Cuvîntul Nou, iunie 1972 (Anul 5, nr. 654-679)

1972-06-23 / nr. 673

ANUL V NIr. 673 CERNAT Comuniştii din Cernat, ală­turi de toţi locuitorii, oameni harnici şi gospodari, sunt mîn­­dri cînd văd şi simt că anga­jamentele luate în cinstea Conferinţei Naţionale a parti­dului, prind viaţă. Sub deviza­­ „Vom avea cea mai frumoasă comună“ , cer­­năţenii au realizat pînâ a­­cum, în acţiuni de muncă pa­triotică, un beneficiu de a­­proape 1 milion de lei. 5 poduri, 15 podeţe, 1.500 metri pătraţi de trotuare, 2.000 me­tri pătraţi de garduri, peste 7.000 flori sădite, sunt cîteva din obiectivele realizate de ei pentru a-şi respecta angaja­mentul... In prezent, cele 4 săli de clasă noi, pe care ei s-au an­gajat să le termine în cinstea Conferinţei Naţionale, sunt în faza montării acoperişului. De asemenea lucrările de amena­jare a viitorului muzeu sătesc, sunt în faza finală, urmînd ca zilele acestea, odată introdu­să lumina electrică, să se trea­că la zugrăvirea şi organiza­rea lui. ŞTEFAN VAR­A­DI, corespondent DOBOLO DE SUS Deşi în ultimele zile, vre­mea n-a fost tocmai favora­bilă lucrărilor de prăşit, bri­gadierul Dobolyi Zoltán şi co­operatorii pe care-i conduce, au reuşit să-şi respecte atega­­jamentul terminării pînă la data de 20 iunie a praşilei sfeclei de zahăr şi cartofilor. Lucrînd actualmente la co­situl fîneţelor cooperatorii s-au angajat să termine a­­ceastă lucrare în prima deca­dă a lunii iulie, pentru a a­­vea timp suficient pregătirii recoltării păioaselor. JAKO alexandru corespondent ZĂBALA Zilnic 30—40 de oameni, în frunte cu deputaţii Marin­­Nijloveanu, Ioan Hagiu, Béla Molnár, Ioan Tura, participă cu însufleţire la lucrările de înfrumuseţare şi bună gospo­dărire a comunei, contribuind cu fiecare zi la realizarea an­gajamentelor luate în cinstea Conferinţei Naţionale a parti­dului. Pînă în prezent s-au execu­tat lucrări de amenajare a pîrîului Zăbala în valoare de 250.000 lei, reparaţii străzi 170.000 lei, plantat flori 93.000 lei, întreţinut parcuri şi zone verzi în valoare de 73.000 lei. Lucrările de înfrumuseţare continuă, bilanţul ultimelor 4 zile, fiind construirea a 100 m de trotuare. CSÁSZÁR LUDOVIC, corespondent A?­ ' CONFCRINŢA NAŢIONALĂ A RC.R Apărarea (Urmare din pag 1­­nanciară şi gospodărirea mijloa­celor materiale şi băneşti. Or, trebuie spus că întîlnim cazuri cînd nici pe această linie nu se iau măsuri corespunzătoare. Excelează în această privinţă, întreprinderile subordonate Di­recţiei judeţene de industrie lo­cală, unde toate aceste măsuri privitoare la organizarea şi buna funcţionare a controlului, sunt ca şi inexistente. Apreciem că un rol deosebit de important în eliminarea aces­tor deficienţe, îl au birourile organizaţiilor de bază şi condu­cerile unităţilor. Ele trebuie să acţioneze ferm pe linia îmbună­tăţirii şi intensificării muncii politico-educative, de formare şi ridicare a conştiinţei socialiste a tuturor angajaţilor, astfel ca le­gile statului să fie respectate punct cu punct, iar împotriva manifestărilor străine societăţii noastre, de tolerare a lipsurilor, de nepăsare faţă de integritatea proprietăţii socialiste, să se creeze o puternică opinie de masă. Aşa se va preveni ştirbirea avutului obştesc, se va contribui la dez­voltarea şi consolidarea continuă a avuţiei naţionale — avuţie care stă la baza creşterii continue a bunăstării generale a întregului popor. proprietăţii socialiste (Urmare din pag . 2-a) Fie al Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice s-a format o înţelegere şi o cercetare în an­samblu şi pornindu-se de la ce­le mai îndepărtate procese spe­cifice ale celor două probleme gemene, ale istoriei noastre stră­vechi şi vechi ,aceea a formării poporului­ dacic şi aceea a formă­rii poporului român. In cadrul acestui vast proiect de cercetare s-a acordat investigării perioadei neolitice de pe teritoriul Româ­niei, din nou, la nivelul şi în lumina noilor metode de cerce­tare şi a înţelegerii istorice a­­dîncite a fenomenului, ponderea cuvenită. Congresul internaţional de tracologie, care se va desfă­şura în cursul lunii iulie la So­­fiş, reflectă în tematica sa noile preocupări şi orientări pe care le-am schiţat mai sus, şi delega­ţia care va reprezenta acolo ştiinţa istorică românească, va fi în măsură să prezinte rezultatele ultimelor noastre cercetări şi să discute de pe poziţii avizate, te­zele care vor fi supuse dezbate­rilor. Aici trebuie însă să lămurim pe scurt o problemă care se ce­re neapărat elucidată. Atunci cînd ne situăm pe poziţia, că o înţelegere deplină a procesului de formare a dacilor (respectiv geto-dacilor) pe teritoriul ţării noastre, nu se poate realiza şti­inţific fără a se porni de la neo­litic, nu vrem să spunem prin aceasta că oamenii neolitici de aici au fost deja de pe atunci geto-daci sau măcar singurii stră­moşi ai lor. De fapt, noi îi soco­tim, cel puţin din punct de ve­dere lingvistic, pre-daci şi sîntem de părere că geto-dacii au fost lingvistic vorbind, membri ai marelui grup indo-european, că îndo-europenizarea neoliti­cilor noştri s-a petrecut la sfîrşitul neoliticului, la tre­cerea spre epoca bronzului, printr-o pătrundere dinspre ră­sărit a unor grupe de indo-euro­­peni. Dar nu este mai puţin ade­vărat, că cu­ltural, biologic şi desigur în parte şi lingvistic, fondul autohton, numeros şi puternic, al populaţiilor neoliti­ce din spaţiul carpato-dunărean a constituit baza străveche, pe care şi din care, prin asimilare lingvistică, s-au format aici tra­cii şi apoi geto-dacii. Datele de care dispunem, destul de clare, ne arată că grupurile neolitice de la noi nu au fost nici exter­minate, nici n-au emigrat în întregime, ci au fost în cea mai mare parte asimilate. Judeţul Covasna, a adăpostit In perioada neoliticului a dezvoltat o populaţie numeroasă şi pros­peră, purtătoare a culturii mate­riale denumită de mult în ştiin­ţa mondială — cultura Ariuşd, datorită cercetărilor şi descoperi­rilor făcute la începutul secolu­lui nostru de regretatul învăţat László Ferenc. Acesta a găsit în ultimii ani ai activităţii sale, ca­lea luminoasă şi rodnică a unei colaborări cu învăţatul român Vasile Pârvan. Cultura neolitică Ariuşd, strîns legată prin origi­nile şi dezvoltarea ei de cea contemporană din Moldova (cul­tura Cucuteni; întreg complexul se numeşte Cucuteni-Ariuşd), re­prezintă, în contextul întregii Eu­rope neolitice, unul din cele mai avansate aspecte de viaţă neoli­tică. Condiţiile în care a putut fi cercetată, pînă în prezent nu au permis lămurirea precisă şi exactă a originilor dezvoltării şi apoi transformării ei la sfîrşi­tul perioadei neolitice şi la tre­cerea spre epoca bronzului. Noi cercetări şi eforturi sînt nece­sare pentru a duce la bun sfîrşit ştiinţific şi cultural-ideologic, ceea ce înaintaşii noştri László Ferenc şi Vasile Pârvan, amîndoi răpuşi prematur de moarte, în plină activitate, au început sub atît de frumoase auspicii. Cred, aşadar, că se înţelege de ce, începînd din anul 1968, an de an, cel ce scrie aceste rînduri în cadrul unei colaborări cu Mu­zeul din Sfîntu Gheorghe, de mult reînviate, şi colegul Székely Zoltán, directorul amintitului muzeu, au reluat săpăturile de la Ariuşd şi sunt convinşi că le vor putea duce la bun sfîrşit. Cultura neolitică Recoltarea furajelor (Urmare din pag 1 u­ nor piese de schimb, îngreunează în mare măsură, bunul mers al pregătirilor. Din cele 6 cositori mecanice, numai 2 se află în sta­re de funcţionare. Pentru restul nu au putut fi procurate piese de schimb. Se aşteaptă în fiecare zi sosirea lor, pentru ca întregul e­­fectiv de cositori să fie în bună stare de funcţionare. „Sîntem convinşi — ne spune inginerul Roşu — că anul acesta vom avea o recoltă bogată de ce­reale. Lanurile de grîu şi secară au fost ierbicidate pe 521 hectare, nu vom mai avea probleme cu buruienile. Am întocmit şi pla­nurile de măsuri pentru campa­nia de vară, precum şi planurile operative, pe fiecare zi. După a­­precierea noastră şi ţinînd cont de gradul de mecanizare la care ne situăm , preconizăm un ritm la recoltare de 55 hectare zilnic. Da­că vremea va fi favorabilă, în două săptămîni vom putea fi în măsură să încheiem recoltatul ce­realelor“. Preocupările membrilor coope­ratori din Zăbala sunt notabile şi vorbesc despre dorinţa lor de a asigura furaje pentru animale, precum şi de a începe bine pregă­tiţi importanta campanie de recol­tare a cerealelor. Baza de apro­vizionare de la Valea Crişului, va trebui în acest timp, să procure piesele de schimb necesare bunei funcţionări a cositoarelor mecani­ce, pentru ca secerişul să se des­făşoare în cele mai bune condi­­ţiuni şi să se încheie în perioada planificată. Staţia de prefabricate Sfîntu Gheorghe Un om al vremurilor noastre (Urmare din pag. I) prindere, dar să ştiţi că nu sîntem mulţumiţi. Instalatorii mei sunt oameni de locul I“, continuă comunistul Incze Albert. — Timpul liber...? — Timp liber am început să am de­ un an încoace. Abia în 1971 am terminat liceul. Luarea examenului de baca­laureat mi-a produs o mare satisfacţie. A fost o încunu­nare a muncii mele de 4 ani de zile, muncă ce nu mi-a lă­sat nici un minut liber. Aşa că, maşina e nouă, fiu prea a avut cine s-o „plimbe“. Sincer să fiu, pentru ciştigu­­rile noastre maşina persona­lă nu constituie o problemă. Acum, dacă aş avea nevoie aş mai putea să-mi iau una. Şi să ştiţi că „n-am strins cu­reaua“ ca să-mi cumpăr ma­şină. — Ce v-a determinat să ur­maţi cursurile liceului seral? — Cum adică?! Eu cred că fiecare vrea să ştie mai mul­te, să aibă un orizont mai larg. Vă spun sincer că mă simt acum altfel de om. Pen­tru ce altceva aş fi făcut-o?! Să nu cumva să credeţi că m-am gîndit la un loc în vreun birou. Că dacă vă gin­­diţi la asta să ştiţi că mă su­păraţi. Pentru mine meseria e sfintă. Şi să mai ştiţi că ce am învăţat în liceu nu strică să ştie nici un instalator. — Ce v-aţi propus pentru viitorul cel mai apropiat ? — Să-mi alcătuiesc o fami­lie. Sincer să fiu, nu prea am avut timp pînă acum. Blocul pe care îl vedeţi, vrem să-l terminăm în timpul fixat, la fel ca pe toate celelalte ca­re ni se vor încredinţa spre executare. De altfel, v-am mai­ spus că in ce ne priveşte, e­­conomisim mult timp, dar... nu depinde numai de noi. II urmăresc in timp ce vor­beşte. E mereu cu ochii la oa­menii lui. Din cind în cînd mai dă cite un sfat, cite o dispoziţie. Discret şi modest, ne dă de înţeles că îl aşteaptă lucrul său, oamenii pe care îi conduce. CUVINTUL NOU Silim timpul să-şi reconsidere valorile (Urmare din pag. 1) ducţie suplimentară obţinută pe baza creşterii productivităţii mun­cii... Am consemnat apoi şi cîteva preocupări ale celor de-aici pri­vitoare la promovarea in pro­ducţie a unui nou procedeu de executare a sacourilor (sistem termoplast), testarea muncitorilor pentru introducerea autocontro­lului pe fluxurile de fabricaţie, precum şi faptul că „produl I", condus de ajutorii de maiştri Csorba Ferencz, Nicolae Mătăsa­­ru, Raduly Árpád şi Kovács Györ­gy, se situează în aceste zile în fruntea întrecerii pe fabrică. Intr-un alt oraş al judeţului — la Covasna, — aflăm un eveni­ment similar. Oamenii muncii de la­ binecunoscuta Focxui iCât de mo­­bilă din localitate, produc acum cu un avans de 20 de zile lucrătoare faţă de plan. Azi, 23 iunie, ei lu­crează în contul zilei d­e 17 iulie. — Vom încheia primul semes­tru al anului cu o realizare de 51,3 la sută din planul anual ! — ne-a declarat, nu fără mîndrie comunistul Nagy Ezechiel — şeful unităţii. — Să înţelegem prin aceasta că v-aţi onorat în avans şi sarcinile de export ? — Desigur ! Planul de export pe prima jumătate a anului l-am îndeplinit încă de la 6 iunie... ... Iată așadar, o suită de fapte care nu mai necesită comentarii. Sunt faptele producătorilor și pro­prietarilor de bunuri materiale din societatea noastră nouă, fap­tele celor care au făcut ca de la începutul anului și pînă la 21 iu­nie, industria judeţului Covasna să realizeze suplimentar aproape 20.000 tone lignit, peste 2.600 metri cubi cherestea de fag, de răşinoase, mobilă în valoare de 688.000 lei, 79.000 metri pătraţi ţe­sături tip bumbac, confecţii tex­tile a căror valoare întrece cifra de 11.775.000 lei ş.a. Sunt valori care acum, în aceste zile premer­gătoare marelui eveniment poli­tic de la 19 iulie, se întregesc şi se amplifică, sub imperiul muncii fierbinţi, avîntare a oamenilor, a celor care înnobilează munca, mobilizîndu-şi toate resursele pentru înfăptuirea cauzei întregu­lui popor — CINCINALUL ÎNA­INTE DE TERMEN ! Aspect de la Staţia de brichetare Baraolt g .VINERI, 23 IUNIE SFÎNTU gheorghe „ARTA" (telefon 14­45) — Preria — coproducţie franco-engleză, — orele 10, 15, 17, 19, 21. TIRGU SECUIESC „8 MAI" (telefon 391) — Silvia — film ungaro-R.F.G. — orele 10, 16, 18, 20. COVASNA „VICTORIA“ (telefon 13) — Wa­terloo — seriile I—II. — film italo-sovietic, — orele 10, 17, 20. INTORSURA BUZĂULUI CASA DE CULTURA (telefon 48) — Tudor — seriile I—II. — film românesc — ora 20. BARAOLT CASA DE CULTURĂ (telefon 113) — Amintiri din copilărie — film românesc — ora 20. 9,00 Telex; 9,05 Universitatea Tv.; 9,50 Muzică populară ; 10,00 Curs de limba germană; 10,30 Desen animat; 10,45 In întîmpi­­narea Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român; 11,10 Retrospectivă Walt Disney; 12,00 Film serial pentru copii; 12,15 Telejurnal; 16,00—17,00 Teleşcoală; 17,30 Curs de limba germană ; 18,00 Pentru sănătatea dv.; 18,15 Satul contemporan; 18,45 Tragerea Loto ; 19,00 Munci şi zile — reportaj; 19,20 1001 de seri; 19,30 Telejurnal; 20,00 In întîmpinarea Conferinţei Naţio­nale a Partidului Comunist Ro­mân şi a celei de-a 25-a aniver­sări a Republicii; 20,20 Ancheta TV.; 21,00 Film artistic: Bunicul automobil: 22,30 24 de ore ; 22,45 Din ţările socialiste. Vreme în general frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil ziua şi mai mult senin noaptea. Vint slab pînă la potrivit din vest. Minimele vor fi cuprinse în­tre 10 şi 14 grade, iar maximele între 25 şi 28 grade. Meteorolog de serviciu, IRINA BRINDUŞOIU MICA PUBLICITATE Pierdut buletin de identita­te, livret militar, certificat de naştere, autorizaţie de fo­chist. Rog cine le-a găsit să le trimită pe adresa : Rancz Vil­mos, Sanatoriul T.B.C.-Turia, Oficiul 9 Bicsad-Olt, judeţul Covasna. Pag. 3 Fabrica de scule Rîşnov judeţul Braşov, primeşte înscrieri pentru a­­nul şcolar I , 1972-1973, tineri între vîrsta de 16-18 ani, absolvenţi ai şcolii generale, în vederea pregătirii lor pentru FABRICA DE SCULE DIN SFÎNTU GHEORGHE, în meseriile ■ - STRUNGAR - FREZOR - SCULER SDV. - LĂCATUŞ-AJUSTOR - ELECTRICIAN. Actele necesare: certificat de naştere în original şi copie, certificat de absolvire a şcolii generale, radioscopia pulmonară, analiza sînge­­lui, avizul epidemiologie de la circumscripţia sanitară. Înscrierile se fac pînă la data de 4 iulie 1972, la serviciul învăţămînt al Fabricii de apara­­taj electric şi auto Sfîntu Gheorghe, iar examenul fiind în perioada 6-14 iulie 1972, la matematică şi fizică, scris şi oral. Centrul de examinare va fi la Şcoala gene­rală nr. 1 din oraşul Sfîntu Gheorghe, str. Kossuth Lajos nr. 15. In timpul şcolarizării se asigură cazare şi masă. Şcolarizarea se va face la Şcoala profesio­nală „Electroprecizia" şi Şcoala profesională din Gheorgheni. Uzina chimică „Colorom“Codlea pregăteşte pentru nevoile proprii, începînd cu anul şcolar 1972/1973, personal în următoarel«» specialităţi : La Centrul şcolar de chimie — Codlea CURS PROFESIONAL DE ZI; — operator la fabricarea coloranţilor şi intermediarilor — lăcătuş mecanic pentru industria chimică; — electrician întreţinere şi reparaţii­­ UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA - CURS SERAL — strungar; LICEUL INDUSTRIAL DE CHIMIE — CURS DE ZI — tehnologie chimică organică ; La Grupul şcolar de chimie — Victoria CURS PROFESIONAL DE ZI: — electrician central, staţii şi reţele electrice ; La Centrul şcolar de chimie — Făgăraş CURS PROFESIONAL DE ZI: — electromecanic A.M.A UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ — CURS DE ZI — frezor — rabotor — montator; La Centrul şcolar de chimie — Tîrnăveni CURS PROFESIONAL DE ZI: — sudor ; La Grupul şcolar al Ministerului Agriculturii, Industriei ■ Alimentare şi Apelor — Bucureşti UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ - CURS DE ZI — lăcătuşi mecanici — maşini, instalaţii frigotehnice . Se primesc pentru înscriere la cursurile profesionale şi ucenicie, absolvenţi ai şcolii generale de 10 şi 8 ani, iar pentru liceul industrial de chimie, absolvenţi ai şcolii gene­­rale de 8 ani. înscrierile se fac la Centrul şcolar de chimie — Codlea pînă la data de 5 iulie 1972 Concursul de admitere se desfăşoară în perioada 6—14 iulie 1972. Informaţii suplimentare la sediul Centrului şcolar de chimie — Codlea, Str. Daciei nr. 1 a, telefon 5.13.34. Uzina nr. 2, Braşov str. Zizinului nr. 119, telefon 1.34.07 - 1.34.08 recrutează candidaţi pentru CONCURSUL DE ADMITERE la Şcoala profesională a Uzinei 2 Braşov, pentru meseriile: strungar lăcătuş mecanic I.C.M. rectificator frezor-rabotor-mortezor CURS DE ZI UCENICIE LA LOCUL DE MUNCĂ (învăţămînt comasat de 3 ani), frezor lăcătuş mecanic industria construcţiilor de maşini maşinist reglor strungar Durata şcolarizării este de 3 ani. Concursul de admitere constă din lucrări scrise şi examen oral la matematică şi fizică. Se primesc pentru înscriere absolvenţi ai şcolii generale de 10 ani şi elevi care au promo­vat 8 clase de şcoală generală, cu vîrsta maximă de 18 ani împliniţi la 31 decembrie 1972, cu do­miciliul în oraşul şi judeţul Braşov. Din alte jude­ţe, numai cu aprobarea conducerii Uzinei nr. 2, înscrierile se fac la biroul de învăţămînt al Uzi­nei nr. 2, pînă la 4 iulie a.c., iar concursul de admitere are loc între 6—14 iulie a.c. Informaţii suplimentare se pot cere la biroul învăţămînt, telefon 1.34.07, interior 193.

Next