Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)
1972-06-23 / nr. 673
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean In cinstea conferinţei naţionale a p.e. r. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII Silim timpul să-şi reconsidere valorile! In marea întrecere socialistă aproducătorilor şi proprietarilor de bunuri materiale din ţara noastră — desfăşurată în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului — zilnic se declanşează noi resorturi de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de reducere a costurilor de fabricaţie. Suntem astfel, martorii unei emulaţii creatoare fără precedent, animată de dorinţa fiecărui om al muncii — român sau maghiar din industria judeţului Covasna, — de a participa la marea întrecere cu fapte de muncă cit mai deosebite. Am asistat, de pildă, în zilele trecute la entuziasta iniţiativă a gateristului Ilie Pîrvan de la Fabrica de cherestea din Zăbrătău, de a realiza planul lunar în 23 de zile lucrătoare, a celui trimestrial în 11 săptămîni, a anului în 11 luni, şi a cincinalului în patru ani şi jumătate ! Am consemnat apoi, hotarirea constructorilor de la I.T.C.M. ca în cinstea marelui eveniment politic din luna iulie, să realizeze numai lucrări de foarte bună calitate, a textilistelor de la Uzina „Oltul“, de a îndeplini înainte de termen, cu 7 luni şi jumătate, sarcinile de export pe întregul cincinal, iar sarcinile efective de producţie, cu 6 luni mai devreme. Astăzi, suntem în măsură să aducem în prima linie a actualităţii cotidiene, noi hotărîri şi iniţiative, noi fapte de muncă ale celor care silesc timpul să-şi reconsidere valorile. De pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc aflăm, de pildă, ştirea că, colectivul Fabricii de confecţii — colectiv de tineri producători şi proprietari în societate, care nu demult au hotărît să muncească în aşa fel ca sarcinile actualului cincinal să le îndeplinească în numai 4 ani — aflăm deci, că şi-a îndeplinit încă din ziua de 19 iunie sarcinile de plan la producţia globală pe întreg semestrul I. în cursul zilei de azi, 23 iunie, el îşi realizează în întregime şi sarcinile la producţia marfă ... Evident, ştirea — parvenită nouă în cursul zilei de ieri — ne-a suscitat interesul. Ne-am adresat şefului producţiei — ing. Alfred Solomon — solicitîndu-i detalii ale evenimentului. — In urma analizei făcute în adunarea comuniştilor fabricii — ne-a declarat interlocutorul — ne-am dat seama că stă în puterea noastră Să realizăm mai mult, mai bine, mai ieftin! Muncind cu această credinţă, colectivul nostru a declanşat întrecerea „contra-cronometru“ cu însăşi calendarul. Ne-am realizat sarcinile pe primul semestru înainte de termen, pentru ca pînă la finele lunii iunie să realizăm suplimentar o producţie în valoare de 13.000.000 lei, din care, 5.000.000 — aşa cum prevede angajamentul luat în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului — reprezintă efortul nostru propriu, adică pro- L. VOICULESCU (Continuare în pag a 3-a) vremurilor noastre Stăteam de vorbă cu maistrul Rapolti Mihai, de la blocul nr. 14, cînd tocmai apare o nouă şi elegantă „Dacie 1100“. „A venit vreun tovarăş inginer“, spun eu. Interlocutorul mă contrazice, însă, zimbind: „Nu e inginer, șeful echipei de instalatori, un om de nădejde, comunist adevărat". Aşa l-am cunoscut pe Incze Albert, un om despre care, pe toate şantierele pe unde a trecut, se vorbeşte numai de bine. Repede îţi dai seama că nu e obişnuit cu iscodeli reportericeşti. Vorbeşte scurt, direct, sincer şi concis. Parcă îi pare rău de timpul de lucru pierdut. încetul cu încetul, însă, ni se destăinuieşte. A plecat din Ghidfalău cînd avea 15 ani, să înveţe meserie. Se împlinesc 17 ani de cînd lucrează ca instalator. In 1963 a intrat în partid, iar peste un an i s-a încredinţat conducerea unei echipe. Riscăm o întrebare „Stass“: — Vă place meseria ? — Ce vorbă! De nu-mi plăcea plecam de mult, că puteam să aleg din atîtea altele. — Ce bucurii mai mari v-a oferit viaţa, tovarăşe Incze ? — Să ştiţi că pentru noi, fiecare lucru terminat bine, e o bucurie. Fiecare bloc de locuinţe dat în folosinţă spre bucuria şi fericirea attor familii, este şi o bucurie a noastră. Ne mărturiseşte apoi că planul nu este o problemă. Cei 24 de instalatori cu care lucrează, mai toţi băieţi tineri, se întrec cu ei înşişi „Dacă am avea materiale şi front de lucru permanent, am putea realiza planul lunar doar în trei săptămîni. In anul trecut am obţinut locul al II-lea în întrecerea pentru calitate, organizată de între- D DRAGOŞ (Continuare in pag a 3-a) ^ (1 I Proletari din toate ţările, uniţi-va ! La cota finală De pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc, aflăm vestea că lucrările de construcţiimontaj la Hala metalurgică, — nou obiectiv al industriei locale — au intrat în etapa finală. După cum ne relatează tov. Kiss E. — inginer-șef al I.I.L. „Poliprod“ din localitate — pentru a se apropia cît mai mult data punerii în funcţiune a obiectivului, azi, 23 iunie, mentorii conduşi de tehnicianul Bokor Zoltán, vor începe instalarea utilajelor pe noile spaţii de producţie. Angajamentul lor este ca în ziua de 1 iulie — în cinstea Conferinţei Naţionale a partidului — să pună în funcţiune primele agregate, urmînd ca în cursul aceleiaşi luni, hala să producă la nivelul sarcinilor de plan. înfăptuirea acestui obiectiv atîrnă greu în balanţa activităţii întreprinderii, de ea fiind legată realizarea contractelor de cooperare încheiate cu uzina brașoveană „Tractorul“. Noul obiectiv — Hala metalurgică din Tîrgu Secuiesc Utilizarea la maximum a capacităţilor de producţie constituie un mijloc important creşterea productivităţii muncii la Uzina textilă „Oltul". pentru In societatea noastră, proprietatea socialistă este un raport social-economic, în care coexistă şi se evidenţiază simultan, atributele de proprietar şi producător, ale creatorilor de bunuri, ale oamenilor muncii. Cerinţă de prim ordin, legea dezvoltării orînduirii socialiste, apărarea integrităţii acestei proprietăţi, are un rol hotărîtor în dezvoltarea economico-socială a ţării, de ea depinzînd în mare parte, realizarea ritmului de creştere a bunăstării poporului stabilit prin actualul plan cincinal. Priinţează în judeţul nostru, colective de întreprinderi şi instituţii, conduceri ale acestora, care acordă o mare atenţie apărării şi dezvoltării proprietăţii socialiste. Rezultatele sunt evidente şi ne bucură.... Din păcate, din controalele efectuate de organele C.F.I. ale judeţului, rezultă că mai sunt unele unităţi, salariaţi cu un precar simţ al răspunderii, neglijenţi ori superficiali, care, deşi nu atentează direct la avutul obştesc, datorită modului defectuos în care îşi îndeplinesc obligaţiile de serviciu, incompetenţei sau nepriceperii în administrarea bunurilor, pricinuiesc practic, pagube însemnate avutului obştesc, în faţa unor asemenea cazuri, ne întrebăm, desigur ! Cum de e posibil ? Răspunsul, îl aflăm în slaba organizare a muncii de conducere, în lipsa sau slaba funcţionare a controlului intern din unitatea respectivă, în starea de indisciplină în mînuirea mijloacelor financiare şi — nu în rare cazuri — în atitudinea de nepăsare şi îngăduinţă a conducerilor de unităţi, faţă de manifestările de încălcare a legalităţii noastre. Dar, e cazul ca despre asemenea manifestări, să vorbim pe concret. Majoritatea pagubelor nou constatate, provin din lipsuri în gestiuni, determinate în mare măsură de conducerea necorespunzătoare a evidenţelor tehnicooperative şi contabile. Pe această linie, deficienţe însemnate s-au constatat la I.I.L „Localprod“, şi I.I.L „Bazaltul“ din Sf. Gheorghe. Neconducerea corectă şi neurmărirea activităţii gestionarilor prin evidența contabilă, au generat aici pagube însemnate proprietăţii socialiste. Astfel, în cursul trimestrului I, numai la I.I.L. „Bazaltul" s-au constatatlipsuri în gestiuni, însumînd peste 80.000 lei... La fel se prezintă situaţia şi la întreprinderea judeţeană de construcţii-montaj, unde datorită unei evidenţe necorespunzătoare a mijloacelor fixe, s-au creat lipsuri importante la aceeaşi categorie de bunuri. Este un fapt evident că la asemenea situaţii, a contribuit şi slaba pregătire profesională a cadrelor din sectorul financiar-contabil şi a gestionarilor. Cu toate că în baza Legii nr. 2/1971 — privitor la ridicarea pregătirii profesionale a acestor cadre — s-au luat unele măsuri, totuşi deficienţele existente în activitatea unor unităţi, dovedesc că aceste măsuri nu sunt nici pe departe suficiente, sau că au fost traduse în practică, numai formal. Putem cita aici — din sistema Comitetului executiv al Consiliului popular judeţen — unităţile din cadrul Direcţiei de industrie locală, Direcţiei sanitare etc., Unde se simte acut nevoia instruirii profesionale, prevăzută de Legea nr. 2. Apărarea proprietăţii socialiste depinde fireşte, în mare măsură şi de controlul sistematic, existent, întreprins asupra modului în care sunt gospodărite bunurile materiale. In acest sens, Legea nr. 5/1970, stabileşte pentru conducerile unităţilor socialiste, sarcini concrete în organizarea şi exercitarea controlului ierarhic, operativ, curent. Prin exercitarea acestui control se verifică modul de desfăşurare a programului de activitate stabilit, condiţiile de folosire a mijloacelor de producţie şi îndeplinirea sarcinilor pentru realizarea lui, semnalarea deficienţelor şi abaterilor de la disciplina fi- ŞTEFAN SZAVAI, şeful Corpului unic C.F.I. al judeţului Covasna (Continuare in pag. a 3-a) în atenţia conducerilor de întreprinderi Apărarea proprietăţii socialiste - sarcină de mare răspundere încheierea vizitei prinţului Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Monique Sianuk şi-au încheiat vizita oficială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alteţele Lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Internaţional Bucureşti- Otopeni, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi soţia sa Elena Maurer, János Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat. (Continuare in pag. a 4-a) DECLARAŢIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Stanuk La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, Alteţa Sa Regală prinţul Norodom Sianuk şi Alteţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în România, între 19 şi 22 iunie a c. în timpul şederii sale în România, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi celelalte personalităţi cambodgiene au vizitat unităţi industriale, obiective social-culturale din oraşele Bucureşti şi Piteşti, luînd cunoştinţă cu mult interes de realizările obţinute de poporul român în făurirea orînduirii noi, socialiste, în patria sa, înalţii oaspeţi cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă și ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimente(Continuare în pag. a 4-a) În aceste zile, pe Şantierul nr. 1 al I.J.C.M.Sfîntu Gheorghe, echipa condusă de Albert Hanyó, montează ferestrele metalice la viitoarea Sală a sporturilor, care va îmbogăţi modernul peisaj urbanistic al oraşului — reşedinţă de judeţ. Foto : A. BARTHA LA C.A.P. ZĂBALA Recoltarea furajelor şi pregătirea campaniei de vară Asigurarea hranei animalelor, constituie în aceste zile una din preocupările principale ale cooperativelor agricole de producţie din judeţ. Recoltarea furajelor se desfăşoară în ritm susţinut, printr-o puternică concentrare a forţelor, posibilă şi pentru faptul că întreţinerea culturilor prăşitoare se află aproape de încheiere sau, în unele unităţi agricole, a şi fost terminată. Recoltarea furajelor de pe suprafeţele cultivate sau de pe cele naturale, reclamă o atentă preocupare din partea consiliilor de conducere, a specialiştilor mai ales acum, cînd vremea ploioasă solicită uscarea pe capre a finului cosit. Minuţioasa pregătire a desfăşurării campaniei agricole de vară, constituie un alt obiectiv asupra căruia se îndreaptă atenţia conducerilor şi specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Pregătirile au fost în mare parte încheiate, însă există greutăţi generate, în special, de lipsa unor piese de schimb necesare înlocuirii celor uzate, la combine sau la cositoarele mecanice. La Zăbala, stăm de vorbă cu inginerul-şef al cooperativei agricole, Matei Roşu . „Cositul trifolienelor a fost executat la noi pe 32 hectare lucerna şi 85 hectare trifoi, încă înainte de apariţia perioadei ploioase. Fînul a şi fost transportat şi se află înmagazinat la ora actuală. O problemă mai dificilă o constituie pentru noi cositul finului de pe fîneţele naturale. Am început să cosim fînul de pe marginea şanţurilor şi, în prezent, operaţia se execută şi pe cele 587 hectare de pajişti naturale. Vremea ploioasă ne-a cam încurcat socotelile, dar cooperatorii noştri sînt hotărîţi să lucreze în aşa fel, încît să încheie cit mai grabnic această lucrare“. In legătură cu pregătirea campaniei de recoltare a cerealelor, aflăm că combinele care se află în parcul S.M.A. sunt revizuite, în stare de funcţionare, datorită preocupării de care au dat dovadă mecanizatorii, dintre care se evidenţiază Tibor Izsan, Ferenc Opra, Jenő Császár. Insă lipsa u- MARIUS DEAC (Continuare in pag a 3-a) In pagina a 2-a Uniunea ,Romulus culturala ilt Cioflec Duminică, 25 iunie, la Arac, comuna Vîlcele, se va constitui cea de-a treia uniune culturală din judeţul Covasna — „Romulus Cioflec“ — scriitor, originar din Arad. Cu acest prilej în casa natală a scriitorului se va deschide o expoziţie comemorativă, precum şi expoziţia „Cusături populare din Arad“, în care vor fi expuse obiecte de artă populară specifice acestor meleaguri ale judeţului nostru. De asemenea, va avea loc un simpozion, intitulat „Romulus Cioflec“, în cadrul căruia Nicolae Dinu, Aurora Pîrvu, Veress Daniel, Stela Macrea, Eleonora Popa şi Ana Cioflec, nepoata scriitorului, precum şi alţi locuitori ai comunei care Lau cunoscut şi au citit din opera scriitorului Romulus Cioflec, vor vorbi despre viaţa şi activitatea scriitorului covăsnean. Participanţii la simpozion vor lua apoi parte la o excursie la Ariuşd, pentru a vizita săpăturile arheologice, efectuate aici, însemnat loc în istoria dezvoltării poporului nostru. A fost aproape ca un proces, discuţia care s-a deschis recent la Paris. Acuzat : Franţa. Victimă: Rinul. Acuzatorii Olanda, R. F. G., Luxemburg şi Elveţia, partenera Franţei în cadrul Comisiei internaţionale pentru protejarea Rinului. Comisia a fost creată cu zece ani în urmă. Dar, în tot acest interval de timp, ea nu a reuşit să înlăture fenomenul de poluare progresivă a celui mai important fluviu din Europa (de vest — n.n.). De zece ani, cele cinci ţări rivera- Poluarea Rinului — S.O.S.■ u ne nu fac decît să se acuze reciproc. De data aceasta a venit rîndul Franţei, acuzată pentru sarea pe care o varsă în cantităţi de milioane de tone, minele de potasiu din Alsacia şi pentru viitoarea centrală nucleară de la Fessenheim. Ripostînd, delegaţii francezi nu s-au privat de dreptul de a observa că nu sunt singurii vinovaţi. (După „L’Express“) Continuare în pag. a 4-a Mult succes !