, pentru ca pînă la finele lunii iunie să realizăm suplimen­tar o producţie în valoare de 13.000.000 lei, din care, 5.000.000 — aşa cum prevede angajamentul luat în cinstea Conferinţei Naţio­nale a partidului — reprezintă e­­fortul nostru propriu, adică pro- L. VOICULESCU (Continuare în pag a 3-a) ­ vremurilor noastre Stăteam de vorbă cu mais­trul Rapolti Mihai, de la blocul nr. 14, cînd tocmai a­­pare o nouă şi elegantă „Da­cie 1100“. „A venit vreun to­varăş inginer“, spun eu. In­terlocutorul mă contrazice, însă, zimbind: „Nu e inginer,­­ șeful echipei de instalatori, un om de nădejde, comunist adevărat". Aşa l-am cunoscut pe Incze Albert, un om despre care, pe toate şantierele pe unde a trecut, se vorbeşte numai de bine. Repede îţi dai seama că nu e obişnuit cu iscodeli reporte­riceşti. Vorbeşte scurt, direct, sincer şi concis. Parcă îi pare rău de timpul de lucru pier­dut. încetul cu încetul, însă, ni se destăinuieşte. A plecat din Ghidfalău cînd avea 15 ani, să înveţe mese­rie. Se împlinesc 17 ani de cînd lucrează ca instalator. In 1963 a intrat în partid, iar peste un an i s-a încredinţat conducerea unei echipe. Ris­căm o întrebare „Stass“: — Vă place meseria ? — Ce vorbă! De nu-mi plăcea plecam de mult, că puteam să aleg din atîtea al­tele. — Ce bucurii mai mari v-a oferit viaţa, tovarăşe Incze ? — Să ştiţi că pentru noi, fiecare lucru terminat bine, e o bucurie. Fiecare bloc de locuinţe dat în folosinţă spre bucuria şi fericirea at­tor fa­milii, este şi o bucurie a noas­tră. Ne mărturiseşte apoi că planul nu este o problemă. Cei 24 de instalatori cu care lucrează, mai toţi băieţi ti­neri, se întrec cu ei înşişi „Dacă am avea materiale şi front de lucru permanent, am putea realiza planul lunar doar în trei săptămîni. In a­­nul trecut am obţinut locul al II-lea în întrecerea pentru calitate, organizată de între- D DRAGOŞ (Continuare in pag a 3-a) ^ (1 I Proletari din toate ţările, uniţi-va ! La cota finală De pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc, aflăm vestea că lucrările de construcţii­­montaj la Hala metalurgică, — nou obiectiv al industriei locale — au intrat în etapa finală. După cum ne relatează tov. Kiss E. — inginer-șef al I.I.L. „Poliprod“ din localitate — pen­tru a se apropia cît mai mult da­ta punerii în funcţiune a obiecti­vului, azi, 23 iunie, mentorii con­duşi de tehnicianul Bokor Zoltán, vor începe instalarea utilajelor pe noile spaţii de producţie. Angaja­mentul lor este ca în ziua de 1 iulie — în cinstea Conferinţei Na­ţionale a partidului — să pună în funcţiune primele agregate, urmînd ca în cursul aceleiaşi luni, hala să producă la nivelul sarcinilor de plan. înfăptuirea acestui obiectiv a­­tîrnă greu în balanţa activităţii întreprinderii, de ea fiind legată realizarea contractelor de coope­rare încheiate cu uzina brașo­­veană „Tractorul“.­ Noul obiectiv — Hala metalurgică din Tîrgu Secuiesc Utilizarea la maximum a capacităţilor de producţie constituie un mijloc important creşterea productivităţii muncii la Uzina textilă „Oltul". pentru In societatea noastră, proprie­tatea socialistă este un raport so­cial-economic, în care coexistă şi se evidenţiază simultan, atribu­tele de proprietar şi producător, ale creatorilor de bunuri, ale oa­menilor muncii. Cerinţă de prim ordin, lege­a dezvoltării orînduirii socialiste, apărarea integrităţii acestei pro­prietăţi, are un rol hotărîtor în dezvoltarea economico-socială a ţării, de ea depinzînd în mare parte, realizarea ritmului de creştere a bunăstării poporului stabilit prin actualul plan cinci­nal. Priinţează în judeţul nostru, colective de întreprinderi şi in­stituţii, conduceri ale acestora, care acordă o mare atenţie apă­rării şi dezvoltării proprietăţii socialiste. Rezultatele sunt evi­dente şi ne bucură.... Din păcate, din controalele e­­fectuate de organele C.F.I. ale ju­deţului, rezultă că mai sunt une­le unităţi, salariaţi cu un pre­car simţ al răspunderii, negli­jenţi ori superficiali, care, deşi nu atentează direct la avutul ob­ştesc, datorită modului defectuos în care îşi îndeplinesc obligaţi­ile de serviciu,­ incompetenţei sau nepriceperii în administra­rea bunurilor, pricinuiesc prac­tic,­­ pagube însemnate avutului obştesc, în faţa unor asemenea cazuri, ne întrebăm, desigur ! Cum de e posibil ? Răspunsul, îl aflăm în slaba organizare a mun­cii de conducere, în lipsa sau slaba funcţionare a controlului intern din unitatea respectivă, în starea de indisciplină în mînui­­rea mijloacelor financiare şi — nu în rare cazuri — în atitudi­nea de nepăsare şi îngăduinţă a conducerilor de unităţi, faţă de manifestările de încălcare a le­galităţii noastre. Dar, e cazul ca despre asemenea manifestări, să vorbim pe concret. Majoritatea pagubelor nou constatate, provin din lipsuri în gestiuni, determinate în mare măsură de conducerea necores­punzătoare a evidenţelor tehnico­­operative şi contabile. Pe aceas­tă linie, deficienţe însemnate s-au constatat la I.I.­L „Local­­prod“, şi I.I.L „Bazaltul“ din Sf. Gheorghe. Neconducerea corectă şi neurmărirea activităţii gestio­narilor prin evidența contabilă, au generat aici pagube însemna­te proprietăţii socialiste. Astfel, în cursul trimestrului I, numai la I.I.L. „Bazaltul" s-au constatat­­lipsuri în gestiuni, însumînd pes­te 80.000 lei... La fel se prezintă situaţia şi la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj, unde datorită unei evidenţe necorespunzătoare a mijloacelor fixe, s-au creat lipsuri importante la aceeaşi ca­tegorie de bunuri. Este un fapt e­­vident că la asemenea situaţii, a contribuit şi slaba pregătire pro­fesională a cadrelor din sectorul financiar-contabil şi a gestiona­rilor. Cu toate că în baza Legii nr. 2/1971 — privitor la ridicarea pregătirii profesionale a acestor cadre — s-au luat unele măsuri, totuşi deficienţele existente în activitatea unor unităţi, dove­desc că aceste măsuri nu sunt nici pe departe suficiente, sau că au fost traduse în practică, numai formal. Putem cita aici — din sistema Comitetului executiv al Consiliului popular judeţen — unităţile din cadrul Direcţiei de industrie locală, Direcţiei sani­tare etc., Unde se simte acut ne­voia instruirii profesionale, pre­văzută de Legea nr. 2. Apărarea proprietăţii socialis­te depinde fireşte, în mare mă­sură şi de controlul sistematic, existent, întreprins asupra mo­dului în care sunt gospodărite bunurile materiale. In acest sens, Legea nr. 5/1970, stabileşte pentru conducerile unităţilor so­cialiste, sarcini concrete în or­ganizarea şi exercitarea contro­lului ierarhic, operativ, curent. Prin exercitarea acestui control se verifică modul de desfăşurare a programului de activitate sta­bilit, condiţiile de folosire a mij­loacelor de producţie şi îndepli­nirea sarcinilor pentru realiza­rea lui, semnalarea deficienţelor şi abaterilor de la disciplina fi- ŞTEFAN SZAVAI, şeful Corpului unic C.F.I. al judeţului Covasna (Continuare in pag. a 3-a) în atenţia conducerilor de întreprinderi Apărarea proprietăţii socialiste - sarcină de mare răspundere încheierea vizitei prinţului Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia Joi dimineaţa, Alteţa Sa Re­gală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşe­dintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Re­gală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceauşescu, şi a to­varăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Al­teţele Lor Regale, prinţul Noro­dom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aero­portul Internaţional Bucureşti-­ Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa E­­lena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, János Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătes­­cu, secretarul Consiliului de Stat. (Continuare in pag. a 4-a) DECLARAŢIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Stanuk La invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cam­­­bodgiei, Alteţa Sa Regală prin­ţul Norodom Sianuk şi Alteţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în Ro­mânia, între 19 şi 22 iunie a c. în timpul şederii sale în Ro­mânia, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Na­ţional al Cambodgiei, şi celelalte personalităţi cambodgiene au vi­zitat unităţi industriale, obiecti­ve social-culturale din oraşele Bucureşti şi Piteşti, luînd cunoş­tinţă cu mult interes de realiză­rile obţinute de poporul român în făurirea orînduirii noi, socia­liste, în patria sa, înalţii oaspeţi cam­bodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimente­(Continuare în pag. a 4-a) În aceste zile, pe Şantierul nr. 1 al I.J.C.M.­Sfîntu Gheorghe, echipa condusă de Albert Ha­nyó, montează ferestrele me­talice la viitoarea Sală a spor­turilor, care va îmbogăţi mo­dernul peisaj urbanistic al o­­raşului — reşedinţă de judeţ. Foto : A. BARTHA LA C.A.P. ZĂBALA Recoltarea furajelor şi pregătirea campaniei de vară Asigurarea hranei animalelor, constituie în aceste zile una din preocupările principale ale coope­rativelor agricole de producţie din judeţ. Recoltarea furajelor se des­făşoară în ritm susţinut, printr-o puternică concentrare a forţelor, posibilă şi pentru faptul că între­ţinerea culturilor prăşitoare se a­­flă aproape de încheiere sau, în unele unităţi agricole, a şi fost terminată. Recoltarea furajelor de pe su­prafeţele cultivate sau de pe cele naturale, reclamă o atentă preo­cupare din partea consiliilor de conducere, a specialiştilor mai ales acum, cînd vremea ploioasă solicită uscarea pe capre a finu­lui cosit. Minuţioasa pregătire a desfă­şurării campaniei agricole de va­ră, constituie un alt obiectiv a­­supra căruia se îndreaptă aten­ţia conducerilor şi specialiştilor din cooperativele agricole de pro­ducţie. Pregătirile au fost în mare parte încheiate, însă există greu­tăţi generate, în special, de lipsa unor piese de schimb necesare în­locuirii celor uzate, la combine sau la cositoarele mecanice. La Zăbala, stăm de vorbă cu inginerul-şef al cooperativei agri­cole, Matei Roşu . „Cositul trifoli­­enelor a fost executat la noi pe 32 hectare lucerna şi 85 hectare tri­foi, încă înainte de apariţia pe­rioadei ploioase. Fînul a şi fost transportat şi se află înmagazinat la ora actuală. O problemă mai dificilă o constituie pentru noi cositul finului de pe fîneţele na­turale. Am început să cosim fînul de pe marginea şanţurilor şi, în prezent, operaţia se execută şi pe cele 587 hectare de pajişti na­turale. Vremea ploioasă ne-a cam încurcat socotelile, dar coopera­torii noştri sînt hotărîţi să lucre­ze în aşa fel, încît să încheie cit mai grabnic această lucrare“. In legătură cu pregătirea cam­paniei de recoltare a cerealelor, aflăm că combinele care se află în parcul S.M.A. sunt revizuite, în stare de funcţionare, datorită preocupării de care au dat dova­dă mecanizatorii, dintre care se evidenţiază Tibor Izsan, Ferenc Opra, Jenő Császár. Insă lipsa u- MARIUS DEAC (Continuare in pag a 3-a) In pagina a 2-a Uniunea ,Romulus culturala ilt Cioflec Duminică, 25 iunie, la Arac­, comuna Vîlcele, se va constitui cea de-a treia uniune culturală din judeţul Covas­na — „Romulus Cioflec“ — scriitor, originar din Arad­. Cu acest prilej în casa natală a scriitorului se va deschide o expoziţie comemorativă, precum şi expoziţia­­ „Cusături populare din Arad­“, în care vor fi expuse obiecte de artă populară specifice acestor meleaguri ale judeţului nostru. De asemenea, va avea loc un simpozion, intitulat „Ro­mulus Cioflec“, în cadrul căruia Nicolae Dinu, Aurora Pîr­­vu, Veress Daniel, Stela Macrea, Eleonora Popa şi Ana Cio­flec, nepoata scriitorului, precum şi alţi locuitori ai comu­nei care Lau cunoscut şi au citit din opera scriitorului Ro­mulus Cioflec, vor vorbi despre viaţa şi activitatea scri­itorului covăsnean. Participanţii la simpozion vor lua apoi parte la o ex­cursie la Ariuşd, pentru a vizita săpăturile arheologice, efectuate aici, însemnat loc în istoria dezvoltării poporului nostru.­ A fost aproape ca un proces, discuţia care s-a deschis re­cent la Paris. Acuzat : Franţa. Victimă: Rinul. Acuzatorii O­­landa, R. F. G., Luxemburg şi Elveţia, partenera Franţei în cadrul Comisiei internaţionale pentru protejarea Rinului. Comisia a fost creată cu ze­ce ani în urmă. Dar, în tot a­­cest interval de timp, ea nu a reuşit să înlăture fenomenul de poluare progresivă a celui mai important fluviu din Eu­ropa (de vest — n.n.). De zece ani, cele cinci ţări rivera- Poluarea Rinului — S.O.S.­­■ u­ ne nu fac decît să se acuze reciproc. De data aceasta a venit rîn­­dul Franţei, acuzată pentru sarea pe care o varsă în can­tităţi de milioane de tone, mi­nele de potasiu din Alsacia şi pentru viitoarea centrală nu­cleară de la Fessenheim. Ri­­postînd, delegaţii francezi nu s-au privat de dreptul de a observa că nu sunt singurii vi­novaţi. (După „L’Express“) Continuare în pag. a 4-a Mult succes !

Next